2,948 matches
-
îmbujorați. Se mai fac jucării și în alte centre: în Tolhov, păpușile sunt mai mari. Ele sunt îmbrăcate într-un sarafan înflorat, în care predomină roșul, albul și galbenul. Matrioșca mordvină este îmbrăcată în costumul popular tradițional, pe cap având podoaba specifică, iar la gât, mărgele. În 1900, M.A. Mamontova a prezentat păpușile la Expoziția Universală de la Paris unde aceste jucării i-au adus o medalie de bronz. Puțin timp după aceea, multe alte regiuni ale Rusiei au dat naștere
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
Creatorilor Populari din România reunește peste 250 de meșteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice ale țării care conturează imaginea întregii tipologi a meșteșugurilor tradiționale: țesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn și os, pictură de icoane, cojocărit, confecționat măști, podoabe, păpuși, instrumente muzicale și pălării, împletituri de fibre vegetale etc. Atmosfera specifică târgului și bâlciului tradițional este completată de spectacole de marionete și nelipsitele standuri de turtă dulce -„puiul târgului” de odinioară- care pe lângă demonstrațiile practice ale meșterilor și veritabile
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
- unul din ,oreficierii" noștri de bază, ale cărui podoabe aveau un accent personal inconfundabil ne ofera acum o suită de obiecte, alt aspect al încordării sale cu metalul. Creațiile recente sînt situabile în descendentă suprarealist-dadaistă. La vremea lor, Man Ray, Marcel Duchamp, Kurt Schwiters, Max Ernst confecționaseră, recurgînd la
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
I.A.P. Nicolae Grigorescu 1974 EXPOZIȚII ÎN ȚARĂ - Trienala de artă decorativă - Sală Dalles 1973 -1976 ; - Expoziție Modă - Sola Orizont 1975 ; - Expoziție artă decorativă - Căminul Artei 1975 ; - Expoziție de grup Bijuterii - Căminul Artei 1977 ; - Expoziție personală Forme spațiale elemente de podoaba - Galateea 1978 ; - Salonul Municipal artă decorativă - Muzeul colecțiilor 1978, 1979, 1981, 1982, 1983 ; - Festivalul Național ,Cîntarea României" fază județeană - Sală Dalles 1977, fază republicana Oradea 1977 ; - Quadrienala artă decorativă - Sală Dalles 1980, 1984 ; - Expoziția Artă Metalului - Simeza - 1983 ; - Expoziția grup
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
fază județeană - Sală Dalles 1977, fază republicana Oradea 1977 ; - Quadrienala artă decorativă - Sală Dalles 1980, 1984 ; - Expoziția Artă Metalului - Simeza - 1983 ; - Expoziția grup ,Bijuterii" - Galateea 1983 ; - Expoziție Metal - Orizont 1985 ; - Expoziția Metal - Simeza 1986. EXPOZIȚII ÎN STRĂINĂTATE - Tîrgul internațional de podoabe moderne, ,München", R.F.G., 1973 1976 ; - Expoziție de artă decorativă românească - Atena 1976 ; - A doua quadrienala internațională de artă decorative Erfurt, R.D.G., premiat, diplomă 1978 ; - Expoziție colectivă artă decorativă Stockholm - Suedia ; - Expoziție colectivă artă decorativă podoabe în cadrul culturii românești Manheim R.F.G.
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
ÎN STRĂINĂTATE - Tîrgul internațional de podoabe moderne, ,München", R.F.G., 1973 1976 ; - Expoziție de artă decorativă românească - Atena 1976 ; - A doua quadrienala internațională de artă decorative Erfurt, R.D.G., premiat, diplomă 1978 ; - Expoziție colectivă artă decorativă Stockholm - Suedia ; - Expoziție colectivă artă decorativă podoabe în cadrul culturii românești Manheim R.F.G. ; - Al Vll-lea Concurs internațional de bijuterii, Jablonec, 1983
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar. Toate acestea au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Din podoaba pictată cea mai timpurie este aceea a ușilor împărătești, cu Bună Vestire și Evangheliștii, despre care aflăm din însemnarea: „Anii Domnului 1740,aceasta sfântă zveră s-au făcut pentru sufletul lui Ivănuț Marc și au umblat Ivănuț Toader de s-
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
distrugându-o până la goliciunea zidurilor”". Lăcașul de cult a fost rezidit din temelie de către marele vornic Dimitrie Cantacuzino-Pașcanu (1789-1862?), "„făcându-i din nou bolțile și catapeteasma, mărindu-i ferestrele și înfrumusețându-le cu cele din lăuntru și cele din afară podoabe”". Dimitrie Cantacuzino-Pașcanu s-a căsătorit în 1814 cu Pulcheria (Profira) Beldiman (1792-1870), fiica vornicului Alecu Beldiman. În perioada 1851-1858, cei doi au ctitorit Spitalul "Sf. Treime" din Iași, cunoscut astăzi ca Spitalul Pașcanu. Vornicul a rămas epitrop al bisericii timp
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
exteriorul. Accesul în interiorul lăcașului este asigurat de ușa de pe peretele sudic al pronaosului, ușă încoronată de un ancadrament bogat, ornat cu brâu dublu. Valoarea artistică a bisericii este întregită de o interesantă pictură murală, iar decorația realizată în frescă constituie podoaba de preț a monumentului.
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
și funcția de vechil al Protopopiei. În jurul anului 1813, este construită o biserică de piatră cu hramul „Sf. Mc. Gheorghe” pe locul unui lăcaș de cult din lemn ce existase până pe la începutul secolului al XIX-lea și ale cărui podoabe, lemnărie și icoane au împodobit Biserica Sfinții Voievozi Vechi din mahalaua Focșa. În timpul Revoluției din 1821, turcii au invadat țările române, iar beiul Chihaia și ostașii săi au intrat cu caii în biserică și au distrus icoanele și pictura murală
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
parohiale Sf. Gheorghe, care a fost prezidat de Alecu Anastasiu. În anul 1923, la inițiativa preotului Nicolae Conduratu, protopop al județului Tecuci, Comisia Interimară a Primăriei orașului Tecuci a lansat proiectul înălțării unei noi bisericii catedrale care să devină "“o podoabă a orașului, iar priveliștea să impună admirația străinului călător”". În octombrie 1937, Primăria orașului Tecuci a donat un nou teren de 790 metri pătrați în Grădina Publică pentru construirea bisericii catedrale care urma să poarte hramul Sf. Apostol Petru. Proiectul
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
alunge pe romani din cetățile pontice Histria, Tomis și Callatis, iar oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită înapoi carele încărcate cu podoabe scumpe și aur, care fuseseră luate din cetățile pontice. Victoria dacilor este celebrată printr-o serie de jocuri ale bucuriei. Între timp, regele Mitridate a fost ucis în luptă de romani, el trimițând anterior o scrisoare în care l-a
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
influențează. Pentru a obține astfel de efecte aceste imagini (indiferent dacă sunt pictate, gravate sau create prin intermediul cuvântului) trebuie să se îndepărteze cât mai mult posibil de natural. Artificiul constă în culoare, în inovație, în felul de a folosi frumusețea podoabelor și a pietrelor prețioase. Pentru decadenți nu viața se dedică artei, ci arta se aplică vieții...viața ca artă. Viziunea decadentă schimbă prin subiectivitatea sa imaginea prin proiectarea propriei dorinți. Astfel, pentru receptor, opera de artă are un efect de
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
episcopul Inochentie a fost înmormântat în biserică, lângă strana arhierească. Episcopul Iacob Stamati (1782-1792) a înzestrat biserica cu o catapeteasmă nouă pictată de zugravul Nicolae Moscovli (în 1784), cu un clopot mare, cu veșminte scumpe de la Veneția, precum și cu alte podoabe. Prin osteneala sa a fost adusă în biserica episcopală o mână din moaștele Sf. Mucenițe Chiriachi (de la Muntele Athos), care se păstrează și astăzi într-un chivot de argint aurit dăruit de generalul rus Pavel Kiseleff. În 1793, episcopul Veniamin
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
parte înalții demnitari, miniștrii și curtenii domnitorului: marele postelnic, marele ban, marele vornic, marele logofăt, marele spătar, marele vistiernic și marele agă, supranumiți și "boierii veliți" sau "divaniți", ori "boierii cu barbă", pentru că numai lor li se permitea portul acestei podoabe capilare. ii din următoarea clasă erau paharnicul, clucerul, stolnicul și comisul, iar boierii din clasa a III-a erau slugerul, pitarul, serdarul, șetrarul, medelnicerul, portarul, armașul și clucerul de arie. Tuturor acestora le era permis portul doar de mustață. Distincția
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]
-
semnat Caton, II, nr. 143, 4 mai 1900. "Artiștii și politica," semnat Sentino, II, nr. 143, 4 mai 1900. "Parada de 10 Mai", semnat Caton, II, nr. 146, 5 mai 1900. "Preocupările noastre," Caton, II, nr. 145, 6 mai 1900. "Podoabele și parăzile," semnat Trubadur, II, nr. 146, 7 mai 1900. "Momentul Național în artă," semnat Șt. Petică, II, nr. 146, 7 mai 1900. "Risipă și superficialitate," semnat Caton, 8, II, nr. 147, 8 mai 1900. "Frații învrăjbiți," semnat Ștefan, II
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
lemn, folosindu-se bârnele încheiate. Conducerea o avea regele, ajutat de un sfat de nobili, și mai era consiliat de un preot. Dacii se ocupau cu extracția și prelucrarea metalelor din care confecționau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase și monede. Ceramica era prelucrată atât cu mâna cât și cu roata olarului și devenise o artă. Slujbele religioase se țineau în sanctuare ce aveau formă patrulateră sau circulară. Ritualul funerar consta în arderea morților, iar cenușa era pusă
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
descoperite pot fi explicate și în acest sens, nu doar prin relațiile comerciale înfloritoare între lumea dacică și cea greco-romană. Cele mai importante influențe în prelucrarea metalelor și în alte meșteșuguri erau cele ale celților și ale grecilor, astfel că podoabele și obiectele din metal prețios găsite la săpăturile arheologice dau dovadă de multă măiestrie. Totodată aceste influențe culturale demonstrează vechimea societății geto-dace și întinderea țării lor, care au făcut posibile contactele cu celții și grecii. "Geto-daca" este o limbă indo-europeană
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole și de meșteșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizației locale.În această zonă au locuit "dacii cumidavensi", având centrul principal la Cumidava (Râșnov). În această perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
dacică, la Apahida (județul Cluj) și Fântânele (județul Bistrița-Năsăud). În egală măsură în morminte dacice au fost descoperite obiecte celtice de factură La Tène, și ceramică celtică. Conviețuirea dintre cele două popoare permitea schimburile culturale, dacii din Transilvania adoptând unele podoabe celtice, cum ar fi "torcul" (coloană ornată, rigidă), precum și unele motive decorative aplicate pe ceramică imitându-le pe cele celtice. Unii autori susțin că gradul de asimilare culturală reciprocă dintre daci și celți a fost atât de mare, încât urmele
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
mai importante sunt: necropola regală de la Apahida (lângă Cluj), ce conține scheletele a doi regi, probabil în succesiune generațională; necropola prințesei din Turda, monument funerar al unei aristocrate locale, poreclită „Franziska” și necropola de la Vlaha; și cele două tezaure cu podoabe din aur și altele descoperite în 1797 și 1889 în Șimleul Silvaniei. La mijlocul secolului al VI-lea majoritatea gepizilor, slăbiți de războaie cu longobarzii, alți germanici, au emigrat împreună cu aceștia în Italia. Rămășițe de populație gepidă, căzute sub stăpânirea avară
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
fost descoperit în județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame, datează din perioada Neoliticului și întruchipează idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Vestigiile dacice sunt răspândinte în aproape întregul județ. Tot în județ au fost descoperite 14 tezaure de monede și podoabe dacice din argint, iar prin Sălaj trecea vechea arteră comercială cunoscută sub numele de "Drumul sării", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrală. O importanță așezare dacica este cea de la Moigrad ("Porolissum"), situată pe Măgura Moigradului, așezare
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
cea a nopții (dată de care se leagă în creștinism sărbătorirea Paștelui). Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toata lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice. Moș Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae (în engleză: "Santa Claus") care și-a făcut apariția în secolul I. Pe atunci el era imbracat in verde. El împarte
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică și pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt niverașului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.l artistic. Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botoșanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerț înfloritor. Se pare
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
stradă Bradului, care după cucerirea Daciei de către romani a rămas în afara granițelor Imperiului Roman, fiind locuită de Carpi. Aceștia vor fi în legătura permanentă cu Imperiul Roman, fapt ilustrat de numeroase descoperiri arheologice constând în ceramică, monede și obiecte de podoabă. O altă așezare din secolele IV-V d.Hr., compusă din șapte locuințe a fost cercetată în zona Curții Domnești. Fiecare locuință are o încăpere cu pereți din bârne și un cuptor de ars ceramică. S-a găsit ceramică lucrată
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]