3,246 matches
-
nfrunt? tendin?ele �idealiste� ?i �productiviste� ale constructivismului, p�n? �n 1930, c�nd stalinismul impune realismul socialist. �ntre toate focarele modernit??îi, ideile, operele ?i oamenii ?es o re?ea internă?ional? de schimburi ?i de confrunt?ri, uneori polemice, ca urmare a varia?iilor de apreciere a conceptelor fondatoare ?i a angajamentelor politice ale oamenilor ?i ale statelor. Pentru a �nt?ri aceste leg?turi, arhitec?i din opt ??ri europene fondeaz?, �n 1928, Congresele Internă?ionale de Arhitectur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îndumnezeirea, prin Întruparea celei de-a doua Persoane din Sfânta Treime. Tot în domeniul hristologiei, un reper în teologia ortodoxă rămâne opera “Iisus Hristos sau Restaurarea Omului”î Sibiu, 1943Ă, operă ce trasează perspectivele ortodoxe asupra Persoanei Fiului în paralelă, polemică uneori, cu teologi protestanți și catolici. Din parcurgerea întregii opere a marelui gânditor român ajungem la concluzia că trei mari Sfinți Părinți și-a. pus amprenta în mod decisiv asupra gândirii lui Dumitru Stăniloae: Sf.Maxim Mărturisitorul, Sf.Grigorie Palamas
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Hașdeu referitoare la lingvistică. Iritat de faptul că sub pretextul lipsurilor respectivei cărți Iordan atacă valoarea excepțională a teoriilor lui Hașdeu, Poghirc a răspuns într-un articol, punct cu punct, la criticile/obiecțiile formulate de Iordan. Nu mă interesează aici polemică în cauză (continuată de Iordan într-un alt articol), ci reafirmarea (și cu acest prilej) a convingerii lui Poghirc, după care "Hașdeu este, într-adevăr, autorul unor idei mari și adevărate" (Poghirc, 1970, p. 165). De altminteri, respingând o altă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
spus că această atitudine a lui Philippide față de Hașdeu, vizibilă mai cu seamă în ultimele pagini ale Principiilor de istoria limbii (Iași, 1894) a luat naștere datorită unui articol sarcastic, Philippidiotisme (din 1893), în care se vădește (evident, în notă polemică) încă din titlu opinia lui Hașdeu despre mai tânărul sau confrate (vezi Brâncuș, în Hașdeu, 1988, ÎI, p. 527). Articolul incriminat are doar câteva rânduri, așa că îmi permit să-l reproduc aici integral: "La Iași revista dlui Xenopol, în București
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ajuns el Însuși, pe seama propriei experiențe și a literaturii existente, la un sistem, În care seria istorică e un concept esențial. Les principes fondamentaux de l’histoire (1899) constituie rezultatul acestei meditații, comentat intens În presa de specialitate, nu o dată polemic, ceea ce l-a făcut pe autor să scoată o nouă ediție, La théorie de l’histoire (1908). Compendiul pragmatic amintit mai sus și sinteza teoretică i-au adus lui A.D. Xenopol alegerea ca membru corespondent (1901), apoi ca membru asociat
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
cînd e vorba de destinele țării. Se aduce din nou în discuție imputarea și se adaugă acestei acțiuni încă un epitet: neserioasă, pe lângă „gratuită” și „imprudentă”. Din punctul de vedere al tehnicilor persuasive se remarcă în finalul articolului prezența negației polemice, o strategie argumentivă „bazată pe contestarea unui enunț anterior”, ea avînd un caracter dialogic, replicativ, polifonic”, ea înseamnă „nu anularea orientării argumentative a propoziției pozitive respinse, ci dimpotrivă consolidarea ei” (Hoarță Cărăușu, 2008:378). Articolul Distinguendum est (fragment), p.348351
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
Vesper, Memorii, p. 38. 215 C. Charle, Intelectualii în Europa..., p. 394. 1 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998, p. 292. 2 G. Bădărău, Modernismul interbelic, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 23. 3 Iorga va grupa articolele polemice din Sămănătorul în volumele O luptă literară; sincronismul și criticile împotriva tradiționalismului vor fi reluate de Lovinescu în volume, precum: Pași pe nisip, (1906), Istoria civilizației române moderne (1924-1925) sau Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). 4 N. Iorga își va
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
citiți și citați, apar cu o frecvență legitimă în tratate de specialitate, în dicționare, în panorame și în lucrări monografice, fertilizează acțiunea tinerilor critici. Ei sunt și rămân permanent termeni de referință, justificând fie adeziunea entuziastă și francă, fie delimitarea polemică. Nimeni nu mai poate scrie despre literatura română clasică și modernă fără a ține seama de opiniile de autoritate ale celei de a treia generații post-maioresciene. Într-un fel s-a făcut critică literară înainte, în alt fel se face
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cuprinde, îi declară adevărata altitudine." Voce critică distinctă, dialectician redutabil, garantând o durabilă și exemplară transparență de extracție maioresciană, spirit obiectiv și permanent obiectivat în judecarea fenomenului literar, Vladimir Streinu nu este mai puțin un critic ferm și o structură polemică. El nu are mai niciodată amenitatea adormitoare și cordialitatea luxuriantă ale lui Perpessicius, a cărui strategie critică se alcătuia - cum se știe - din lanțuri de eufemisme, ocoluri diplomatice și temeneli protocolare, încheinduse rareori cu câte o propoziție mai răspicată. Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
scrie o carte de dulciuri stilistice (Desfigurații, n.n.Ă, delicatesuri care dacă fac plăcere după masă, nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală" . S-a scris frecvent despre eseul polemic intitulat Tremuricii, străbătut de puternice nervuri pamfletare și îndreptat împotriva devierilor, exagerărilor și fanatismelor ortodoxiste din cultura noastră, cu aluzii și trimiteri explicite la peisajul literar interbelic. În opinia lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o "existențăsumă", având în spatele său o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: "vocea distinctă", ideatic și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din prăpăstiile fără de care nu există piscuri." Scriind despre Arghezi la scurt timp de la apariția Cuvintelor potrivite, Vladimir Streinu caută o delimitare semnificativă, subtextual dar și explicit polemică, față de ceilalți critici ai vremii. E. Lovinescu îl fixa pe poet în perspectivă baudelairiană, cel mai frapant punct de contact dintre cei doi creatori fiind, în viziunea criticului sburătorist, "amestecul macabrului cu senzualitatea". G. Călinescu îl așeza ritos în filiație
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ultimul timp o înățime morală impunătoare." El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, "crezând în flacăra curată a emoției estetice." Șerban Cioculescu, "născut polemist, fiu legitim al rațiunii" , vădește un "spirit vioi, în conversație lucid, polemic și umorist, iar în scris mai puțin spontan, aproape elaborat, rece și destul de distant,adică serios și chiar grav dar totdeauna cu voința lucidității, a informației textelor, scotocitor și perseverent..." La D. Popovici, în amplul studiu consacrat de acesta lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cunoscut în cel de-al treilea deceniu al secolului trecut îndeosebi ca poet. Este un merit pe care istoria noastră nu-l poate ignora. În ", Pompiliu Constantinescu publica în "Vitrina literară" (an I, nr. ", " noiembrie ", p. "Ă un mic articol polemic intitulat Procesul criticei . Era un inel dintr-un lanț. Șerban Cioculescu scrisese câteva articole pe marginea poeziei argheziene, insistând asupra dualismului sufletesc al poetului Cuvintelor potrivite. Vladimir Streinu a ridicat mănușa, scriind în "Vitrina literară" (nr. " din " octombrie "Ă un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
contingent, în estetic, căci a contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic." Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
îmbogăți limbajul prin introducerea plină de sonorități a termenului francez." Încheierea sună călinescian: "Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste." În ", recenzând Clasicii noștri , C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre "scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune." Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: Construcția criticului se înalță pe dărâmăturile produse de negațiile sale succesive, rostite însă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Ideile se aștern liniștit, în ritmica ceremonioasă datorată unui aristocrat al gândirii care construiește arborescent, cu o mare plăcere pentru unitatea simfonică a întregului." În controversatul și controversabilul volum consacrat poeziei române contemporane din proiectata și fabuloasa sa O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, Eugen Barbu schițează lui Vladimir Streinu un interesant portret în manieră călinesciană: "Era un domn tăcut, grav, poate prea solemn, cu aerul acela care mă obliga să-i spun de câte ori mă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanulroman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. X "Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în " Nicolae Manolescu." Unui biet tăietor de lemne, care stătea în pragul casei sale, i se înfățișează într-o zi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu ar avea cum să piardă în întregime achizițiile civilizației; și totuși Hobbes crede acest lucru, pentru că afirmă că oamenii s-ar regăsi din nou în starea de război. Leo Strauss a explicat că starea de natură are un sens polemic: Hobbes ar spune că, prin pierderea suveranului oamenii își pierd manierele (manners), adică viața cotidiană, societatea. Același lucru rezultă și din interpretarea lui Macpherson, care deschide calea către înțelegerea faptului că achizițiile civilizației, de pildă presupoziția societății de piață generalizate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
36 Ibidem, p. 31. 37 "Este dificil să-l înțelegem pe Locke dacă nu-l înțelegem pe Filmer, pentru că cele Două tratate ale lui Locke nu au fost scrise ca reflecții abstracte ale unui filosofi detașat, ci au fost respingeri polemice ale cazului Filmer". Johann Sommerville, "Introduction", în Patriarcha and Other Writings, de Robert Filmer, John Sommerville (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1991, p. xxiv. 38 Ibidem, p. xxiii. 39 Robert Filmer, Patriarcha or the natural Power of the Kings of
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
le produce o anume întrebuințare a limbajului, Noica punea fără ezitare un diagnostic de pragmatică a receptării: "Articolele care prind cel mai mult; care nu se cer, poate, dar care se gustă sînt cele care lovesc. Nu cu necesitate cele polemice; nu neapărat cele încărcate de fulgere și trivialități; dar cu siguranță cele care indică și acuză" (subl. ns., I. D.). Observațiile lui Noica erau adresate înainte de toate tinerilor, nu puțini, care făceau pe atunci gazetărie, o îndeletnicire în care libertatea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dezvoltă unele idei din Pentru Europa. Integrarea Rom âniei. Aspecte ideologice și culturale (1995). Ambele lucrări, concepute în același timp, se inspiră în modul cel mai direct din realitatea totalitară și post decembristă, pe care o examinează critic și, adesea, polemic. Declarăm fără nici o reținere: imaginea noastră despre structura și dezvoltarea politică și culturală a Rom âniei actuale se deosebește adesea în mod radical de cele mai multe dogme, clișee și stereotipuri formate sau preluate din perioada comunistă. Propunem, cu alte cuvinte, noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și cu personalitate refuză, însă, orice reînviere a comunismului. El nu se mai lasă nici amenințat, nici șantajat, nici intimidat, nici cumpărat. El știe mai ales că dreptatea și istoria sunt de partea sa. 3. Rezistența literară Nu din intenții polemice scriu acest articol. încerc doar să văd și să definesc cu oarecare claritate o anume situație literară. Să analizez un termen și să găsesc, pe cât posibil, criterii obiective în vederea descrierii și evaluării exacte a rezistenței literare. încerc și un mic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai ales. Este cea mai bună dovadă că ne aflăm în fața unui esprit faux. Definiția lui Al. Paleologu (din Despărțirea de Noica) ni se pare și exactă și definitivă. Vom aduce și alte argumente în acest sens. Nu din intenții polemice, bineînțeles, ci pur analitice. Vrem doar să înțelegem. Atitudinea față de istorie a lui Noica constituie, după noi, dovada supremă nu numai a unui irealism și iluzionism integral, dar totodată și explicația unui anume amoralism, care oferă credem încă o cheie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]