5,618 matches
-
apelează la asistența socială sunt dependente emoțional și, ca atare, predispuse la acroșaje emoționale; încurajarea unei astfel de relații de dependență aduce prejudicii enorme ambelor părți; 3Ă asistentul social este victima contextului politic și economic în care trăiește; o asemenea prejudecată o întâlnim și la unii asistenți sociali mai tineri, care, din dorința de a contribui mai mult la bunăstarea clienților, conștientizează limitele sistemului în care funcționează, având tendința să dezvolte o atitudine negativă față de întregul sistem; reamintim faptul că asistența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
înproblematica socioumanului: ea nu trebuie tratată - așa cum nu de puține ori se întâmplă, inclusiv în literatura de specialitate - ca fiind ceva omogen sau chiar amorf și difuz, ci puternic diferențiată, pe un continuum ce pornește de la constatări simple, clișee și prejudecăți, până la observații și raționamente de mare profunzime sau la explicații și interpretări nuanțate. În funcție de inteligență și nivel de cultură, de multitudinea și varietatea experiențelor socioculturale, indivizi nespecialiști propriu-zis în studierea socioumanului au grade diferite de aprehensiune a lui. Cazurile elocvente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
intuiția, empatia bazată pe comunicarea nonvernală - la femei) au fost confirmate ca adevăruri. Prin tenta lor generalizatoare, prin pretenția de judecăți universale, clișeele și stereotipiile sociale au, totuși, de obicei, o valoare mică de adevăr și posedă chiar - concretizate în prejudecăți și discriminări - proprietăți disfuncționale în relațiile intergrupale și interpersonale. Propoziția „Tinerii de astăzi sunt obraznici”, utilizată destul de des de maturi și vârstnici, conține, de pildă, o serie de neadevăruri ușor de identificat: nu e vorba de toți tinerii, probabil nici
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
falsului consens este destul de răspândit, dar nici pe departe universal. Mai cu seamă pentru calități înalt dezirabile, multor oameni le place să se creadă unici și nu comuni. Efectul încadrării (frame) sau al cadrului de referință - constă în aceea că prejudecățile și aprecierile noastre cu privire la diferite obiecte, persoane, instituții și probleme sociale sunt afectate în mare măsură de felul în care este prezentată informația despre ele. Mai mult, indică faptul că atunci când atributele pozitive sunt aduse în prim-plan, evaluările se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
factorul „capital informațional”, în care ar intra și informații privind mediul juridic, politic, social propriu-zis, atunci poate că actele lor de conduită nu ar apărea atât de iraționale. Intenționat nu am menționat factori ce țin de cultură - tradiții, inerții sociale, prejudecăți - pe care susținătorii teoriei expuse îi consideră total inoperanți, chestiune asupra căreia atitudinea nostră e mai puțin tranșantă.) În tot cazul, experiența istorică și cea de zi cu zi, precum și o serie de studii sistematice ne arată că viziunea raționalității
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un amator va rămâne (din punctul de vedere al conținutului, la care ne referim aici, ca să nu mai vorbim de aspectele tehnice aleconstrucției, aplicării și prelucrării sale) la nivelul propriilor cunoștințe și scheme explicative- de regulă, precare și grevate de prejudecăți și idei preluate fără discernământ -, nereușind să surprindă decât într-o măsură foarte aproximativă universul indicatorilor relevanți. Pe de altă parte, apare o problemă cel puțin la fel de grea ca și selecția indicatorilor, chestiune ce constă în traducerea indicatorilor în întrebări
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru care noi nu le vom acorda aici un loc deosebit, întorcându-ne la celelalte tipuri, care, de departe, sunt dominante în anchete și sondaje. Orice autor de manual de metodologie sociologică este pus în situația de a combate unele prejudecăți legate de oportunitatea și facilitatea folosirii întrebărilor factuale și de opinie, de încrederea ce trebuie acordată răspunsurilor la respectivele întrebări și, deci, de consistența acestor răspunsuri. O primă prejudecată este aceea că întrebările factuale ar fi „ușoare”, iar cele de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de metodologie sociologică este pus în situația de a combate unele prejudecăți legate de oportunitatea și facilitatea folosirii întrebărilor factuale și de opinie, de încrederea ce trebuie acordată răspunsurilor la respectivele întrebări și, deci, de consistența acestor răspunsuri. O primă prejudecată este aceea că întrebările factuale ar fi „ușoare”, iar cele de opinie - „grele”, în sensul că răspunsul la ultimele ar pretinde o anumită elaborare, un gen de reflecție ce nu e necesară atunci când trebuie invocate fapte petrecute. Firește că de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în care ea să fie trecută. În schimb, la ieșirea de la film, practic oricine are posibilitatea să aprecieze imediat dacă i-a plăcut sau nu spectacolul, în ansamblu sau chiar pe componente: jocul actorilor, scenariul, muzica etc. Conform unei alte prejudecăți, întrebările factuale ne-ar oferi, de regulă, răspunsuri demne de încredere, pe când cele de opinie ar fi mai curând îndoielnice, de vreme ce realitatea vizată, în primul caz, este una fermă, clară, „pipăibilă”, iar în al doilea, e una imprecisă, necontrolabilă, cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
menționat, pe cea de a doua. Un item sau un chestionar, referitor la aceeași stare reală, poate să dea aceleași rezultate, în momente diferite sau pentru operatori diferiți, fără a avea însă validitate. La o întrebare de genul: ξ Aveți prejudecăți rasiale? e posibil să obținem, cu mare constanță în timp și în funcție de operatori, răspunsul „Nu” cu o frecvență foarte ridicată, de peste 90%, deci cu o constanță remarcabilă. Asta nu garantează deloc că itemul în cauză a și reușit să deceleze
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare constanță în timp și în funcție de operatori, răspunsul „Nu” cu o frecvență foarte ridicată, de peste 90%, deci cu o constanță remarcabilă. Asta nu garantează deloc că itemul în cauză a și reușit să deceleze corect între cei care au asemenea prejudecăți și cei care nu au. Uniformizarea răspunsurilor spre nivelul superior al frecvențelor se datorează, evident, puternicei acțiuni a dezirabilității sociale. 1. Validitatea de conținut este o evaluare subiectivă - realizată de către unul sau mai mulți cercetători - asupra măsurii în care itemii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interne sau externe. Scopul activităților propuse fiind o mai bună incluziune a copilului În grupul de covârstnici, am adaptat activitățile la nivel de grup (clasa de copii). Astfel, elevii/preșcolarii care până atunci Îi marginalizau pe unii colegi și aveau prejudecăți preluate adeseori din familie, au reușit să empatizeze cu personajele marginalizate din poveste, le-au Înțeles trăirile interioare și au oferit soluții pentru integrarea lor. Prințesei i s-a spus: “Nu mai fi supărată, noi te vom accepta așa cum ești
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
să apară. Acest lucru trebuie făcut de la cea mai fragedă vârstă, În prima experiență a vieții ”de grup” la care participă copiii prin modificarea modalităților de lucru și prin schimbarea normelor, a regulilor, printr-o nouă strategie, prin lipsă de prejudecăți sau stereotipuri, pentru a facilita participarea deplină la activități a tuturor copiilor.
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
școală prietenoasă, flexibilă, o școală care abordează procesul de predare-Învățare evaluare În mod dinamic și atractiv, o școală care, prin sprijinul pe care Îl oferă tuturor copiilor, se constituie Într-un factor de bază al incluziunii sociale, contribuind la eliminarea prejudecăților legate de apartenența la un anumit mediu și spargerea barierelor existente Între diferitele grupuri din interiorul unei comunități. Incluziunea este adeseori asociată cu elevi care au dizabilități sau care au nevoi educaționale speciale. Printre inițiativele actuale de Îmbunătățire a sistemului
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
atitudini și practici ale indivizilor, organizațiilor, astfel Încât acești copii să poată participa și contribui deplin și egal la viața și cultura comunității respective. O societate incluzivă este aceea În care diferența este receptată și valorizată și În care discriminarea și prejudecățile sunt combătute activ, prin politici și practici adecvate. Ajunge să ți pese de cineva, care face practic parte din viața ta, pentru că așa simți, chiar dacă rațional ai putea considera, eventual, că nu merită, nu trebuie, nu se cuvine. Incluziunea școlară
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
era îmboldit de o energie ce se revărsa precum un râu? Chinuit de acele îndoieli, se refugia în munca fizică tocmai pentru a evita să fie prins la mijloc de năluciri, să fie pritocit de fantezia sa fără margini și prejudecăți. Cu voință se puteau muta din loc și devia albiile râurilor; cu puterea creierului, își dăduse seama, putea să capete orice și-ar fi dorit, cu excepția cunoașterii directe a lui Dumnezeu și a lucrării sale. Dintr-o mică nișă scobită
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fel de fel de anecdote la momentul potrivit, îi plăcea să râdă și să glumească. Tommaso, departe de a se lua după Baron, se lăsa dus de propria iscusință, de propria plăcere de a se bucura de societate fără vreo prejudecată sau reținere, fără să se teamă că o să aibă de suferit de pe urma purtărilor lui naturale prin anchete fără capăt, spovedanii și desvinovățiri. Așdar, fra' Tommaso, în ținutul Gerace bântuie ciuma și face victime? Au fost niște zile îngrozitoare. Câmpiile au
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
indignarea dădea pe-afară, așternea argumente în apărarea sa cu o stringentă și logică fluență a frazelor și cu argumente atât de perfecte în rigoarea lor logică, încât oricine le-ar fi primit rămânea fascinat și mișcat, chiar dacă avea anume prejudecăți în ceea ce-l privește. Cel mai adesea îi scria lui Filip al III-lea al Spaniei și monseniorului Querengo, perorându-și cauza, informându-i asupra stării sale de sănătate și a condițiilor de detenție. Scrisorile, firește, pentru a ieși din
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
deja că lucrez la o Apologie 46* în favoarea sa iar dacă asta va provoca reacția Inchiziției, înseamnă că lumea nu vrea să pășească înainte și că s-a hotărât să stea pe loc și să băltească în cangrenele și mucegaiurile prejudecăților și ipocriziei. Ai grijă, fra' Tommaso, nu mai risca mereu; lătratul fiarelor dantești a fost preschimbat în tăcere sau în cântec liturgic, ceea ce de fapt nu este decât o așteptare înșelătoare. Te vor înhăța imediat ce te vei abate de la făgaș
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ceva? Ce are un nume cu persoana și cu ceea ce aceasta reprezintă? Numele e substanța persoanelor, spuneau vechii romani. La ce bun să-i tot cităm pe romani și pe greci, acum lumea e a Spaniei, drept care să terminăm cu prejudecățile. Fra' Tommaso, tu ce crezi? Nu-l cunosc. Dar un cardinal care acceptă să se aibă de-a face cu administrația, cu economia, trebuie să fie un om riguros și drept, altfel n-ar fi fost trimis să-i înlocuiască
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe care voia să-l introducă în societatea bucureșteană. Cu acest prilej fusese desfăcut și albumul lui Ioanide. Arhitectul străin, citind pe de o parte în ochii lui Pomponescu o sentință oficială, fiind pe de altă parte complet plin de prejudecăți și ignorant în materie de arhitectură sud-est europeană, emise părerea paternă că n-ar trebui stricat pitorescul "turc" al Bucureștilor prin decor parizian. Dacă în Pomponescu, Gaittany nu prea credea, socotindu-l inamic al lui Ioanide, insinuația francezului îl zdrobi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
angajament oriunde. Ce te leagă pe tine de Romînia? Mergi unde îți convine. Am să aranjez totul și vin să te iau. Eu nu pot să aștept, vreau să trăiesc repede, violent, cât sunt încă tânără. Ce-mi pasă de prejudecățile burgheze? Sunt liberă, sunt bogată. De aș fi și săracă, sunt capabilă să-mi câștig singură existența. Cu un om ca tine, străbat pămîntul..." Scrisoarea continua astfel, consumând două coli de corespondență, plus o foaie, în total nouă pagini. Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
erau un adevărat certificat, oricât ideea superficială a unei fete exaltate părea a nu se potrivi cu noua imagine. Alte caractere morale rezultând din scrisoare și în acord cu observările de până atunci ale lui Ioanide erau completa lipsă de prejudecăți, o percepție scutită de romantism, pusă în serviciul egoismului vital, și detașarea de orice legături geografice. Sultana avea aerul să spună că poate trăi în Australia sau printre afrikanerii din țara foștilor buri tot așa de bine ca în Olanda
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
crezi. Totuși, trebuie să-ți spun mai degrabă: Mi-ai place! - Cum vine asta? - Mi-ai place dacă în afară de gustul meu personal ne-arda un ajutor condițiile obiective. - Cine te împiedică? - Aproape totul!Sultana făcu un semn cu mâna, traductibil "Prejudecăți!". - Sau, ca să mă exprim mai bine, ai venit prea târziu. Fărăaceastă diferență de orar, nu te-aș mai fi lăsat din brațe niciodată. - Când trebuia să vin? - Acum douăzeci și doi de ani! - Oh! Ești și tu de ideea că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a propune vreo politică progermană. El își exprima simpla aprehensiune de a nu trebui să-și lungească itinerarul lucrărilor cu un număr de ani neprevăzut. E drept că acest sentiment îl făcea egoist și-l împingea să considere evenimentele după prejudecățile lui de intelectual care făcuse studiile în Germania. Astfel, Conțescu înregistra turburările provocate de Mișcare fără a se scandaliza, i se părea că ceva îndreptățește această orientare, blama numai violența. El, mărturisea, era obișnuit cu alte metode, crima și conspirația
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]