3,896 matches
-
înmatriculare... că «Cine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian a arătat cum totul începe de la Mussolini, l-a descris pe Duce și n-a avut de pomenit nici un tânăr. Deși aflat la studii în Germania, Golopenția scria că „trebuie mai ales atrasă atenția lumii de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Fundațiilor Regale” sub directoratul său, C. îi atribuie virtuți superioare, percepând deviat sensul lor politic. Prin aspectul stilistic, scrierile criticului contrastează izbitor cu cele maioresciene, precum și cu ale confraților de aproximativ aceeași vârstă sau mai tineri. E un stil de prelegere, digresiv, emfatic, repetitiv, plin de oralități, cu introduceri prolixe, cu zăboviri patriarhale și formulări uneori contorsionate, alteori crispate și confuze, cu termeni neologistici excesivi. Literatura secolului al XIX-lea a stimulat elanurile de cercetător și exeget ale lui C. îndeosebi
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
erudito romeno a Padova (1943). Substanța acestui studiu, ca și a introducerii pe care a alcătuit-o pentru ediția din 1944 la Istoria Țării Rumânești (realizată în colaborare cu Dan Simonescu), intitulată Stolnicul Constantin Cantacuzino. Viața și opera, purcede din prelegerile universitare ce vor alcătui volumul al treilea al Istoriei literaturii române vechi. Profesorul își prevenise studenții, în câteva rânduri, că intenționează să consacre un curs de un an întreg operei lui Dimitrie Cantemir. A formulat chiar și câteva teme pentru
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
Tudor Vianu, Mihail Sorbul, Mircea Demetriade. În 1913, când îi apare volumul Poeme și proză, se află la Paris, susținut financiar de sora tatălui, după ce proiectul de a intra ca bariton la Capela română de aici eșuase. Audiază, la Sorbona, prelegerile de istorie și critică literară ale lui Gabriel Seailles, ce fusese și mentorul Iuliei Hasdeu, zăbovește în muzee, în biblioteci, în cafenelele literare. În primul război mondial, ca voluntar, participă la atacul de la Turtucaia și se pregătește pentru a fi
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
să-și înscrie în programele lor de cercetare temele de bază ale simpozioanelor științifice, în primăvara anului academic 1949-1950 au fost organizate, sub egida Centrului, la Institutul Catolic (Universitatea Liberă din Paris), o suită de „cursuri universitare românești în exil”. Prelegerile aveau loc săptămânal, luni seara, pentru un număr de șapte cursuri: Istoria românilor (C. Marinescu și N.I. Herescu), Istoria limbii române (Sever Pop), Istoria literaturii române (Basil Munteanu), Structura sufletului românesc (Mircea Eliade, V. Veniamin și Vl. Petrovici), Istoria științei
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Pop), Istoria literaturii române (Basil Munteanu), Structura sufletului românesc (Mircea Eliade, V. Veniamin și Vl. Petrovici), Istoria științei românești (Petre Sergescu), Țara Românească-geografie (Robert Ficheaux și Nic. Metta), Economie românească (Al. Bunescu). Fiecare curs a avut între opt și zece prelegeri, urmărite de un auditoriu ce oscila între 25 și 70 de membri. Cercetările propriu-zise, desfășurate în cadrul secțiunilor, au fost toate orientate spre aflarea unor răspunsuri posibile la marile întrebări ale crizei europene actuale prin găsirea „soluției românești”, cum specifică Octavian
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
care autorul îl teoretiza încă de la începuturile carierei. C. și-a fundamentat ideile teoretice care l-au călăuzit în biografiile consacrate lui Eminescu și Creangă și, mai cu seamă, în Istoria literaturii române..., în volumul Principii de estetică și în prelegerea Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică (1947). Principii de estetică însumează nouă prelegeri ținute la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași în 1938 și cuprinde două părți: Curs de poezie și Tehnica criticei și a
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
l-au călăuzit în biografiile consacrate lui Eminescu și Creangă și, mai cu seamă, în Istoria literaturii române..., în volumul Principii de estetică și în prelegerea Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică (1947). Principii de estetică însumează nouă prelegeri ținute la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași în 1938 și cuprinde două părți: Curs de poezie și Tehnica criticei și a istoriei literare. C. începe prin a distinge între emoția estetică și emoția psihologică și a
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
posede o bogată cultură istorică, filosofică, literară etc. C. probase toate aceste calități în Viața lui Mihai Eminescu și în Opera lui Mihai Eminescu. Concepția sa asupra istoriei literare va fi expusă mai pe larg și mai argumentat teoretic în prelegerea Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică. Profesorul pornește de la ideea că istoria literară este, cu anumite caractere proprii, un capitol al istoriei generale și urmează a fi studiată folosind criteriul valorii și pornind de la documente autentice. Se discută
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
un capitol al istoriei generale și urmează a fi studiată folosind criteriul valorii și pornind de la documente autentice. Se discută raportul dintre „obiectivitate” (autenticitate și onestitate) și „subiectivitate” (alegerea și interpretarea faptelor de la nivelul prezentului și cu marca personalității istoricului). Prelegerea Istoria ca sinteză epică... divulgă concepția romanescă ce a stat la baza Istoriei literaturii române..., antipozitivismul de aici amintind într-un fel de ideile din Principii de estetică. Criticul trebuie să identifice valori, să aibă un cap epic „care să
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
din opera sa de „sinteză epică” o adevărată „comedie umană”, luând ca pretext scriitorii. Alte clarificări teoretice și opțiuni estetice se pot descoperi în studiile Clasicism, romantism, baroc, un fel de introducere la volumul Impresii asupra literaturii spaniole, și în prelegerea Sensul clasicismului (1946), unde C. își manifestă preferința pentru clasicism, pentru realismul obiectiv, caracterizat prin tipic, indiferență, psihologie caracterologică. Natură structural clasică, așa cum se va dovedi mai întâi în romanul Enigma Otiliei, criticul proiectează aceeași viziune în Istoria literaturii române
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
fiecărui student același efect ca și un profesor particular. Comparația era total deplasată, dar Skinner o credea susținută de câteva aspecte. Ideile de mai jos sunt iluziile sale pedagogice. 1. Mașina este un schimb constant între program și student. Spre deosebire de prelegeri, cărți și ajutoarele audiovizuale obișnuite, mașina induce o activitate susținută. Studentul este întotdeauna în alertă și ocupat. 2. Ca un bun tutor, mașina insistă ca un punct dat să fie bine înțeles, pas cu pas, înainte ca studentul să meargă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ajutoarele audiovizuale obișnuite, mașina induce o activitate susținută. Studentul este întotdeauna în alertă și ocupat. 2. Ca un bun tutor, mașina insistă ca un punct dat să fie bine înțeles, pas cu pas, înainte ca studentul să meargă mai departe. Prelegerile, cărțile și echivalentele lor mecanizate, pe de o parte, continuă fără a se asigura că studentul a înțeles, și-l lasă cu ușurință în urmă. 3. Mașina prezintă numai materialul pentru care studentul este pregătit; îi cere să ia numai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anul universitar 1925-1926 a fost detașat ca visiting professor la Universitatea Clark și a ocupat același post la Universitatea din Chicago în 1935. La Harvard, a fost asistentul lui William James ca lecturer în perioada 1934-1935 și și-a publicat prelegerile în 1938 sub titlul The Place of Value in a World of Facts (Locul valorii într-o lume a faptelor). Utilizând metoda fenomenologică, Köhler consideră abordarea sub aspectul valorii ca fiind subiectivă. După doi ani (în 1940) a publicat Dynamics
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Multiple Intelligences, Allyn & Bacon/Pearson Education, New York. Carothers, Lisa (1997), Ice-Breakers (online), home.earthlink.net. Cerghit, I. (1997), Metode de învățământ (ediția a III-a), Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I.; Neacșu, I.; Negreț-Dobridor, I.; Pânișoară, I.-O. (2001), Prelegeri pedagogice, Polirom, Iași. Charles, C.M. (1992), Building Classrom Discipline, Longman, New York. Clegg, B.; Birch, P. (2003), Creativitatea, Polirom, Iași. Cornelius, H.; Faire, S. (1996), Știința rezolvării conflictelor, Știință și Tehnică, București. Coser, L. (1964), The Function of Social Conflict, The
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
2004), Managementul resurselor umane - ghid practic, Polirom, Iași. Pânișoară, I.-O. (1997), Schimbarea suporturilor educaționale - caricatura educațională, Editura „Constantin Brâncuși”, Târgu-Jiu. Pânișoară, I.-O. (2001), „Metode moderne de interațiune educațională”, în I. Cerghit; I. Neacșu; I. Negreț-Dobridor; I.-O. Pânișoară, Prelegeri pedagogice, Polirom, Iași. Pânișoară, I.-O. (2004), Comunicarea eficientă (ediția a II-a revăzută și adăugită), Polirom, Iași. Pânișoară, I.-O.; Iucu, R. (2000), Formarea personalului didactic - raport de cercetare (1 și 2), Editura UMC, București. Păun, E. (1999), Școala
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
construit ulterior a devenit celebru, fiind deseori reprodus în picturi sau gravuri. Centrul medical din Bologna era renumit prin studiul învățăturii medicale aristotelice. Unul dintre reprezentanții săi de marcă a fost medicul Taddeo Alderotti (1223-1303), care în 1260 ținea aici prelegeri de exegeză hipocratică. În acest centru a studiat o vreme și Dante Alighieri (1265-1321), component al breslei medicilor și spițerilor din Florența, care va prezenta în „Divina Comedie” figurile importante ale medicinii: Hipocrate, Galen, Avicena. Tangența lui Dante Aligieri (unul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a sănătățiii mentale, în situații disperate, precum și un semn al vindecării. Renumitul profesor Nicolae Mărgineanu povestea cum, în închisoare, o modalitate de a-și păstra sănătatea mentală era aceea de a se angaja în pregătirea unor prezentări pe anumite teme, prelegeri scurte, pe care le ținea celorlalți deținuți în momentele când erau împreună. La aceste prezentări se angajau toți deținuții cu o pregătire într-un anumit domeniu și le făceau pe rând. Aceste planuri și realizarea lor mențineau o ordine, o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la Periprava. Am și dosarul lui aici, la Asociație, că are două fiice, Vasilovschi, țin legătura cu ele și au făcut și donații pentru monument. C. I.: Care era atmosfera acolo? D. B.: Era lume multă, se făceau ore, se țineau prelegeri, ore de limbi străine, spaniolă, franceză. Și la Gherla și la Jilava se făceau cursuri, erau oameni pregătiți, era o a doua facultate. Vreau să vă spun că se confecționau piese de șah din săpun, din lut. Nu exista tablă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
după preluarea acestei instituții de către Frații Școlilor Creștine. La 6 februarie 1924, cu prilejul serbării a 25 de ani de la preluarea "Școlilor arhiepiscopale" de către Frații Școlilor Creștine, Anton Durcovici(fost elev al acestor școli), a ținut la Sala Tomis o prelegere în care l-a elogiat pe directorul Matthaus Seikel, fondatorul revistei Jugenfreund 467. Particularitatea acestei publicații a fost aceea că ea se adresa în special tinerilor. Printre cei mai dedicați suținători ai dezvoltării presei catolice în arhidieceza de București au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Durcovici a ținut o cuvântare în limba română, în care a evocat cele mai importante momente din viața lui Dante 476; în final, îl contrapunea pe marele poet catolic situației decadente din literatura universală de la începutul secolului al XX-lea477. Prin prelegerea sa, Durcovici l-a inclus pe Dante printre poeții creștini punând la baza operei lui credința catolică și a contestat "literatura decadentă" a secolului XX. Putem spune deci că Biserica Catolică s-a implicat în evoluția societății contemporane cu toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
formare umană și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic și ascetică specială, A. Durcovici a predat și cursuri de filosofie scolastică 544. Din 1925 și până în 1947545 a ținut prelegeri de logică, cosmologie, psihologie, critică, metafizică și etică. O altă activitate cu un pronunțat caracter formator și cultural a fost organizarea așa-numitelor cursuri de religie (în perioada 1936-1940) într-o cameră de la subsolul Catedralei catolice din București 546. Lecțiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Miinicb și în 1807 a devenit profesor de teologie dogmatică la aceeași universitate. A studiat principiile lui Kant și a încercat să apere dogma creștină împotriva lor. În 1820 a devenit profesor de teologie catolică la Bonn și a ținut prelegeri cu scopul de a apropia catolicii și protestanții. Opiniile sale au luat numele de hermesianism și discipolii săi au publicat o revista pentru a le răspândi. În 1835 opiniile sale au fost condamnate ca eretice, în http://www.encyclopedia 123
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Denisa Mundruta `n studiul lor „Social Capital in a Post-Totalitarian Society: The Case of Romania”, Politica externă, vol. 4 (2000), nr. 9, pp. 87-104. Pentru o analiză, vezi Paul și Jean Michelson, Voluntarism and the Restructuring of Romanian Society, o prelegere nepublicată, ținută `n cadrul Romanian Embassy Lecture Series, Washington DC, 17 martie 1994. 55 Pentru cele ce urmează, vezi Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 339-341. 56 Pentru mai multe detalii despre educație și influența sa asupra dezvoltării, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
inspirație utopică a regimului comunist și autosuficiența creatoare și imuabilă (sau, `n orice caz, greu permeabilă la schimbările care pot afecta esența etnică). Marc Bloch, The Historian’s Craft, Manchester Universitsy Press, Manchester, 1992, pp. 3-39. G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 19. Jerzy Topolski, Metodologia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, pp. 10-11. Volumul lui Topolski a fost tradus `n limba română după 14 ani de la apariția sa `n original (1973
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]