28,288 matches
-
pentru a măsura transferul de idei. Ultima evaluare a permis testarea valabilității rezultatelor. Reamintim, în acest sens, întrebarea menționată anterior în capitol privind validitatea extrinsecă și valabilitatea rezultatelor experimentale. Între valorile scorurilor obținute de diferitele subgrupuri de studenți pentru soluțiile prezentate s-au descoperit numai diferențe minore. Diferențele au indicat o tendință de a oferi cele mai eficiente soluții la studenții care au criticat constructiv soluțiile timp de 20 de minute. Totuși, analizele de conținut au relevat că subiecții care au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1986) a demonstrat că grupul cel mai avantajat de manipularea informațională prin informații explicite a fost cel al copiilor fără aptitudini speciale. Runco explică rezultatele prin faptul că grupul de copii supradotați utilizau deja strategiile sugerate în instructaj astfel încât datele prezentate nu au însemnat un real ajutor. Rezultatele se corelează cu cele obținute de Davidson și Sternberg (1983) în urma comparării unui eșantion de copii supradotați cu copii obișnuiți, care au rezolvat probleme menite să faciliteze selectarea unor coduri, combinații selective sau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gestaltist conform căruia iluminarea și soluțiile apar nu progresiv, ci imediat după ce problema a fost restructurată sau reformulată. Manipularea informațiilor scrise, audio și video Meline (1976), Runco și Pezdek (1984), Greenfield, Geber, Beagles-Roos, Farrar și Gat (1981) au comparat probleme prezentate textual, via audio sau video. S-a pornit de la ipoteza conform căreia o prezentare video produce experiențe similare unei vizionări la televizor, o prezentare audio simbolizează ascultarea radioului, iar prezentarea unui text este reprezentativă pentru procesul de citire. Din această
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
copiii se uită la televizor 20-30 de ore pe săptămână, activitate menită să le inhibe originalitatea (cf. Singer și Singer, în publicații periodice; Sneed și Runco, 1992). Studiul comparației diferitelor tipuri de media ridică problema posibilelor consecințe negative ale informațiilor prezentate. Suportul televizat și cel video sunt modalități prea explicite - ele conțin prea multe detalii și prea puține goluri informaționale, care reduc numărul ocaziilor de a crea o interpretare proprie a experienței. Studiile de perspicacitate ce urmează să fie discutate abordează
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
formă de imagini scanate pe un computer, unele cu părți semnificative omise, altele cu foarte puține informații omise. În datele lingvistice s-au inclus cuvinte de uz comun din care litere. Subiecții au fost însărcinați să descopere imaginea sau cuvântul prezentat având la îndemână cât mai puține indicii (informații) cu putință. Baker-Sennett și Ceci (1996) au descoperit o corelație între modul în care subiecții foloseau indiciile și soluționarea problemelor de perspicacitate. Subiecții care au realizat „saltul” și care au recurs la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Parker, 1990) și a sentimentelor de afecțiune (Jausovec, 1989; Jausovec și Bakracevic, 1995; Metcalfe, 1986), ambele asociate rezultatelor obținute de Baker-Sennett și Ceci cu privire la salturi. Manipularea caracteristicilor și structurilor Probabil că reformularea necesară rezolvării problemelor de perspicacitate în studiile abia prezentate reprezintă un indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare din prisma influenței sale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
frații Wright, Marx și Engels, frații Marx, Inhelder și Piaget, Braque și Picasso, Gilbert și Sullivan - reprezintă exemple de colaborare strânsă. Însă există și cazurile unor eforturi inițial independente și ulterior conjugate, precum lucrările lui Feynman, Dyson, Schwinger și Tomonaga, prezentate anterior; această lucrare este atât rezultatul colaborării (Feynman și Dyson), cât și convergența unor tendințe autonome (Feynman, Schwinger și Tomonaga). Lucrarea lui Gardner (1993) reprezintă, de asemenea, un model al studiilor de caz multiple. El a selectat șapte subiecți utilizând
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
observăm că unele aspecte sunt subordonate altora. Deoarece orice altă structură ierarhică a sistemului ar fi o structură labilă, vom numerota, pur și simplu, aspectele sau fațetele în ordine crescătoare pe măsură ce intervin în cursul acestei investigații. Oricare descriere a aspectelor prezentate este, inevitabil, incompletă și fiecare studiu de caz trebuie să implice o alegere scrupuluoasă a aspectelor care vor fi luate în considerare. Alegerea lor va include obiectivul științific al cercetătorului, particularitățile cazului, precum și disponibilitatea materialului de studiu. Aspectele pe care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trebuie să fie îndeajuns de mare pentru a putea permite o analiză statistică mai complexă. Se recurge uneori la trucuri care presupun, de pildă, schimbarea subiectului de analiză de la individ la produsul creativ (compozițiile, piesele de teatru, poeziile etc.). Definiția prezentată mai sus face posibilă diferențierea istoriometriei de alte metode cu care este uneori confundată. Înainte de toate, investigația istoriometrică trebuie distinsă de psihoistorie și psihobiografie. Deși aceste demersuri de cercetare pornesc tot de la informații istorice, psihoistoricii și psihobiografii apelează la analize
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
referință pentru dezbaterile intelectuale și politice În legătură cu reformele din România interbelică. Lectura acestor lucrări „standard” ale perioadei luate În discuție mi-a relevat faptul că argumentele În favoarea reformelor liberale și progresului erau formulate În limbajul determinismului biologic. De exemplu, deși prezentat și prețuit ca unul dintre cei mai puternici susținători ai modernismului „europenizant”, Eugen Lovinescu Însuși folosește noțiunea de „rasă” drept categorie fixă În discuțiile despre avansul posibil al progresului: Pentru a evolua, pe lângă stabilitate, unui popor Îi mai trebuie și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o populație „integră din punct de vedere eugenic”, pentru a avea, astfel, cea mai bună șansă de a obține beneficiul optim pentru comunitatea mai largă. Nu este deloc surprinzător că, În România, intelectualitatea și țărănimea erau grupurile cel mai des prezentate ca surse de vigoare. În capitolele precedente am arătat cum, plecând de la o perspectivă mendeliană, eugeniștii români au formulat, În general, un argument similar În favoarea promovării unor programe de asistență socială selectivă, pentru populația rurală din România. În unul dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
carismă ar putea avea ideile determinismului biologic pentru promotorii acestui tip de politică radicală. România Mare, prin intermediul revistei cu același nume, este cunoscută pentru folosirea limbajului biologizant În efortul de a denigra populațiile reale sau imaginate de evrei și romi, prezentate ca specii inferioare. Campania prezidențială din anul 2000 a demonstrat Însă că un astfel de discurs se propagă și În cadrul altor publicații mai puțin orientate către spectaculozitate și mai puțin radicale 37. În primul tur, candidatul României Mari, Corneliu Vadim
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
172-185. 52. Hațiegan, „Ce este”, pp. 36-38. 53. Aurel Voina, „Datoria mamelor față de neam”, Calendarul Asociațiunii, 1927, pp. 174-176. 54. „Astra” În anii, p. 57. 55. Pentru o listă completă a participanților În această serie de conferințe, precum și titlurile lucrărilor prezentate, vezi Buletin Eugenic și Biopolitic, 1, nr. 1, ianuarie 1927, coperta a patra. Buletinul a publicat câteva dintre aceste conferințe. 56. Racoviță, Evoluția, p. 7. 57. Vezi Transilvania, 68, nr. 4, iulie-august 1937, pp. 238 și vol. 69, nr. 3-4
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, pp. 78-79. 9. Romeo Lăzărescu, interviu acordat autoarei, București, aprilie 1995. 10. Dr. Crișan Mircioiu, interviu acordat autoarei, Cluj, aprilie 1995. 11. Lucrarea lui Andrei, Sociologie generală, a fost reeditată În 1970 de Editura Academiei Române și prezentată ca o lucrare de sociologie importantă. Chiar dacă În ediția revizuită sunt cenzurate câteva secțiuni din textul original, acestea nu sunt cele referitoare la eugenie și la caracterul științific al acestei teorii, față de care Andrei Își exprima aprecierea. 12. Săhleanu, Începuturile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ei înșiși, dar, întrucât viața nu este pentru ei în fiece clipă decât ceea ce este deja, nu se străduiesc să ajungă la nici o perfecțiune și se lasă antrenați ca niște geamanduri în derivă (ibidem, p. 6). Dihotomia ideal/tipic astfel prezentată corespunde viziunii tocquevilliene a îmburghezirii generalizate a societății și a preponderenței etosului prozaic al claselor mijlocii. Pe această concepție a evoluției sociale vine să se grefeze o exigență de moralitate publică adresată claselor conducătoare noi și vechi. Privilegiile odată cu nașterea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
diversitate a punctelor de vedere Lectura paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element normativ interferează frecvent cu elementele pur cognitive sau empirice, în diferitele puncte de vedere emise în legătură cu problema elitei sau a elitelor. Redus la esență, obiectul prezentat analizei sociologice la rubrica „elită/elite” este unul situat departe de sensibilitatea egalitaristă dominantă în epoca noastră. Într-adevăr, este vorba despre preeminența unei minorități, despre motivele acestei preeminențe și despre modul ei de manifestare. Un punct de vedere clar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un timp dat. Cât despre ceea ce a trecut, nimic nu ne spune că va fi întotdeauna vorba de un adevăr... Montaigne ia pe cont propriu opțiunile adversarilor emblematici ai lui Platon, sofiștii, pentru care omul este măsura oricărui lucru. Opinia prezentată ca o certitudine definitivă cristalizează o stare de lucruri punctuală, repede perimată însă. Relativism, perspectivism: nu poți găsi o altă armă mai eficientă contra pretențiilor la adevărurile eterne. Cele ale lui Platon, firește, dar și - mai ales - cele ale Bisericii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
risipei și al marii sănătății, în măsura în care propune o metodă filosofică pentru a ajunge la plăcere, nu trăiește asemeni animalelor, doar în dimensiunea imediată a timpului. Epicur cunoaște cinetica jubilării. Aristip nu ignoră plăcerile unui fel de ataraxie sau de aponie, prezentate îndeobște ca niște mărci de fabrică epicuriene. Se opun mai degrabă două temperamente decât două concepții radical antinomice: e suficient, pentru a ne convinge, să nu neglijăm nici biografia lui Epicur, nici textele lui Aristip, în vreme ce tradiția ignoră viața primului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Contra captării acestui instrument sublim care este tehnica argumentativă de către oamenii politici - o piatră în grădina lui Piso? -, Philodemos laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne. El respinge atât abilitatea dialectică pură fără conținut, cât și ideile necinstit prezentate, propuse sau susținute. în Despre semne, Philodemos se străduiește să elucideze chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu, cum vom deduce realitățile invizibile ale atomului și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ne guvernează permanent, pentru că e numele acelei forțe oarbe acționând asupra epicentrului materiei. Plăcerea ne ghidează, ne conduce, ea se află la cârma vasului. Voința liberă vizibilă în clinamen se îndreaptă într-o singură direcție: voluptatea. Gândirea lui Lucrețiu, rareori prezentată ca atare, presupune un hedonism tragic: nu te sustragi puterii motrice a căutării voluptății, ea atrage totul în direcția sa, dar Marte nu doarme nici el și împiedică plăcerea să dispună de puteri depline. Filosofia constă în arta de a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care se construiește un sistem social, iar procesul de i. și gradul în care acesta se realizează transformă acești piloni. I. afectează, în mod direct, dezvoltarea sistemului social prin mecanismele pe care le dezvoltă, o bună parte dintre acestea fiind prezentate și explicate anterior. Tratarea exhaustivă a conceptului implică particularizarea unor aspecte contextuale ce fac obiectul studiilor individuale. Conceptele ce stau la baza i., definițiile și atributele sale, precum și importanța în plan teoretic și practic dovedesc complexitatea acesteia. Utilitatea sa pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
respondentului sau numărul de articole publicate în domeniu. După colectarea chestionarelor, datele obținute sunt prelucrate și se face o sinteză a lor. Sunt identificate valorile extreme și calculate măsurile tendinței centrale (medie, mediană, mod). Această sinteză le va fi apoi prezentată experților participanți, iar ei vor fi rugați să-și refacă estimările, luând în considerare și răspunsurile date de ceilalți (și pe care ei le află sub forma unei sinteze a unor estimări anonime). Este aplicată o formă ușor modificată a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al bunăstării cu cel de societate a bunăstării, în care statul și s.c. ar lucra împreună pentru crearea bunăstării, sprijinindu-se reciproc. Statul bunăstării - Daniela Pescaru-Urse Conceptul de stat al bunăstării (s.b.) și cel de capitalism sunt adeseori prezentate ca aflându-se pe poziții opuse. Dacă promotorii ideologiilor de stânga apreciază că organizarea capitalistă subminează dezvoltarea s.b., teoreticienii de dreapta subliniază efectele negative pe care un s.b. dezvoltat îl are asupra funcționării eficiente a economiei. Pentru acesția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor aspecte legate în special de condițiile de viață. Documentele scrise reprezintă o sursă de informații care se supune aceluiași procedeu de analiză ca și rezultatele produse prin aplicarea diverselor tipuri de interviu sau observație. Cea mai răspândită dintre ele, prezentată aici, este analiza de conținut. Denumirea metodei, atribuită lui Kaplan, unul dintre membrii echipei de cercetare de la RAND, vine de la celebra localitate din Grecia unde era amplasat unul din templele lui Apollo. Templul a căpătat faimă în lumea antică datorită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a actorilor, contestând această calitate altor entități. Așadar alături de statul-națiune, în lumea contemporană își mai fac simțită influența și alți actori: organizațiile internaționale - (inter)guvernamentale și neguvernamentale - și corporațiile transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul „politicii globale” instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor „nelegitimi”, precum mișcările teroriste transnaționale (a căror relevanță este evidentă, în lumea contemporană) și alte grupuri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]