2,974 matches
-
ASAS și alți specialiști din domeniul științelor agricole, silvice, industriei alimentare, mediului, economiei agrare. Secțiunea a 2-a Conducerea ASAS Articolul 15 Conducerea ASAS se exercită de adunarea generală, care este forul suprem de conducere, de prezidiul ASAS, de biroul prezidiului ASAS și de președinte. -------- Art. 15 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. Articolul 16 (1) Adunarea generală a ASAS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. Articolul 16 (1) Adunarea generală a ASAS este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare. ... (2) Atribuțiile și organizarea adunării generale se stabilesc prin statutul ASAS. Articolul 17 (1) Prezidiul ASAS este format din președinte, vicepreședinți, secretarul general al ASAS, președinții secțiilor științifice, președinții filialelor, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, ministrul mediului și președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. Din prezidiu mai fac parte președintele Secției de științe agricole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
se stabilesc prin statutul ASAS. Articolul 17 (1) Prezidiul ASAS este format din președinte, vicepreședinți, secretarul general al ASAS, președinții secțiilor științifice, președinții filialelor, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, ministrul mediului și președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. Din prezidiu mai fac parte președintele Secției de științe agricole și silvice a Academiei Române, președintele ASAS din mandatul anterior, rectorii universităților de științe agricole și medicină veterinară și un reprezentant al organizațiilor profesionale ale producătorilor și procesatorilor din agricultură și silvicultură. ... (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
anterior, rectorii universităților de științe agricole și medicină veterinară și un reprezentant al organizațiilor profesionale ale producătorilor și procesatorilor din agricultură și silvicultură. ... (2) Președintele ASAS, vicepreședinții, secretarul general și, prin rotație, un președinte de secție, potrivit statutului, alcătuiesc biroul prezidiului care asigură conducerea operativă a ASAS. ... (3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea prezidiului ASAS și ale biroului acestuia se stabilesc prin statutul ASAS. Articolul 18 (1) Președintele ASAS, vicepreședinții și secretarul general se aleg de către adunarea generală pentru un mandat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
al organizațiilor profesionale ale producătorilor și procesatorilor din agricultură și silvicultură. ... (2) Președintele ASAS, vicepreședinții, secretarul general și, prin rotație, un președinte de secție, potrivit statutului, alcătuiesc biroul prezidiului care asigură conducerea operativă a ASAS. ... (3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea prezidiului ASAS și ale biroului acestuia se stabilesc prin statutul ASAS. Articolul 18 (1) Președintele ASAS, vicepreședinții și secretarul general se aleg de către adunarea generală pentru un mandat de 4 ani și pot fi realeși, consecutiv, o singură dată. ... (2) Președintele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
dată. ... (2) Președintele reprezintă ASAS în relațiile cu autoritățile publice, cu organisme și organizații, cu alte persoane juridice și fizice din țară și din străinătate. ... (3) Președintele ASAS conduce întreaga activitate a acesteia pe baza hotărârilor adunării generale și ale prezidiului ASAS. În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite decizii. ... (4) Președintele ASAS emite decizii pentru constituirea consiliului de evaluare, în vederea atestării și acreditării pentru structurile de cercetare științifică agricolă, conform legii, pentru comisiile de atestare și promovare în grade profesionale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
nivelul funcției de secretar de stat, iar funcțiile de vicepreședinți și secretar general sunt asimilate și retribuite corespunzător funcției de subsecretar de stat. ... Articolul 19 Secretarul general îndeplinește atribuțiile stabilite prin statutul ASAS, precum și alte atribuții încredințate de președinte, de prezidiu sau de biroul prezidiului. Articolul 20 Mandatele președintelui, vicepreședinților și secretarului general al ASAS încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleși sau prin hotărâre a adunării generale a ASAS, dacă aceștia sunt în imposibilitate de a-și îndeplini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
de stat, iar funcțiile de vicepreședinți și secretar general sunt asimilate și retribuite corespunzător funcției de subsecretar de stat. ... Articolul 19 Secretarul general îndeplinește atribuțiile stabilite prin statutul ASAS, precum și alte atribuții încredințate de președinte, de prezidiu sau de biroul prezidiului. Articolul 20 Mandatele președintelui, vicepreședinților și secretarului general al ASAS încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleși sau prin hotărâre a adunării generale a ASAS, dacă aceștia sunt în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, ori prin demisie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
aparat de lucru propriu. ... (2) Structura organizatorică și numărul maxim de posturi ale ASAS se aprobă prin hotărâre a Guvernului. ... (3) Atribuțiile și răspunderile personalului din aparatul propriu al ASAS se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de prezidiul ASAS. ... Articolul 22 (1) Statul de funcții al aparatului de lucru al ASAS se aprobă de președintele ASAS, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. ... (2) Personalul necesar desfășurării activității ASAS este numit sau angajat, după caz, de președintele ASAS, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
aprobă prin decizie a președintelui ASAS, la propunerea consiliului de administrație; ... e) bugetul de venituri și cheltuieli al activității proprii a ASAS, precum și cel al unităților subordonate ASAS se aprobă de președintele ASAS, în calitate de ordonator secundar de credite, la propunerea prezidiului ASAS; ... f) situațiile financiare se aprobă de consiliul de administrație al unității de cercetare-dezvoltare și se depun la ASAS, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Capitolul IV Finanțarea activității de cercetare-dezvoltare-inovare Articolul 35 Finanțarea activităților unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
să fie purtătorul unei funcții distinctive și trebuia adaptat cu maximum de randament acestei funcții. Ortografia actuală a fost elaborată de Academia Română în anul 1953. În anul 1965 a fost introdusă litera â în familia cuvântului,,român’’. În anul 1993, Prezidiul Academiei Române, a hotărât revenirea la scrierea cu â și la scrierea lui sunt în grafia limbii române. Literele â și î corespund aceluiași sunet, dar se utilizează după reguli diferite. ,, Ortografia nu reprezintă o simplă chestiune de formă. Nerespectarea ei
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
nr. 1, 2, 3 și 6 se reorganizează ca instituții publice cu finanțare extrabugetara și personalitate juridică, în subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti". ... (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. Articolul 8 (1) Unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol care sunt organizate și funcționează că instituții publice, institute naționale de cercetare-dezvoltare, unități private de cercetare-dezvoltare sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190615_a_191944]
-
nr. 1, 2, 3 și 6 se reorganizează ca instituții publice cu finanțare extrabugetara și personalitate juridică, în subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti". ... (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. Articolul 8 (1) Unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol care sunt organizate și funcționează că instituții publice, institute naționale de cercetare-dezvoltare, unități private de cercetare-dezvoltare sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190616_a_191945]
-
a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1), care se organizează că institute naționale de cercetare-dezvoltare, și instituțiile publice de cercetare-dezvoltare pot înființa în cadrul structurii organizatorice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190623_a_191952]
-
modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 78 din 4 septembrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 657 din 17 septembrie 2003. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1), care se organizează că institute naționale de cercetare-dezvoltare, pot înființa în cadrul structurii organizatorice subunități cu sau fără personalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190617_a_191946]
-
a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1), care se organizează că institute naționale de cercetare-dezvoltare, și instituțiile publice de cercetare-dezvoltare pot înființa în cadrul structurii organizatorice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190619_a_191948]
-
a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1), care se organizează că institute naționale de cercetare-dezvoltare, și instituțiile publice de cercetare-dezvoltare pot înființa în cadrul structurii organizatorice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190622_a_191951]
-
a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1), care se organizează că institute naționale de cercetare-dezvoltare, și instituțiile publice de cercetare-dezvoltare pot înființa în cadrul structurii organizatorice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190618_a_191947]
-
a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1), care se organizează că institute naționale de cercetare-dezvoltare, și instituțiile publice de cercetare-dezvoltare pot înființa în cadrul structurii organizatorice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190624_a_191953]
-
a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1), care se organizează că institute naționale de cercetare-dezvoltare, și instituțiile publice de cercetare-dezvoltare pot înființa în cadrul structurii organizatorice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190621_a_191950]
-
a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare coordonatoare, precum și stațiunile de cercetare-dezvoltare coordonate sunt stabilite de Prezidiul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin regulament de organizare și funcționare. ... (3) Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1), care se organizează că institute naționale de cercetare-dezvoltare, și instituțiile publice de cercetare-dezvoltare pot înființa în cadrul structurii organizatorice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190620_a_191949]
-
la modernizarea culturii românești vor da fructele deplinei maturități mult mai târziu, prin Ioana Em. Petrescu, Ion Pop, Liviu Petrescu, Mircea Muthu, după ce au catalizat gândirea altor istorici literari, de la Mircea Zaciu la Ion Vlad. Reorganizat în 1952, prin decizia Prezidiului Academiei Republicii Populare Române de a restructura cercetarea științifică, Muzeul Limbii Române devine Institutul de Lingvistică și Istorie Literară, cu o secție de folclor până la desprinderea acesteia într-o instituție de sine stătătoare. Institutul includea și un colectiv de lingvistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
lingvistică, despre lucrările elaborate, despre noua revistă de specialitate Limba română, care va înlocui revista Cum vorbim: „Pentru a asigura întărirea și dezvoltarea științei lingvistice în R.P.R pe baza genialei lucrări a lui I.V. Stalin Marxismul și problemele lingvisticii, Prezidiul Academiei R.P.R. a hotărât în ședința din 18 iunie a.c. reorganizarea conducerii Institutului de Lingvistică din București al Academiei R.P.R. S-a format un nou consiliu științific format din acad. Mihail Sadoveanu (președinte). prof.dr. V. Cheresteșiu (vicepreședinte), acad. B. Lăzăreanu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Sadoveanu (președinte). prof.dr. V. Cheresteșiu (vicepreședinte), acad. B. Lăzăreanu, acad. E.Petrovici, acad C. Balmuș, prof. D. Macrea, prof. G. Oprea, prof. J. Livescu. Prof dr.V Cheresteșiu a fost numit director al Institutului de Lingvistică din București al Academiei. Prezidiul academiei R.P.R. a însărcinat noua conducere să supună unei dezbateri largi proiectul de ortografie a limbii române, să organizeze dezbaterea principiilor care stau la baza Dicționarului limbii române, și să asigure apariția primului volum din dicționar în acest an, să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îndeamnă la discuția proiectului (...). De ce oare? Din cauza inconsecvenței acestui proiect, din cauza «răsturnărilor» pe care le preconizează sau din cauza rămășițelor burgheze, latiniste, naționaliste, șovine, care încă se mai pot observa la unii? În 1953, cu unele modificări, proiectul este aprobat de prezidiul Academiei, devenind Norme privind ortografia limbii române, aprobate la 16 septembrie același an de Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri printr-o hotărâre publicată și în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație apărut în octombrie 1953. Noile norme urmau să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]