2,828 matches
-
să înceapă o acțiune judiciară pentru a-și recupera nevasta. Avocatul a spus apoi ca, deși gentlemanul în chestiune o harponase inițial pe nevastă-sa și o ținuse astfel legată un timp, pînă la urmă o abandonase, din pricina extremei tensiuni pricinuite de firea ei profund vicioasă; abandonata devenise astfel un „pește pierdut“, iar cînd un alt gentleman veni s-o harponeze, doamna intră în posesia lui, împreună cu eventualele harpoane ce se vor fi găsit într-însa. Erskine pretindea că ambele cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
veșnică va supraviețui și, ridicîndu-se pe coama cea mai înaltă a talazurilor ecuatoriale, își va azvîrli spre ceruri jetul sfidător și înspumat. Capitolul CV PICIORUL LUI AHAB Felul precipitat în care căpitanul Ahab părăsise coloana Samuel Enderby din Londra, îi pricinuise unele mici neplăceri. Se aruncase cu atîta forță pe o banchetă a ambarcațiunii sale, încît piciorul de fildeș îi plesnise pe jumătate. Iar cînd, reîntors pe puntea corabiei sale, își înfipsese din nou piciorul în gaura de pivot și se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ahab și oamenii lui se zbătură să iasă de sub ea, ca niște foci care se tîrăsc dintr-o grotă de pe țărm. Din cauza șocului, balena își schimbă fără să vrea direcția, ieșind la mică distanță de centrul prăpădului pe care-l pricinuise; cu spatele la epave, rămase o clipă așa, încercînd parcă să pipăie cu coada într-o parte și-n alta și trăgîndu-și-o brusc înapoi, ori de cîte ori atingea vreo vîslă răzleață, vreo scîndură sau măcar o fărîmă din ambarcațiunile nimicite; atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
român și latinitatea limbii. Începe curentul latinist - de necesitatea căruia își dă seama și un antilatinist din vremea aceea, V. Alecsandri 2 , dar acest curent, tot purificând limba, tindea la desființarea ei. Pe de altă parte, contactul cu civilizația franceză pricinuind o puternică invazie de elemente franceze, pe lângă cele necesare - neologismele - se îmbulzesc o mulțime de cuvinte de prisos, barbarismele. Primejdia desființării limbii românești a fost mai ales în vremea vechii critici moldovenești: pe vremea când Laurian, Pumnul, Eliade și alții
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
hranei poporului, 1 Ibidem, p. 439-440. 2 "Revista socială", p. 428. încît: "producătorii mor de foame, în timp ce hrana lor se trimite peste nouă țări și nouă mări cu drumurile de fier făcute pe seama poporului". Și zugrăvind această mizerie a țărănimii, pricinuită de formele noi, socialiștii, ca și Eminescu, constată că sub vechii boieri, înainte de formele noi, țăranii stăteau mai bine1. Aceeași burghezime aduce nu numai sărăcirea țărănimii, ci și distrugerea industriei mici, a vechii industrii casnice țărănești, ca și a meseriașilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu foștii membrii ai Axei. În timpul procesului care i-a fost intentat ulterior, va fi acuzat, printre multe altele, că și-ar fi negociat, cu ocazia conferinței, emigrarea în Statele Unite, inițiativă la care ar fi renunțat până la urmă din cauza nemulțumirii pricinuite de concesiile prea mari făcute de americani sovieticilor. ""Americanii sunt nebuni. Le oferă mai mult rușilor decât cer și așteaptă. Dacă trec de partea americană s-ar putea chiar ca aceștia să mă dea pe mâna rușilor. Prefer să merg
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
state: "să înlăturăm tot ce poate stânjeni îmbunătățirea relațiilor. Noi am luat măsuri și vom mai lua". Aceste măsuri constau în principal în permiterea reîntoarcerii etnicilor sârbi și germani deportați în câmpia Bărăganului și despăgubirea acestora pentru suferințele și deposedările pricinuite de către regim (Moraru în Cătănuș, Buga: 2006, 198). În plan ideologic însă, situația se prezenta cu totul altfel. Iugoslavii erau acuzați că insistă asupra diferențelor existente între diferitele căi de "construire a socialismului", fără a menționa măcar fondul comun al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
spiritul prieteniei, în condițiile când s-a reușit să fie înlăturată amărăciunea provocată de cel de-al Doilea Război Mondial -, (sic!) iar dv. știți că aceasta a fost o amărăciune grea pentru noi; comisiile de război care au stabilit pierderile pricinuite de război la Odessa și Crimeea, precum și din documente referitoare la acțiunile trupelor române, pierderile pricinuite depășesc de 100 ori ceea ce discutăm noi astăzi. De aceea, considerăm această problemă nu pur și simplu o problemă financiară. Nu este vorba de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
d'une façon ou d'une autre à le produire, mais l'article 1111 se rapporte au préjudice causé du fait des préposés. Le verbe consacré pour cette matière, le plus approprié, ne peut être que causer et non a pricinui, terme tombé en désuétude ; la responsabilité incombe non aux préposés, aux choses ou aux produits défectueux, comme le disent de manière erronée les articles 1111, 1114 et 1115 du Projet; elle est engagée à cause des préjudices causés du fait
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
bizar] de magnetism (vezi Mackie, 1977, capitolul I). Cred c] aceast] critic] nu e bine plasat]. Teoriile postintuiționiste ale lui Nagel și McDowell nu vorbesc mult despre justețe și falsitate, dar se concentreaz] asupra gândului c] durerea pe care as pricinui-o cuiva f]când ceea ce intenționez este un motiv pentru mine de a nu acționa în acel fel, si este un motiv indiferent dac] îl recunosc sau nu ca atare. Nu exist] aici propriet]ți particulare, ci doar sugestie comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prezent, mai multe informații despre existența alienaților la mănăstirea Rășca. Astfel, la 21 iulie 1852, Isprăvnicia ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din Capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe". Departamentul dispune "predarea acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
infecțioase de mai departe concură la determinarea boalelor mintale, se leagă între ele, își dau sprijin, se combină în mod cât mai variat, așa fel că în realitate e cu totul de excepție faptul că o boală anumită să fie pricinuită numai printr-un factor unic. Se observă, îndeobște, o înlănțuire de factori diverși. De aceea e greu de a spune în multe cazuri dacă alienația provine mai lesne dintr-o cauză morală decât dintr-o cauză fizică"121. Convins de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
martie a avut loc, la Institutul de Anatomie, întâlnirea delegației basarabene cu oameni de cultură, academicieni, profesori universitari aflați atunci la Iași. Petru Poni și C. Bacaloglu și-au exprimat încrederea în evoluția favorabilă a evenimentelor dincolo de Prut, în raport cu durerea pricinuită de pierderea Munților Carpați în favoarea Austro-Ungariei. „Dacă azi norii se grămădesc în spre Apus, dinspre Basarabia se ivește o geană de lumină”, declara dr. Bacaloglu. Rugat să vorbească, N. Iorga preciza că, după strălucitele cuvântări ținute, nu-i rămâne decât
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părții de nord a Bucovinei către U.RS.S. ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia. Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României: 1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii Sovietice Basarabia; 2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nond
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru luptă. Trupele noastre, puține ca număr, au ținut piept acestor rostogoliri repetate de foc, schije, gaze și oameni care urlau venind la măcel ziua și noaptea. Artileria, așezată foarte bine pe stânga Siretului, a bătut coloanele inamice În flanc, pricinuindu-le pierderi Înspăimântătoare. Batalioane Întregi de nemți au fost amestecate cu pământul. Timp de aproape două săptămâni, cât a ținut bătălia, soldații noștri au fost neadormiți și neobosiți. Răniții veneau foarte grăbiți la posturile de prim-ajutor, li se făceau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fixat învățătura despre Dumnezeirea Fiului, Cel ce este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, deoființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut, iar în partea a doua, s-au anatematizat ideile principale ereticului Arie, ce a pricinuit convocarea Sinodului. Acest eretic susținea că Fiul a fost creat în timp din nimic, că este creat din altă substanță sau ființă decât Tatăl și este schimbabil 3. Simbolul niceean glăsuiește: Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
desființând-o El și pe aceasta, să fie crezut că este Viața, iar stăpânirea morții să fie deplin înlăturată. Deci s-a petrecut ceva minunat și uimitor: chiar moartea de ocară, pe care au socotit-o ei să I-o pricinuiască, a fost trofeul (mijlocul de biruință) împotriva morții. De aceea nu a suferit nici moartea lui Ioan, prin tăierea capului, nici cea prin sfâșiere, a lui Isaia, ca să păzească și în moarte trupul întreg și să nu dea motiv celor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ioan, Cartea a X-a, cap. al doilea, în PSB, vol. 41, p. 949-950) „Căci I se aduce necinste pentru noi, deoarece El ridică păcatul nostru, după cuvântul Proorocului, și pentru noi suferă dureri (Is. 53, 4). Căci, precum a pricinuit desființarea morții, predând trupul Său morții, socotesc că la fel pălmuirea, prin care se împlinește necinstea lui Hristos, desființează necinstirea venită asupra noastră pentru neascultarea și păcatul răutății de la început. Căci cel de o valoare egală cu a tuturor Se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ucenicii când au văzut că se despart de Mântuitorul, de dascălul Cel purtător de grijă, Cel iubitor de oameni, Cel blând, Cel bun? Cum nu s-ar fi mâhnit? Îngerii au stat deci ca să-i mângâie pe ucenici de durerea pricinuită de înălțarea Lui cu venirea Lui din nou. Acest Iisus, spune îngerul, care S-a înălțat de la cer, așa va veni. V-ați întristat, le spune, că S-a înălțat? Dar nu vă mai întristați! Va veni iarăși. Ca să nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rămân mereu la ei, ci zboară mai iute ca vântul. Iar de se întâmplă (ca aceste bunuri) să rămână puțin, apoi numai în viața aceasta își arată dragostea; n-au putere să ne însoțească mai departe. Dacă aceste bunuri pământești pricinuiesc atâta bucurie celor ce le au, ce bucurii socoți că vor simți acele suflete chemate la miile de bunătăți din ceruri! Nu numai atât! Ci ele sunt atât de bune față de cele de aici, ci ca mulțime, ci ca însușiri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
individ sau a unui grup. Or, realitatea din terenul extra-european, ba chiar și european, contrazice diagnosticul de extincție a religiei. Fără ca expresia să fie abandonată, specialiștii se referă astăzi din ce în ce mai apăsat la vitalitatea religiilor, capabile să reacționeze creator la delocalizările pricinuite de globalizare, să ofere sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării. Potrivit lui Clifford Geerz, atenția cercetătorilor trebuie să se îndrepte astăzi către procesele de transformare și reformulare ale fiecărei religii în momentul în care ea pătrunde, de voie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
multiculturalismul formează astăzi temele majore ale democrațiilor occidentale. Unitatea, legătura sau coerența societății au devenit astăzi o problemă, iar ea este atacată pornind de la materialul pestriț al profilurilor individuale. Problemele noastre sînt probleme ale diversității: pe de o parte, neliniștea pricinuită de atomizarea care amenință atît cunoașterea, cît și societățile tîrziu moderne; pe de alta, idealul acelei unități plurale, problematice, mereu de construit, care e consensul. Toată cartea lui Marcel Gauchet La religion dans la démocratie e dedicată mutației care, de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a ieși, la sfîrșitul secolului XX, din discreția sferei private și a se manifesta în spațiul public ca opțiune personală, ca publicizare a unui privat. îndărătul sobrietății lor științifice, analizele filozofului francez lasă să se ghicească o undă de melancolie pricinuită de anemierea unității cetățenești, republicane. în schimb, autorii care lucrează pe terenul anglo-saxon, unde varietatea culturală, etnică, religioasă face de mult parte din logica peisajului public, mizează mult mai ofensiv pe diversitate. în termenii lui Giovanni Sartori, însuși principiul democrațiilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie să se îndreptățească în fața unui divin de tip juridic, ci să se îndrepte ca perspectivă către Polul christic, care îl atrage spre sine. Ca mai toți metafizicienii contemplativi, Cusanus nu gîndește destinul lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vifor de oameni. Mă gândesc că semenii mei au ceva din sălbăticia naturii dezlănțuite. Natura însă iartă prin veșnica sa regenerare. Omul pustiu nu se reface ci-și perpetuează pieirea. Lacrimă după lacrimă de am pune nu ar vindeca rănile pricinuite de viciul uman. Continuăm să trăim într-o tenebroasă rutină. Natura divină își cere iertare după ce curcubeul sparge cu gingășia sa de culori zidul mohorât clădit de furtună. Atunci vor apărea zburdalnici mieii albi, năzdrăvanii văzduhului ce filtrează în lâna
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]