12,837 matches
-
și îi luase o cafea gratis, acolo văzuse un raft cu cărți, erau de toate categoriile, de colorat, Mica sirenă, Tinckerbell, Sandra Brown...Oare ce se va mai întâmpla? CÂND I-A CITIT EA.. Hei, schimbă literele, scrie cu... UNEI PRIETENE BUNE, DE ÎNCREDERE ROMÂNUL ÎN MANUSCRIS, ROMÂNUL EI SCRIS CU CREIONUL ȘI CORECTAT CU PIXUIL, PESTE O VREME A AVUT O SURPRIZĂ TARE NEPLĂCUTĂ, hei , schimbă literele, scrie cu caractere minuscule, nu vezi că deja ai intrat iar în domeniul
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
UN FRUMOS SPECTACOL DE BALET, UNUL DINTRE BALERINI , ah, nu am vrut să scriu cu majuscule, scuze,unul dintre balerini are părinții vecini cu ai ei, cu ea când locuia acolo, de fapt mama balerinului i-a fost și bună prietenă un timp, cât a stat acolo, mergeau împreună la slujba de Înviere.. Poate ați observat că în această scriere sunt cateva personaje de confesiune adventista, nu, ea nu e așa, dar nici nu poate să spună că e o ortodoxă
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
altă viață... -Ce altceva te-a mai nemulțumit, hai, spune? -În viața mea pe care eu singură mi-am creat-o.... -Nu ne cre am viața singuri, interacționăm cu ceilalți, comportamentul celorlalți ne influențează propriul nostru comportament... spune-mi despre prietenele tale... despre prietenii tăi... -Mă jucam mult în copilărie, îmi plăcea să mă joc, acesta e semn de bună dezvoltare psihică, nu? Jocurile erau mai mult de relaționare socială, de roluri, mai putin de mișcare, sportul nu a fost pentru
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
cred, sau format din fragedă pruncie, pentru că la început ascultăm povești, apoi le citeam, apoi le povesteam eu, mi-au plăcut poveștile. -Aș vrea să nu îmi spui povești acum, ci doar adevărul... -Nu vă voi spune povești... Am avut prietene, colege, vecine, mama îmi cultiva ideea de prietenie, era o fire calmă și veselă, sociabila, răbdătoare și foarte harnica. -Ai pentru ea numai cuvinte de laudă, e foarte frumos, dar te-ai gândit vreodată la cauza conflictelor dintre ei? -Am
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > REFLEXII Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului REFLEXII Drumul până la spital, avusese o traiectorie ocolită. Întâi, urcase până la munte, în orașul în care locuia prietena sa Melania și abia apoi coborâse spre capitală, către spitalul căruia i se pronunța numele pe un ton scăzut, uneori admirativ, alteori plin de speranță și nu rareori, plin de spaimă. Era ca numele unei stații terminus; deseori cei ajunși
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
față. De aceea, atunci când doctorița care o consultase îi spusese că părerea sa este în favoarea operației, adăugând plat, la răspunsul doar tăcere prelungită al Soniei:”riscul este prea mare, trebuie neaparat văzut la Fundeni...”, primul său gând se îndreptase către prietena sa. Ea părea să aibă mereu răspunsurile potrivite pentru toate situațiile. Sau, cel puțin reușea să le facă față onorabil, indiferent cât erau de dificile. Sonia plecase confuză de la cabinet. „Asta să fie?” - se frământa întruna, întrebându-se și nevenindu
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
altceva decât a prelungi și a spori tensiunea pe care o simțea crescând înăuntrul său. Și totuși... Ar fi dorit... da, știa că se amăgeste, dar nu putea rezista acelui imbold care o îndemna să fugă - acesta era cuvântul - spre prietena sa, ca și cum ea ar fi fost deținătoarea vreunei formule magice care să schimbe, sau să facă situația mai suportabilă. Știa; se amăgea reacționând ca un copil speriat care aleargă spre o mamă atoateștiutoare, totuși... Și cum nimic nu-i nou
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
învăța să o prețuiască. De fapt, ce ar mai fi fost de spus? Așa că decise să se bucure fie și pentru acel scurt timp, de oaza de liniște pe care aparent o regăsise ca de fiecare dată acolo, în casa prietenei sale. Pe când Melania care tocmai învățase tehnoredactarea, îi arăta ceva la calculator, privirile Soniei se fixaseră pe mâinile acesteia. Subțiri și prelungite cu palmele acelea atât de înguste, tresăreau ușor deasupra tastelor, dându-i impresia că privește mișcarea delicată a
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
moldovean Gheorghe Ștefan și nobilii transilvăneni, care se străduiau să ajungă acasă pe drumul cel mai scurt cu putință, în acele vremuri, după ce se refugiaseră din Polonia. Comparând diversele situații de luptă cu diferiți vrășmași, am încercat să îmi conving prietena că Petru Rareș, în două rânduri, a ales acest traseu, ca și Alexandru Lăpușneanu, pentru că era cea mai accesibilă cale de acces pentru deplasarea oștilor lor. - În vremea aceea nu cred că cei doi își puteau deplasa oștile pe drumuri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
M-am bucurat sincer să primesc premiul III pentru prezentarea costumului și, la fel de sincer, am trăit bucuria Silviei la acordarea diplomei cu mențiunea „pentru fidelitate în dragoste”! Nu știu ce anume au avut în vedere membrii juriului, dar au intuit perfect calitatea prietenei mele, pe care sunt cel mai în măsură să o cunosc și s-o apreciez ca atare. Bucuria despre care fac vorbire a fost reală, așa cum am simțit-o în privirile și manifestările tuturor. Chiar dacă nu era un concurs oficial
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
în șantier despre cauza reală a accidentului și să se audă la navă. La despărțire l-am rugat să treacă prin oraș pe la mătușa noastră, sora mamei, a cărui fiu mai mic doar cu 7-8 luni ca mine, avea o prietenă consăteancă cu iubita mea și amândouă navetiste la Cumpăna, ca să o anunțe pe Geny (așa o alintau de la Eugenia) că sunt din nou în spital. Mă vizitase așa cum am mai spus și înainte, uneori împreuna cu mătușa mea, alteori singură
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
a fost deosebit de emoționantă. Reacția amândurora a fost conform așteptărilor, cu lacrimi sincere de compasiune. Am încercat eu să le consolez, să le încurajez că nu-i nimic grav, dar nu cred că am reușit prea mult să le conving. Prietena mea Geny, de acum venea la spital aproape zilnic după terminarea programului de muncă și avea de schimbat de fiecare dată câte două mijloace de transport în comun. Poate că acest accident ne-a consolidat și mai mult apropierea, care
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
pe care unii se străduiau - și uneori le putea citi chiar pe fețe cât de mândri sunt de propria performanță - să îl mimeze față de persoane a căror viață, gânduri sau soartă, îi lăsau cu totul indiferenți. Odată, râsese cu o prietenă de-a ei pe seama insistenței cu care acest gen de oameni se băgau în sufletul tuturor, scotocind, tatonând, întrebând și apoi răscolind, chiar dacă deseori, nu știau de fapt, ce caută să afle: “Aștia manifestă o adevărată conduită preventivă; chiar dacă nu știu ce
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
nu demult, o cunoștință, Voica, cu care îi făcea plăcere să se mai întâlnească uneori - și căreia îi citise plăcut surprinsă proza - îi povestise despre ceea ce îi spusese și ei, tocmai acea persoană pe care o considera ca fiindu-i prietenă. Pentru că prietena i se tot plângea mereu Voicăi că este foarte obosită de nepoții săi, aceasta, neînțelegând că sub lamentații se ascundea așteptarea celeilalte de a fi gratificată fie chiar și printr-o laudă formal, pentru tot ceea ce făcea, o
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
o cunoștință, Voica, cu care îi făcea plăcere să se mai întâlnească uneori - și căreia îi citise plăcut surprinsă proza - îi povestise despre ceea ce îi spusese și ei, tocmai acea persoană pe care o considera ca fiindu-i prietenă. Pentru că prietena i se tot plângea mereu Voicăi că este foarte obosită de nepoții săi, aceasta, neînțelegând că sub lamentații se ascundea așteptarea celeilalte de a fi gratificată fie chiar și printr-o laudă formal, pentru tot ceea ce făcea, o sfătuise să
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
de nepoți, întrucât era bolnavă de inimă, o făcuse pe Voica să tacă. - Are și ea greutăți... Într-un fel, o înțeleg... dacă aș fi putut, probabil că m-aș fi ocupat și eu de nepoți, își scuzase ea cumva, prietena. Apoi, adăugase: - Cândva i-am dat să citescă ce am scris și nici n-o să-ți vină să crezi ce mi-a răspuns când am întrebat-o ce părere are despre scrierile mele. Și răspunzând privirilor Irinei, Voica zâmbi reproducând
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
adăugase: - Cândva i-am dat să citescă ce am scris și nici n-o să-ți vină să crezi ce mi-a răspuns când am întrebat-o ce părere are despre scrierile mele. Și răspunzând privirilor Irinei, Voica zâmbi reproducând vorbele prietenei: “ Am citit eu, da... ei, scrii și tu... ca Sadoveanu ăla...”. Râseseră amândouă. Ajunsese și Voica precum...”ăla”. Pașii o purtaseră pe Irina până la faleză. Se opri privind un timp pescărușii care pluteau în voia valurilor, le urmări zborul între
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
la un vrăjitor foarte cunoscut din Vâlcea, ca să ne desfacă fermecele Rădiței și să ne descânte de bine. Asta e un vrăjitor care face doar magie albă și nu lucrează cu diavolii. Stanca a mai fost o dată cu femei de pe luncă, prietene de ale sale, la el. I-au găsit adresa în revista Formula AS și mi-au zis că se duc la el și mahări din ăia din parlament, actori și alte personalități renumite căci leacurile sale fac minuni. Mă duc
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
Acasa > Literatura > Proza > CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Am vorbit mult cu prietena mea cea mai apropiată acum și uite că mă simt cumva sărăcită de cuvinte. Parcă am consumat o ploaie întreagă de trăiri în căutarea a ceva care să-mi redeschidă porțile scrisului. O clipă am apelat la un joc în
CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383997_a_385326]
-
nările și creierul. — Ha, ha, ha! râse Lica. Da, acum înțeleg mica introducere. Aveți dreptate, eu mi-am dat cu parfumul acesta amețitor, pentru că după ce ies de la serviciu merg la un spectacol. — Aș dori să dăruiesc acest parfum magic unei prietene dragi. Puteți să îmi spuneți ce marcă e? Lica desprinse o mică foiță din carnețelul de lângă ea și scrise denumirea parfumului. — Mi-am imaginat eu că este franțuzesc. Mulțumesc duduie Lica. Audiție plăcută la concert. Plictisiți de liniștea din hol
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383979_a_385308]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - VI. ZONA DUHURILOR RELE Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Zvonul despre dispariția celor două perechi de tineri împânzi la repezeală satul. Marița lui Gogonete, prietena vrăjitoarei Buha, dădu fuga la surata sa: - Dar ce s-a întâmplat Marițo? Te-ai fi îndrăgostit de careva și n-am cunoștință? Sau ai fost cerută de muiere? - Ehe, ce bine ar fi fost! Te-aș fi invitat la
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
cu soțul niciodată fericirea mai mult decât un copil înlăcrimat ascuns sub haină medii carnete situații școlare fabiola fetița cu dizabilități desenând întruna mâini ca un înger cu inima la vedere o iarnă în doliu după ultimii fulgi telefon de la prietena din italia fancurier și trei volume qpoem sclipirea zilei prima vizită la oftalmolog într-o zonă necunoscută a orașului și indicatorul ambiguu așa ca la o răscruce de viață așteptare măcar de nu-mi uitam tableta confirmarea oftalmologului da da
CUVINTE FERECATE PE DINĂUNTRU de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384022_a_385351]
-
cu proful? Hi, hi, hi, continuă ea să râdă singură de gluma spusă. - Ei, na, ce ești nebună? Cum așa? încercă Angela să se eschiveze de la detalii, înroșindu-se fără să vrea. Acest lucru nu-i scăpă perspicace-i sale prietene. - Alo! Angela! Ai ceva să-mi zici ce eu nu știu? Ce ascunzi? - Nn.. nimic, ce să-ți ascund? Ești zurlie? Dacă a aflat că nu mai vii, a preferat să-mi aleagă din culegere câteva exerciții pe care trebuie
ROMAN , CAP. SASE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384007_a_385336]
-
soare. “Oare cum o cheamă pe această atrăgătoare ființă?” se întreabă, vânătorul din el. Ar vrea să-i știe numele, să-i obțină numărul de telefon, să converseze cât de des poate și cu vrerea ei să și-o facă prietenă. - Fiți amabilă, în condițiile expuse de dumneavoastră ați putea să-mifaceți o simulare, așa în linii generale, să știu, după conversie, cât ar putea ajunge rata?? întreabă el interesat ca întrevederea să fie cât mai lungă. - Desigur! afirmă ea cu gentilețe
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
pilde asemănătoare ca înțeles: - pilda cu oaia cea pierdută pe care păstorul o caută neglijând pe celelalte 99 care nu s-au rătăcit, cu drahma cea pierdută pe care femeia o caută cu insistență și aflând-o, se bucură împreună cu prietenele ei. Toate aceste pilde doresc să arate „cât de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru firea omenească cea căzută în păcat și, prin aceasta, sub influența și sub puterea diavolului.” Întoarcerea fiului risipitor este prilej de bucurie în casa părintească
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]