4,133 matches
-
lumea literară românească, fie prin hohote de râs, fie prin consecințe mai grave. Totul a început de la recenta apariție pe piață a volumului semnat de Corneliu Vadim Tudor și intitulat Saturnalii. Până acum a fost liniște. Pe autorul grosolanelor spectacole prilejuite de sărbătorile negre ale Ceaușeștilor, ori altele ce s-ar fi voit dedicate Unirii, dar care au fost departe de istoricul eveniment, pe recitatorul înflăcărat de demagogie care-și asumă, cel dintâi după Adrian Păunescu, nefasta răspundere de a gâdila
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
practică cel mai oribil apartheid împotriva propriului popor. Șleahtă de inculți brutali cu stele multe ca și titlurile academice. Figuri buhăite cu fălcile mai mari decât cutia craniană, plini de supremația forței lor. De câte ori pe clădirile instituțiilor sau la defilările prilejuite de sărbătorile comuniste privesc lozincile prin care ei își urează lor viață lungă, în loc de trăiască partidul comunist citesc partidul terorist. Sărac București de odinioară! Tu care ai fost micul Paris, cu grădini, tarafuri și veselie, cu mâncare bună, udată cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a evoluat rodnic, fără aparența evoluției, spre el Însuși, mereu același și mereu altfel, articulat fast În zăcământul de preț al vocației și atestând din nou și din nou acea rară conecție substanțială Între existență și expresie. (Textul a fost prilejuit de acordarea Premiului „Sebastian Costin”, la Ierusalim, În noiembrie 2001, lui VirgilDuda. Din juriu au făcut parte: Leon Volovici, C.Safirman, Z. Ornea, Dumitru Solomon și Norman Manea) (Familia, nr. 3/2002) La o aniversarătc "La o aniversară" Pe vremea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
echilibrantă, am zice, a unui temperament liric hrănit de fisuri și fervoare, de luciditate și langoare, senzualitate și Înstrăinare. Se confirmă, astfel, În alt registru, vocația participativității, veghea analitică, intensitatea cerebrală. Exigenta solidarizare intelectuală cu figuri emblematice ale spiritului național prilejuiește, deloc surprinzător, incursiunea În clivajele, căderile și culmile creației, ca și În dramatismul biografiei, firește. „Pentru Caragiale”, scrie Marta Petreu, „cunoașterea este o «activitate a sufletului omenesc», Înrădăcinată În «iritabilitate»”. Nu doar pentru Caragiale, desigur, nici doar pentru Cioran și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ar putea să fie amuzantă, poate, dacă nu și instructivă, astăzi, relatarea acelor Întâmplări tenebros-hilare din textul „Istoria unui interviu”, În volumul meu Despre clovni... În relație, mai ales, cum și este, poate involuntar, cu scandalul simetric, de peste zece ani, prilejuit de data asta de o recenzie la un volum memorialistic al lui Mircea Eliade, În care cutezasem să reîmprospătez, cu extreme precauții, memoria intelectualității dintre cele două războaie mondiale și de după. În 1993, când injuriile contra blasfemiatorului alogen și transfug
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se Întemeiază), Pedrag Matveevic (volumul de Eseuri editat de Univers), Giorgio Bassani, Șalom Alechem, Franz Kafka (Scrisori către Felice), Thomas Mann, Gabriel García Márquez și Ernesto Sábato (cu referiri suplimentare la Llosa, Borges, Cortázar și alți latinoamericani celebri). Rapsodia română prilejuiește un cald elogiu lui George Enescu („Emblema luminoasă” a României, p. 163). E celebrat Emil Palade, laureat al Premiului Nobel. O bucureșteană Seară cu violoncel schițează profilul violoncelistei sovietice Natalia Gutman. Filmele lui Wajda, Tarkovski, Kurosawa declanșează alte gânduri etc.
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care mi le-ați trimis, agravându-mi - totodată - sentimentul de vinovăție pe care Îl am față de dumneavoastră; am omis să vă mulțumesc pentru volumul de povestiri pe care ați avut gentilețea să mi-l trimiteți și care mi-a prilejuit o adevărată Încântare. Vă urmăresc, de altfel, cu mare interes, În tot ce scrieți; Atrium mi-a lăsat, de asemenea, o excelentă impresie. Este un roman de o mare subtilitate, despre care am omis să scriu numai pentru că la momentul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un vârf al literaturii contemporane, dar și ca un Înalt model etic al libertății, rândurile „românești” Însuflețeau o particulară vibrație confraternă, detectabilă, probabil, și În romanul Plicul negru, la care lucram. Tradusă În spaniolă de Domnița Dumitrescu, „scrisoarea deschisă” a prilejuit un măgulitor răspuns din partea adresantului: „Su «carta» me pare cio magnifica”, scria Sábato. Succintul eseu din urmă cu 20 de ani s-ar putea să-și păstreze, și azi, anume valabilitate, nu doar documentară. Nu Întâmplător, poate, urmează să apară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În imobilul 106, de pe Kluckstraße. În martie 1905, Încheia prima sa carte: Rătăcirile elevului Törless, salutată cu elogii de presa literară și socotită de Alfred Kerr, În Tag, drept „o carte care va rămâne”. Curând după acest fericit debut, Berlinul prilejuiește alt eveniment care va marca viața și opera sa. În semestrul de iarnă 1906/1907, studentul În filosofie de 26 de ani o cunoaște pe aceea care avea să fie, de la Început până la sfârșit, ceea ce se poate numi, pe drept
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
realitate și convocate Într-o „dezbatere” fastidioasă, inadecvată unei opere de ficțiune. Trebuie spus că Saul Bellow este unul dintre cele mai nepotrivite ținte ale vânătorii după „implicați” În obsesiva „corectitudine politică” a mediilor academice sau În excesiva(?) producție culturală prilejuită de Holocaust. Din amplul interviu, aproape șase ore, pe care am avut privilegiul de a-l lua lui Bellow la finele anului 1999, la Boston, rezultă limpede - ceea ce era, de altfel, știut dinainte - că scriitorul nu este deloc interesat de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că tocmai acum, la bătrânețe, s-ar putea s-o facă, Într-atât situația i se părea insuportabilă. Să părăsească, adică, locul În care și-a petrecut Întreaga viață și și-a scris cărțile. * Această lapidară evocare mi-a fost prilejuită, cum se poate deduce, de afectuosul text al criticului Ion Simuț („Nobelul pentru un scriitor evreu din Europa Centrală”, Familia, nr. 10/2002) În care suntem „Împerecheați”, eu și Kertész, Într-un mod atât de convingător, Încât nu se mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pământ natal identificat drept Țară a Nordului rămâne un reper constant al versurilor, poetul, care nu e un mistic pur al Transilvaniei, asemenea lui Ioan Alexandru, își arată curând natura ambivalentă: întâlnirea cu orașul îi deconspiră fascinația livrescă și îi prilejuiește o viziune expresionistă cu accente mizantropice, înrudită cu aceea a lui Ion Caraion. Amenințat uneori de tentația pitorescului excesiv, de manierism prolix sau de afectare, F. își impune cel mai adesea personalitatea distinctă într-o poezie unde se îmbină vitalismul
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
literară”, „Convorbiri literare” ș.a. Din 1956 este membru al Asociației Scriitorilor din Iași, dar debutează editorial abia în 1981, cu volumul de publicistică Intersecții spirituale. În volumul de versuri Pe o rază de soare (1983) există un exces de cromatism, prilejuit de o prea insistentă evocare a anotimpurilor, iar avântul imaginativ este frânat de stângăcii evidente. Sunete și culori (1984), mixaj de sorescianism, stănescianism și suprarealism, este cea mai bine realizată dintre cărțile de poezie ale lui F. Punând în valoare
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
Cicerone Poghirc), o comemorare a împăratului Traian, cu participarea, alături de români, si a unor intelectuali din Spania, colocviul Ortodoxia și Apusul (München, 1984) și, pe aceeași temă, o reuniune la Paris (1986), unde s-a ținut și un simpozion literar prilejuit de comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu, în iunie 1989, din comitetul de coordonare făcând parte Aureliu Răuță (președinte), Ioana Brătianu, Paul Barbăneagră și George Ciorănescu ș.a. La acest din urmă eveniment au fost prezente și alte societăți și asociații
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
George Ivașcu (Gherea și actualitatea), C. Titel Petrescu, E. Kalos (Contribuții la psihologia raselor și popoarelor), Ion Pas (Oameni și animale), Ștefan Bârsănescu (Reflexiuni de psihologie criminală). În numărul 5/1936 se publică amintirile lui Ion Petrovici despre Titu Maiorescu, prilejuite de aniversarea Junimii. Rubrica „Interpretări” găzduiește un medalion Octavian Goga, poetul și omul politic, precum și fragmente din Teze și antiteze de Camil Petrescu. C. Rădulescu-Motru adresează un apel pentru donații în slujba cercetării psihologice. Alți colaboratori: Al. Claudian, Const. I.
GANDUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287151_a_288480]
-
evenimente istorice. Anumite aspecte, cu accent pe tragedia conflictelor etnice din Transilvania de după Unirea din 1918, apar, agrementate cu episoade amoroase, în cea dintâi carte, Dragomir valahul (1927). Povestea fantezistă a unei nefericite aristocrate ruse urmărită de bolșevici în România prilejuiește autorului și o superficială evocare a societății rusești înainte și după revoluție (Zvetlana, 1930). Animat de vagi intenții etice, romancierul imaginează întâmplări care să dezvăluie realități sociale și morale susceptibile de critică. Dar drama unei tinere provinciale, prinsă în vârtejul
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
arată că o instituție (de exemplu, impunerea normei sociale de a nu te urca pe scară) apărută pentru a rezolva o problemă de politică publică (cum ar fi oprirea dușurilor nedorite) poate subzista chiar dacă problema a cărei rezolvare i-a prilejuit apariția nu mai este de actualitate. Cu alte cuvinte, o instituție poate ajunge În situația de a parazita o anumită comunitate, nemaiaducându-i acesteia nici o utilitate (sub forma rezolvării unei probleme de politică publică). Acest fenomen nu este spectaculos, ba
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
în 1937. Colaborează la numeroase publicații: „Vremea”, „Cuvântul liber”, „Evenimentul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Rampa” (cu cronici dramatice), „Adevărul literar și artistic”, „Timpul”, „Familia”, „Muguri”, „Cuvântul femeilor”, „Scânteia”, „Contemporanul” ș.a. Citit mai întâi în cenaclul Sburătorul, romanul Tinerețe va prilejui lui E. Lovinescu o nouă încurajare a prozei feminine de analiză psihologică, tinerei autoare prezicându-i-se „un mare destin literar”. D. va publica în continuare numeroase volume de nuvele și multe romane, o proză realistă de analiză modernă, între
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
numeroase comentarii, note și recenzii. Polemici aprinse vor stârni studiile Caragiale, cel din urmă ocupant fanariot sau Inaderența lui la spiritul românesc și D. Tudor Arghezi, ca poet minor. Cel dintâi, găzduit în „Cuvântul liber”, periodic de orientare comunistă, a prilejuit acuzarea autorului său de o schimbare radicală a concepțiilor politice și estetice. Fără îndoială, aceste studii, ca și cele asupra „iudaizării” presei și a literaturii române, denotă o regretabilă alunecare spre naționalismul extremist. Însă negarea creațiilor celor doi scriitori, cărora
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
se configurează un fel de portrete-document focalizate pe statutul femeii în epocă. Saltul în evoluția scriitoarei e marcat de romanul Darul de nuntă (1986), carte a introspecției analitice, impresionând prin acuitatea psihologică. Aici, eroina, Sabina, își oferă o lungă rememorare, prilejuită de o călătorie nocturnă cu trenul. Fluxul memoriei recuperează, „cu privirea aburită”, intensitatea trăirilor, urzeala tainică a trecutului, pentru a ajunge, salvator, la „descoperirea de sine”. Purtată de amintiri, eroina redescoperă un „păienjeniș de aur”, traversat în surdină de ecouri
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
Calm, normal, fără răsturnări imprevizibile în raporturile dintre personaje și fără a excela prin calități stilistice sau analitice, romanul rămâne agreabil la lectură datorită ritmului susținut al povestirii și al acțiunii, ca și acurateții dialogului, frecvent utilizat. Motivul central, dragostea, prilejuiește incursiuni interesante în universul uman intim, înfățișate cu măsură, echilibru și discreție. După încă o încercare romanescă, Una din noi e de prisos (1946), iscălită Catrinel, în 1957 D. semnează un alt roman, Jurnalul Aurorei Serafim, povestea unei femei care
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
comentează, uneori în articole nesemnate, evenimente artistice, literare sau științifice: premiera nereușită la un teatru din Dresda a unei drame de H. Sudermann (Penele de șoim), discuțiile din mediile literare franceze privind romanul Helbeck of Bannisdale de Humphry Ward, ecourile prilejuite de susținerea la Sorbona a doctoratului lui Pompiliu Eliade, apariția studiilor despre „nebuni și criminali în literatură” ale lui Cesare Lombroso (notele îi aparțin, pe cât se pare, lui C. Rădulescu-Motru) ș.a. În D. sunt tipărite și discursurile parlamentare ținute de
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
1970, ca urmare a criticilor repetate aduse regimului, i se interzice să mai publice. Drept răspuns, autorul trimite manuscrisul romanului Ostinato în Occident, unde acesta apare în traducere germană în 1971, la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, ceea ce a prilejuit retragerea delegației oficiale a României socialiste; se naște „cazul Goma”. În 1977 G. redactează o scrisoare adresată secretarului general al Partidului Comunist, Nicolae Ceaușescu, în care inventariază tarele sistemului și cere o reformare a politicilor sociale și culturale. Documentul nu
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
este asediat însă de valurile unei istorii a cărei concretețe nu aduce cu sine decât dezolare și moarte: ocuparea Basarabiei de către ruși în 1940, urmată de o scurtă revenire a autorităților române și de plecarea în exil a familiei îi prilejuiește naratorului, prin vocea învățătorului Goma, excursuri istorico-eseistice ce amintesc de plânsul cronicarului, pe fundalul cărora ultimul Crăciun basarabean, cu colindele, bradul înalt cât școala și miresmele de sobă încinsă și tămâie, apare ca o ultimă lumină pe o hartă înghițită
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
volume, iar contribuții ale sale sunt incluse în volume colective consacrate unor personalități literare (Mihail Sebastian, Ov. S. Crohmălniceanu, Ștefan Aug. Doinaș). O călătorie în Brazilia (obținută ca premiu la un concurs de eseuri pe tema relațiilor româno-braziliene) i-a prilejuit substanțiale contribuții publicistice și contacte culturale. Colaborează cu articole la Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000), Dicționarul scriitorilor români (IV, 2003), Literatura română. Dicționar de opere, coordonator Mircea Anghelescu (2003), precum și la Dicționarul general al literaturii române. Este coautor al
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]