4,062 matches
-
în față devine ocară. Îl văd acum rar și mă bucur să observ cât este de sigur pe el." Îmi vine în minte vorba aruncată de Paleologu lui Andrei cum că Noica, dacă nu ar avea geniu, ar fi un prost. Nu mă pot abține să nu i-o reproduc. Preia ideea cu voluptate, dezvoltînd-o. "Are dreptate să mă considere așa. Am avut toată viața o obnubilație salvatoare, un fel de optimism prostesc; în felul acesta am reușit să trec prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și preluat, prin incitație și pseudo-isterie colectivă, de tribune. Și de ce îi este lui indiferent dacă vede aceleași mutre în decoruri istorice care se vor diferite? Pentru că poporul român, aceasta e lucrul extraordinar pe care l-au aflat între timp proștii și umaniștii, se adaptase la istoria lui. Într-un alt decor, el continuă să mănânce felurile pe care istoria i le servise înainte. Reci, neîncălzite, stricate. Lui nici nu-i păsa că, simbolic măcar, avusese loc o revoluție, că istoria
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la urma urmei, că un om drag care-a murit e încă viu, pentru că trăiește în tine. Așa crede Noica în cultură. Cu el e invers decât spunea Paleologu: ar fi fost un geniu dacă n-ar fi fost un prost. Dar admirația lui pentru Wittgenstein îi șterge multe păcate (fără a-l mișcora pe cel împotriva Duhului: lipsa milei). Te întrebi la ce i-a folosit cititul miilor de cărți dacă n-a putut înțelege gestul lui Vulcănescu. Și cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cei care au așezat structura omului pe enigma prealabilului) Scrisul este un mod de a te concentra asupra a ceea ce nu știai că știi (asupra a ceea ce știai fără să știi că știi). Pesemne că sîntem atât de ignoranți și proști pentru că ajungem atât de rar la "scrisul de escavare", la exploatarea zăcământului de știință prealabilă pe care stăm fără să știm. sâmbătă, 15 iunie Fiind la Sibiu, m-am repezit astăzi de dimineață la Păltiniș, la "vila lui Noica", cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Motivele ce s-a adus contra noastră se pot rezuma într-aceea că: a) nu suntem români buni, ci răi, asemenea chiar cum trădătorii de patrie și de națiune pot fi români de origine; b) că trebuie să fim sau proști sau plătiți de străini pentru a susținea principiile ce le susținem; c) că direcțiunea literară a Junimei (școala Maiorescu) nu merită decât ca să scuipe cineva în ea, și Societatea să decidă ca scuipă în școala lui Maiorescu (ipsi [s]sima
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va fi în sfârșit o schimbare amuzantă, așa cum în mine ca și manipulator de bani pentru muzica totală am prevăzut să fie. E într-adevăr totul cu adevărat bine. Actul al doilea La tejgheaua din natură. Un țăran bătrân și prostul satului s-au așezat lângă ceilalți, veniți din oraș. Țăranul stă în costum de lucru lângă masă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... MECENA: Aerul ăsta excitant vâră înlăuntrul tău, în ceea ce s-ar putea numi ca fiind al omului
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
faze: 1. Mai Întâi, așa cum am precizat mai sus, poezia era deținătoarea unei „enigme fecunde”4 care putea fi descifrată de către sophos, adică de cel inițiat. Citatul din Sofocle este grăitor În acest sens: „Înțeleptul deslușește Întotdeauna enigmele zeilor/ Pentru proști chiar și Învățăturile sale clare sunt zadarnice”5. 2. Caracterul misterios al oracolului, Întărit de stilul ambiguu (loxon) și perifrastic, stârnește la cei profani o reacție de profund respect religios (sebesthai). 3. La un moment dat se produce o ruptură
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
muritoare și facultății noastre imaginative șto phantastikonț. Mai târziu, dacă nu izbutesc să cunoască Îndestul cauza schimbării șmetaboléț, Îl părăsesc pe Zeu, se iau de el În loc să ne atace pe noi și să se ia de ei Înșiși ca niște proști ce sunt, incapabili să Înțeleagă rațional cugetarea șdianoiaț Zeului. DESPRE PĂRĂSIREA ORACOLELORTC "DESPRE PĂRĂSIREA ORACOLELOR" (DE DEFECTU ORACULORUM)TC "(DE DEFECTU ORACULORUM)" Notă introductivătc "Notă introductivă" Cele trei dialoguri delfice compuse de Plutarh, Înainte și În timpul când era preot apollinic
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
doar de trecerea vremii, conversațiile sunt stupide sau absurde. Brăescu speculează pe larg vorbirea inconsistentă din vagoane. E drept că unele personaje sunt date jos din tren, ca Mona din Steaua fără nume, iar altele sunt împiedecate să urce, ca Proștii lui Rebreanu, certați că au venit prea devreme la gară, apoi că se urcă prea încet în vagon. Dar în general ele își găsesc locuri. Rareori călătoresc agățați pe scări ca Ștefan al lui Parizianu, care se întoarce astfel de pe
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
care devin denumiri generice pentru categorii întregi de persoane. Cei care se numesc realmente așa n-au nici o vină, sărmanii, dar greu trebuie să le mai fie. Numele unui mare sfânt al bisericii a devenit, din purtător de biruință, patronul proștilor. „Nu te face (nu fi) Gheorghe”! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: „Gică Contra”. Ion, în formula Nea Ion, este doar obtuz, opac, neinformat, simbol al mulțimii manipulabile. „Ce știe Nea Ion?” Gheorghe însă e
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
seama de cuvântul dat și care au știut, cu viclenia lor, să amețească mintea oamenilor”. N: O artă care Încă se mai poate perfecționa. M: „La sfârșit i-au Înfrânt pe aceia care s-au crezut În cinstea lor”. N: Proștii se află aici, jos, serviciul cheltuielilor noastre secrete. M: „Trebuie să știți că există două feluri de a lupta: unul bazat pe legi, iar celălalt, pe forță: cel dintâi este propriu oamenilor, celălalt aparține animalelor”1. N: E cea mai
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
mii de roți dințate. Schimburile reciproce frecvente, abundente, pe termen nelimitat trasează reguli stabile. Există o muncă minuțioasă de creație, reflexie, critică, revizuire, comparare, testare, prozelitism, iterație, refuz, noi Începuturi, există utopii, revendicări, condamnări, inchiziții, precum și liber-cugetători, oameni de știință, proști, sfinți, oameni răi, oameni obișnuiți, victime, călăi, care, suferind experiențe adesea cumplite, datorită pedagogiei nemiloase În cazul pedepsei, dar minunate când e vorba de plăcere și bucurie, creează o a doua realitate, foarte consistentă. Teoreticienii care vorbesc despre construirea realității
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
20 octombrie 1902 nu mai este înscris costul 217 Foarte adevărat! Ce vrei? Cum se poate să nu fie, Când se‐ nchină la femei? În Viitorul - dese controverse din pricini politice cu ziariștii de la Lumina - conservatoare, Tribuna Tutovei - averescană, Tribuna prostului - cu de... toate. Că G. Ionescu‐Quintus nu‐i una și aceeași persoană cu actualul om politic liberal rezultă și din Adev ărul Ilustrat (1895‐ 1896) unde, la 26 august 1896, același, care „a publicat epigrame în periodicele socialiste”, semnează
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înscrie între jigodii, de bună voie și nesilit de nimeni, pentru că i-am pus pixul în mână... Ideea e că avem toți loc sub soare iar noi iertăm greșiț ilor noștri ieșirile, după principiul marelui Nicolae Iorga: "După o ceartă prostul ține minte toată viața iar deșteptul numai o noapte". încercăm să fim mai deștepți și, în orice caz, drepți și constructivi ! Tocmai pentru că-i ajutăm pe oameni "S| FAC|" avem autoritatea morală care ne permite să continuăm. Educația omului se
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de ce trebuia vândută BCR?). 2006: sperăm să fie mai bun decât fiecare din anii trecuți. Dacă suntem sănătoși, înseamnă deja DARURI primite, iar dacă niște dușmani noi se adaugă celor vechi înseamnă un plus de valoare adăugată, știind că doar proștii nu au dușmani. 210 2006: competiție cumplită din care trebuie să ieșim cu bine, deși cei care vin peste noi cu zâmbetul arborat: și ei vor...BINE ! Mersul lumii e totuși în direcția... banului ! începând de la târguiala divorțurilor, de la cea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sau inconștiente, nu neapărat generate de alcool. Din păcate strada a ajuns loc de exprimare "liberă" a unor zurbagii, a unor tineri alcoolici, "tabagici" dar mai ales cu abateri comportamentale în numele libertății pe care nu și-o pot lua acasă ! Proști cu diplomă, repetenți, chiulangii, hoți și alte specimene își găsesc de treabă spre miezul nopții la intersecții de străzi... Tineri 212 fără educație au cele mai bizare comportări sau expresii în prezența iubitelor sau însoțitoarelor lor, în fața prefecturii sau a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prieteni, susținători sau mai ales de parteneri de afaceri avem tot timpul nevoie. Așa că chiar dacă un contracandidat ar greși cu ceva tot trebuie ținut cont de circumstanțele speciale, ba, mai mult, trebuie aplicat principiul lui N. Iorga: "după o ceartă prostul ține minte toată viața, iar deșteptul numai o noapte". Deci, să încercăm să fim deștepți, deși până la armonie socială mai e mult, mult! Du șmăniile "electorale" sunt dictate de interesele politice (cumplite meșteșuguri de ne-unire și învrăjbire) dar și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
europene. Subliniez, care servește publicul și nu neapărat cel care are și statut de funcționar public, adică un fel de demnitar local. Mi-e destul de greu să fac unele comparații, pentru că, chiar dacă unul este prost de fudul ce e, e prostul nostru și nu fac deloc parte dintre cei care se exprimă mereu defavorabil despre români și țara noastră: "la noi în România..." și urmează rele și iar 281 rele. Ca să nu mai spun de județ unde-i ceva mai grav
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
astfel. Unii dintre insularii din Maine, de exemplu, își închipuiau că era o minune a științei care descinsese în comunitatea lor înapoiată, pe cînd alții o vedea doar ca pe o străină care vorbea prost englezește. Nu-i tolera pe proști, mai ales în rândurile editorilor ei: reazemul vieții ei și chintesența reputației internaționale pe care și-o construia. Aerul ei echilibrat, aproape maiestuos, părea să arate că se bucură de mare încredere în sine. Cu toate acestea, comportamentul arogant îi
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
argint, Trimalchio zise"; "în vreme ce Trimalchio juca și înșira înjurăturile țesătorilor" etc. Transferul parodic este unul subtil, acest Trimalchio fiind o versiune ridiculizată a amfitrionilor din dialogurile socratice, ba chiar a figurii lui Socrate însuși. Dacă Socrate disimula, odinioară, sub masca prostului care nu înțelege nimic "trăsăturile înțeleptului de tipul cel mai înalt", după expresia lui Bahtin, Trimalchio trădează, sub măștile înavuțirii și a autodidacticismului simulat, o idioțenie fără margini și o incultură pe măsură. Recitând fragmente din epopei, comite greșeli enorme
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lumii lagărului. Șuhov spală superficial, iar la sfârșit aruncă după sobă cârpa nestoarsă. Convingerea lui Ivan Denisovici este că "munca e un băț cu două capete: de-o faci pentru oameni care merită fă-o temeinic, de-o faci pentru proști fă-o de mântuială, de ochii lumii"192 și, după cum se poate vedea, în acest caz oamenii nu merită mai multă grijă. Este o dimineață geroasă, iar Ivan Denisovici alege să arunce apa rămasă pe cărarea pe care mergeau șefii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îi este foarte greu să nu fie și arogantʺ; ʺProștii nu-i invidiază pe cei inteligenți, îi compătimescʺ; ʺA ajuns în culmea ratării, îl laudă toți proștiiʺ; ʺProștii nu se mănâncă între ei. Vor ceva mai finʺ; ʺMă tem de proștii cu aspirații (dar de cei cu atestate? n.n .); ʺUnii simulează prostia. Alții sunt chiar sinceri” (p.214 216). Cum înțelepciunea a fost văzută de Aristotel drept o manifestare și reflecție a filosofiei legate de problemele vieții, un fel de filosofie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la ureche decât: „Băi Albert, ce dracu' te mocăi, mai ia și tu niște pastile de ținere de minte, că râde lumea de tine. Și te rog, să nu mai spui cuiva că ești prieten cu mine, că eu cu proștii nu stau de vorbă." Dar cum alde Einstein sunt foarte rari și în general, se pierd lesne printre ceilalți oameni, tehnica modernă ne-a pus la dispoziție posibilitatea de a avea contact cu foarte mulți proști, de data aceasta de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mine, că eu cu proștii nu stau de vorbă." Dar cum alde Einstein sunt foarte rari și în general, se pierd lesne printre ceilalți oameni, tehnica modernă ne-a pus la dispoziție posibilitatea de a avea contact cu foarte mulți proști, de data aceasta de adevăratelea, nu ca Eistein, pe care, altfel, nu i-ai fi întâlnit niciodată. Este vorba de Internet. Mărturisesc din toată inima: până mai anul trecut, aveam o părere complet greșită despre media inteligenței din această țară
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]