37,224 matches
-
out of any town, you are in the woods, looking out on the sea, or up in the mountains. Not writing about it would seem strange”. Pădurea și marea, ambele metafore cu vechime uimitoare în imaginarul uman, se încarcă în proza norvegiană cu o stranie forță ritmică. Prezente mereu, ele își potențează simbolistica, sunt deopotrivă familiare și străin-agresive. Semne ale unui acasă amenințat permanent, cer atenție și ocrotire pentru a le oferi la rândul lor. Locuirea fragmentată e încărcată simbolic până la
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
poate găzdui sau inspira. Detalii fine, psihologii în filigran sunt exaltate de aceeași privire scandinavă pentru care fiecare linie valorează. Planurile romanului se imbrică neobosit până când fragmentele de puzzle existențial compun un desen. Dar e doar unul dintre desenele posibile. Proza norvegiană posedă și această artă a mesajelor deschise. Personajele au o mișcare fantomatică, contururile lor joacă în lumini și umbre, adevărurile și minciuna se întretaie, sunt în mișcare, adevărul nu e niciodată definitiv. Tainele ascunse în căsuța din pădure nu
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
mai lin ori mai accidentat, omul se revoltă ori se supune, râde ori plânge, iubește sau urăște, trăiește ori moare. Iar aceste gesturi fundamentale asigură coerența lumii dincolo de fragmentare și derizoriu. În Nuvele norvegiene, Lars Saabye Christensen era prezent cu proza Frizerul pizmaș, mică bijuterie despre condiționările omului de către om. Angrenajul social este inevitabil asupritor și frânează manifestarea liberă de sine a omului chiar dacă nu va putea fi raportat la un regim politic dictatorial. Prozatorul amănunțește, cu ironie gravă, hipnotică, viața
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
mii de năbădăi. N-atinge țărâna mamii, că nu mai știu ce-o să fie. Mi se-ntâmplă multe pozne când sunt cuprins de mânie, Mai pe scurt na! Ține punga. Du-te dracului de-aci. Apoi am dat-o pe proză dându-mi seama că aveau nevoie de un respiro. Când Sbierea revine în scenă și Răzvan cu curaj și demnitate ia apărarea asupriților, Sbierea îi spune cu furie, cu dispreț și ură: Țigan...Cioară...Faraoane Fie toate cum ai vrea
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
om jupâne, iartă-l, nu-l mai spânzura. El nu-i faraon. Nu-i cioară. E Român și-ți este frate. Iar mulțimea) Are dreptate țiganul, Țiganul are dreptate. Vrei să treci mai departe? Intervine președintele. Și am început în proză să descriu acțiunea. Dar demonul din mine nu s-a lăsat și am continuat. Dor de țară... dor de țară. Rândunicile când pleacă se gândesc la primăvară Pentru ca să se întoarcă, mai voioase în cuibul lor Și numai omul sărmanul, să
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
configurată, rubricile, vechi și noi, conțin texte în care criteriul calității pare să se afle în atenția semnatarilor. Am reținut: cronica literară de Dan Cristea la volumul Amintiri despre Caragiale, caietul critic (mai îngrijit ca altădată), poeziile lui Mircea Bârsilă, proza lui Dan Iancu, noua rubrică intitulată Cartea lunii susținută de Răzvan Voncu (cu o cronică la volumul Scara din bibliotecă de Ion Pop), însemnările Pro memoria ale lui Cornel Ungureanu, traducerile de poezie datorate lui Adam Puslojić și Simonei- Grazia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2681_a_4006]
-
noua rubrică intitulată Cartea lunii susținută de Răzvan Voncu (cu o cronică la volumul Scara din bibliotecă de Ion Pop), însemnările Pro memoria ale lui Cornel Ungureanu, traducerile de poezie datorate lui Adam Puslojić și Simonei- Grazia Dima, vitrina cărților, proza lui Gabriel García Márquez transpusă în românește de Tudora Șandru-Mehedinți, opiniile lui Radu Aldulescu și ale lui Ioan Buduca, revista revistelor, cronicile de artă plastică, teatru, film, muzică, educație, sport. Sperăm că așezarea revistei sub semnul valorii va fi o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2681_a_4006]
-
medii intelectuale pariziene. Proiecție bovarică a propriului eu, Corto Maltese se dovedește a fi oglinda flatantă în care scriitorul a ales să ni se înfățișeze.” Citindu-l pe Mihăieș, ne dăm seama că talentul face totdeauna diferența, nu doar în proză sau în poezie, ci și în textul teoretic, înălțând orice subiect, oricât de arid, de puțin ofertant ni s-ar părea el la început. Hoții de opere În SUPLIMENTUL DE CULTURA (nr. 433, 15-21 martie 2014), găsim o listă cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2681_a_4006]
-
alte considerente, e vorba de o ipoteză nesusținută nici chiar de literatura pe care o scriu tinerii din generația 2000. Ipoteza privește mediul literar, nicidecum literatura. Le-am atras atenția scriitorilor de la Salonul Cărții, după ce au citit din poezia și proza lor, că, în pofida schimbărilor mediului, literatura lor era aceeași ca a optzeciștilor și a șaizeciștilor care i-au precedat. Mediul fiind altul, paradigma literară a rămas aceeași. Și atunci, ce mai chichirez gâlceava? Mă simt în mediul meu, spunea unul
Despre ce e vorba by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2682_a_4007]
-
Irina Petraș S-a observat deja înrudirea de stil cu proza scurtă optzecistă. În prefață, Horia Gârbea trimite și la Cehov și Gogol, deși mai degrabă prozele unor Zoșcenko, Romanov, Ilf și Petrov, antologate în celebra, pe vremuri, Romanță a samovarului, s-ar putea impune ca repere. La rândul său, Alex
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
Irina Petraș S-a observat deja înrudirea de stil cu proza scurtă optzecistă. În prefață, Horia Gârbea trimite și la Cehov și Gogol, deși mai degrabă prozele unor Zoșcenko, Romanov, Ilf și Petrov, antologate în celebra, pe vremuri, Romanță a samovarului, s-ar putea impune ca repere. La rândul său, Alex Ștefănescu vede în „priceperea de a crea din câteva fraze o atmosferă, finețea analizelor psihologice și
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
a crea din câteva fraze o atmosferă, finețea analizelor psihologice și, în general, umanismul viziunii” semne ale înrudirii cu Marin Preda sau Vasili Șukșin. Dincolo de aceste conexiuni și de altele, oricând posibile, cea mai frapantă și mai convingătoare trăsătură a prozelor scurte semnate de Ioan Matei rămâne privirea cinematografică, din plin exploatată și de prozatorii optzeciști. „Desantiștii” - Nedelciu, Iliescu, Teodorescu, Cușnarencu, Cristoiu, Groșan etc. - aduceau în prim-plan cotidianul mărunt și cenușiu, propunând o topică inedită unor segmente banale. În plus
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
plus, la ei, o explozie încântată de sine a inovațiilor formale. Ioan Matei păstrează și perfecționează pe cont propriu obiectivul auctorial coborât la nivelul micro-evenimentului, dar îmi pare mai puțin interesat de experimente. Deși dau impresia de spumos, de ingenios, prozele sale exclud sau eclipsează implicarea directă a autorului, fie ea și la nivelul tehnicilor narative. Inteligibilitatea parțială a lumii e scrutată cu o insistentă privire cinematografică, una care descrie, nu comentează și nu interpretează. Această răceală a proximității - prozatorul se
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
un cuvânt care dă târcoale înțelesurilor ultime lăsându-le intactă taina. Înaintarea epică nu interesează neapărat, nu avem de-a face cu povești despre oameni, ci cu secțiuni abile în existențele umane, cu reprezentări (ochiul regizoral e mereu la lucru, prozele sunt, ici-colo, ample, pedante didascalii), panoramările sunt puține, gros-planurile duc greul, efectele se produc la nivel de paragraf, de frază, după legea dozelor infinitezimale cu urmări surprinzătoare. Maniera e frecventată de optzeciști - autorul trece de la condiția de martor la cea
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
din urmă. Viața măruntă și colcăitoare a omului obișnuit își extinde expresivitatea joasă și memorabilă și asupra textului. Esențele (im)pure ale omenescului se extrag prin „profetizarea” amănuntelor (vezi molia din dantelă din Zgomotul liniștii călinescian). Aproape de castel e o proză ambiguă, misterioasă prin chiar filmarea în ralanti a personajelor și prin deschiderea de falii temporale cu bătaie lungă. Paznic la Mitropolie este un one-woman show filmat cu o știință a portretului uluitoare, cu auzul în alertă maximă, cu tușe groase
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
marginală, eșuată în subcultură, iluzii, suficiență. Un umor galben dincolo de schița în acvaforte a unei societăți în derivă, cu atât mai tragică cu cât este incapabilă să-și intuiască limitele, necum să le depășească. Reluată în aceeași carte întrun Scenariu, proza e o probă în plus că viziunea de spectacol al lumii e cea mai proprie autorului. Expediția la Paris este o situație de criză care scoate în evidență contururile și înmulțește valențele libere. În mic, e aici ceva din proza
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
proza e o probă în plus că viziunea de spectacol al lumii e cea mai proprie autorului. Expediția la Paris este o situație de criză care scoate în evidență contururile și înmulțește valențele libere. În mic, e aici ceva din proza lui Dan Lungu sau a lui Petru Cimpoeșu - mică paradă de exemplare tipice ale faunei umane. Caricatura se ține departe de șarjă, sarcasmul nu pune la zid. Rezultă o radiografie nu lipsită de umor, dar cu tușe tragice, căci micșorarea
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
ține departe de șarjă, sarcasmul nu pune la zid. Rezultă o radiografie nu lipsită de umor, dar cu tușe tragice, căci micșorarea omului e stridentă. Tot astfel în Viața pe bază de abonament. În fine, Gara lui Zăman e o proză înfiorată. O banală inspecție la canton și o vorbă aruncată în răspăr: „Dumneata, domnule, habar n-ai pe ce lume trăiești”, se transformă în amenințare sumbră, neliniștitoare, dând prozei ceva din teroarea mocnită a nuvelelor caragialiene. face legătura cu proza
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
pe bază de abonament. În fine, Gara lui Zăman e o proză înfiorată. O banală inspecție la canton și o vorbă aruncată în răspăr: „Dumneata, domnule, habar n-ai pe ce lume trăiești”, se transformă în amenințare sumbră, neliniștitoare, dând prozei ceva din teroarea mocnită a nuvelelor caragialiene. face legătura cu proza optzecistă, dar ea e utilizată cu o artă a decupajului și a cadențelor extrem contemporană.
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
proză înfiorată. O banală inspecție la canton și o vorbă aruncată în răspăr: „Dumneata, domnule, habar n-ai pe ce lume trăiești”, se transformă în amenințare sumbră, neliniștitoare, dând prozei ceva din teroarea mocnită a nuvelelor caragialiene. face legătura cu proza optzecistă, dar ea e utilizată cu o artă a decupajului și a cadențelor extrem contemporană.
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
în Blickpunkt Banat) Dialectul ca refugiu în timpul dictaturii. Dacă ziarul timișorean condus de Nikolaus Berwanger, „Neue Banater Zeitung” promova insistent poezia dialectală, dacă însuși liderul Berwanger era autor de volume de poezie în dialect, dacă Ludwig Schwarz a dat genului proze foarte întinse, întregul «literaturii» dialectale se cerea privit cu atenție. Adam Mueller Guttenbrunn, Josef Gabriel, Otto Alscher, Peter Barth, Johann Wolf, Alfred Kittner, Nikolaus Engelmann, Hans Diplich, Rudolf Hollinger, Hans Kehrer, Franz Heinz și atâția alții, poate minori în contextul
Walter Engel, între geografie literară și geopolitică by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2693_a_4018]
-
Dan C. Mihăilescu, interpretarea s-a îndepărtat considerabil atât de perspectiva clasică impusă de Șerban Cioculescu, cât și de cea tendențioasă (cuprinsă în formula „realismului critic”), din anii ’50. Caragiale nu mai este, acum, doar junimistul care, în piesele și prozele sale scurte, construiește o lume românească în care formele plutesc la înălțime, fără legătură cu fondul, și cu atât mai puțin „criticul burghezo-moșierimii”. Nu la fel de mult au progresat cercetările privindu-l pe omul Caragiale, capitol la care biografia lui Șerban
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
e ușor să scriu despre celălalt scriind despre mine. O fac într-o măsură oarecare? N-am cum să știu. O adnotare. A nu scrie cum vorbești e acceptabil în sens filozofic. Practic, nu neapărat. În literatura franceză, de exemplu, proza a înaintat dinspre clasicism spre modernitate incluzând, din ce în ce mai larg, elemente vorbite. Mai întâi, antologic: Balzac imită, prin exemple, franceza stricată a baronului de Nucingen, Zola „citează” cuvinte muncitorești, Barbusse scrie cum vorbesc soldații din primul război mondial, les poilus. Apogeul
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
CARTEA ROMÂNEASCĂ 1. Însemnările mele (2 volume), de Maria Banuș (Hors collection) 2. Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România, de Liliana Corobca (colecția „Critică și istorie literară") 3. Negustorul de începuturi de roman, de Matei Vișniec (colecția „Proză") 4. Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel, de Luminița Corneanu (colecția „Critică și istorie literară") 5. Călcîiul lui Magellan, de Octavian Soviany (colecția „Poezie") Între cele mai bine vîndute titluri Polirom la Bookfest 2014, se numără și Amazoanele. O
Top 5 cele mai vândute titluri la Bookfest 2014 () [Corola-journal/Journalistic/26974_a_28299]
-
colecția „Eseuri și confesiuni"), Operațiunea Sweet Tooth, de Ian McEwan (Biblioteca Polirom. Actual) și Papagalul verde și Catherine-Paris, de Martha Bibescu (Biblioteca Polirom. Esențial). În ceea ce privește literatura română, vînzări ridicate au înregistrat titlurile: Omar cel orb, de Daniela Zeca-Buzura (colecția „Ego. Proză"), Zaraza, de Andrei Ruse (colecția „Ego. Proză") și Sebastian, ceilalți și-un ciine, de Mihai Radu („Ego. Proză"). La categoria nonfiction, de un succes deosebit s-au bucurat și volumele: Monologurile neîmplinirii, de George Banu („Ego-grafii"), Jurnal. Volumul al II
Top 5 cele mai vândute titluri la Bookfest 2014 () [Corola-journal/Journalistic/26974_a_28299]