5,656 matches
-
pp. 15-16. 75 Apud M. Riedel, op. cit., p. 95. G. Simmel vorbește de asemenea despre faptul că în reprezentările noastre nu suntem nici obiectivi, nici subiectivi, ci "ne plasăm cu totul dincolo de această opoziție, în starea de indiferență a simplei receptări"; nefiind "încă separate (ungeschieden)", "subiectul și obiectul se dezvoltă în același ritm, fiindcă unul își poate dobândi sensul numai de la celălalt și în antinomie cu acesta" (Vom Subjekt und Objekt în Hauptprobleme der Philosophie, pp. 87-88). Deosebirea este aceea că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în același ritm, fiindcă unul își poate dobândi sensul numai de la celălalt și în antinomie cu acesta" (Vom Subjekt und Objekt în Hauptprobleme der Philosophie, pp. 87-88). Deosebirea este aceea că la Dilthey nu poate intra în discuție "indiferența simplei receptări", întrucât în cazul lui, identitatea dintre subiect și obiect este dată la nivelul trăirii, ceea ce presupune implicare, Einfühlung (vezi I, nota 213, precum și III, 1C). 76 M. Riedel, op. cit., p. 95. 77 Apud ibid., p. 93. 78 M. Riedel, ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de Man a condamnat virulent marxismul, pe care îl considera depășit. În viziunea sa, analiza economistă a lui Marx era contraproductivă, întrucît nu ținea cont de o serie de puncte esențiale ale socialismului, cum ar fi resorturile sale psihologice de receptare la nivelul societății. Negînd istoricismul și teoria conștiinței de clasă, de Man a afirmat că resorturile psihologice ale socialismului sînt generate mai curînd de anumite complexe de inferioritate ale celor care muncesc. În acest sens, socialismul trebuia să ofere o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
încă un vis al eminescologilor. Fapt e că, așa cum opera poetului a fost o replică la anturajul socio-uman și politic, așa și temperamentul său a avut înclinația de a vedea răul ascuns în culisele politicianismului clientelar și trufaș al vremii. Receptarea acestor stări era emotională, pe un fundal pesimist datorat în primul rând realității. Astfel se explică lipsa sa de sociabilitate, depresiunea reactivă la primejdiile și structurile clevetitoare, la cabala de tip conspirativ. Eminescu n-a fost un deznădăjduit organic, alienarea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
probat și de revizitarea textelor geniului german cu prilejul unei călătorii în India. Descrierea metropolei Bombay (fără vreo legătură aparentă cu restul eseului) este de tot farmecul și atestă harul de prozator al criticului (pagina 90). Avertizându-și cititorii împotriva receptării unilaterale a operei manniene, Lucian Raicu descifrează voința de oglindire lăuntrică a autorului în personajul său Iosif, cel ales și încununat de glorie, divină și deopotrivă terestră. "Calea de acces" a mesajului spiritual nu poate fi decât frumusețea întrupată a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de prof. Nicolae Oprea (n. 1950, jud. Olt) într-o recentă monografie (Editura Aula, Brașov, 2006). Mai mult de o treime a cărții este dedicată studiului operei. Împrejurările tragice în care și-a sfârșit viața V. Voiculescu, dar și tardiva receptare critică a poeziei și prozei acestuia, i-au adus laurii unui succes postum. Contextul nefavorabil al debutului sub semnul corifeilor tradiționalismului, va îngreuna încă din start decolarea poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă dobândită prin volumul "Poeme
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
al primăverii și al "renașterii simțurilor". Povestirile antologate sunt rezumate alert, într-un limbaj accesibil și totuși revelatoriu. Universitarul Nicolae Oprea nu renunță totuși la vocația de critic, coboară garda arareori, dar și atunci pentru a ataca. În Dosarul de receptare critică figurează nume tutelare precum G. Călinescu, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Negoițescu, precum și Eugen Simion, Ion Pop, Aurel Sasu, N. Balotă, Roxana Sorescu (autoarea ediției integrale V. Voiculescu, "Opera literară", vol. I-III, 2003 - 2004). Critic serios ce se mișcă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
colectiv: Geo Bogza, Octavian Paler, Nicolae Labiș, Nichifor Crainic și, mai nou, Eugen Barbu vs. Marin Preda. Deși aceștia din urmă sunt încadrați la subcapitolul "Stăpâni de clan și protectori", nu ne-a fost dat până acum să citim o receptare atât de pertinentă, profundă și obiectivă, cvasi ... călinesciană, a cărților lor și a epocii în care au trăit între extaz și agonie, între ditirambi și diatribe, războindu-se în reviste prin duelgii, sicari, oameni de casă. Fără să ne permitem
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
poet și eseist Al. Philippide), alternează gravura în aquaforte tip vinietele lui Daumier cu culoarea și nuanța marilor fresce semnate de un William Hogarth. Extrem de interesante, prin aducerea în cauză, chiar dacă nu neapărat inedite, sunt desinele (viața, fluctuațiile, reeditările și receptarea operelor) lui Lucian Blaga, Vasile Voiculescu (față de care totuși criticul comite, după părerea noastră, o nedreptate, negându-i până și "cele nouăzeci de sonete închipuite" care "nu spun astăzi mai nimic, sunt searbede, neostenit declarative, pe alocuri de-a dreptul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și Sauro Albisani, ce semnează versiunea italiană a 31 de texte eminesciene între care amintim "Venere și Madonă", cele cinci "Scrisori", "Glossa" și bineînțeles "Luceafărul". Vom descrie mai întâi contextul exegetic ce-l propulsează pe poet în arena lirismului european, receptarea find bilunivocă, ca să zicem așa. Astfel, în afara eseului Geniul morții. Eminescu între romantism și decadentism de Sauro Albisani, cititorul italian și, în egală măsură, cel român au privilegiul să parcurgă judecăți de valoare și proiecții comparatiste semnate de critici, româniști
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ne-ar gândi, fără sunete și cuvinte, alimentat însă de vitalele vibrații Prana. Limbajul silențios este o formă de purificare a ecranului nostru mental, supus agresiunii externe. Izolarea și golirea mentalului de obiecte-simțuri, de clocotul steril al imediatului, sunt prielnice receptării inefabilului nenumit sau Sabda-Sphota. Yoginii susțin că revelația de tip Sabda-Brahman este posibilă doar prin accesul la starea de Samadhi (libertatea supremă). Aceeași experiență este specifică tuturor misticilor, indiferent că sunt creștini sau hinduși, ori de câte ori își propun să părăsească vacarmul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Rolul învățătorului este acela de a orienta, pentru prima dată în viața elevului, pașii acestuia spre lectură, de a-l implica în receptarea operelor literare, astfel încât acesta „să trăiască subtextul emoțional al scriiturii” (P. Petroman, Locul și rolul lecturii în educația elevilor, în Revista de pedagogie, nr. 8, 1983). Textul scris formează elevilor „un elevat simț al limbii literare, montează psihologic scena lecturii
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3029]
-
predării limbii și literaturii române, Editura Fundației România de mâine, București, 2002, p. 19), și cadrul didactic trebuie să fie un mediator pregătit să stabilească punți de legătură între opera literară ce pare la început încifrată, misterioasă și elev. În receptarea discursului liric, epic sau dramatic sunt în prezent utilizate, tot mai frecvent și cu rezultate notabile, metodele activ participative. Au apărut multe lucrări de specialitate care abordează subiectul acesta al metodelor moderne, centrate pe elev și pe nevoile reale ale
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3029]
-
într-o manieră clară, riguroasă, cartea domniei sale devenind astfel un ghid util pentru orice cadru didactic interesat să afle aspecte teoretice noi legate de învățarea activă, dar și să constate cum pot fi practic aplicate unele din aceste metode în receptarea și explorarea textului literar în învățământul primar și nu numai. Este deosebit de utilă trecerea în revistă, chiar în debutul cărții, a rolului și modalității în care activitatea pe grupe trebuie să se realizeze. Sunt primi pași de bază care se
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3029]
-
este un joc în spațiul limbajului și în, firește, interiorul modalității de semnificare, de naștere a semnului lingvistic. Prin excelență duplicitar, modul ironic născut în limbaj se manifestă ca intenționalitate dublă, atît în privința vorbirii, cît și în aceea, esențială, a receptării. Verbul ironistului este acaparator, învăluitor pentru victimă, dar în același timp sarcastic în urechea "cititorului" aflat pe calea adecvată a înțelegerii. Miere și otravă, sau, în termeni mai neutri, inofensiv și agresiv dimpreună. Plăcerea ironiei este convivială, neputînd străluci în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
scurtă a autorului, ca Leiba Zibal din O făclie de Paște, sau hangiul Stavrache din nuvela În vreme de război. Meditînd la toate acestea, ne-am dat seama că se poate vorbi profitabil și despre neînțelegere, malentendu, ca formă a receptării, a lecturii critice. În istoria literaturii, noi puncte de vedere corectează, nuanțează, denunță (obligatorii) vechi malentendu-uri. Dinamica ideilor sudează în tandem "neînțelegerea" și corectarea punctului de vedere, ca momente cu o vizibilă dialectică. Malentendu-ul poate fi, pînă la urmă, fertil
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
evaluări eronate? Poetica (implicită) eminesciană, modelul de creator pe care Eminescu îl glorifică, în numele credinței absolute în poezie, se întrevăd în alegerea înaintașilor drept adevărați purtători ai "adevărului" poeziei. Și nu este, oare, pe de altă parte, implicată ideea de receptare neînțelegere, în celebrul poem Dintre sute de catarge? ( "Nențeles rămîne gîndul / Ce-ți străbate cînturile, / Zboară vecinic, îngînîndu-l, / Valurile, vînturile.") Sortit să poarte spre neant un sens imanent, misterios, sau pur și simplu neînțeles, cîntul devine vestmîntul orfic al unui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pur și simplu neînțeles, cîntul devine vestmîntul orfic al unui "gînd" întrupat doar în mintea creatorului. Revenind la lumea lui Caragiale, vom exprima ...cîteva păreri, prilejuite de întrebarea asupra actualității operei scriitorului. Actualitatea lui Caragiale rămîne o temă tenace a receptării, o vie "fatalitate", pîndind, cu sentința deja știută, concluzia fără surprize. Atîta că, antrenată de variantele concrete ale înțelegerii ei, în diverse epoci, "actualitatea" este și vină și premiu, este dublu orientată. Pentru contemporani, actualitatea va fi fost ( cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
roman sînt clare și moderne. Fără a fi umbrite de parti pris-uri semnificative, judecățile cititorului lui Proust, al lui Thomas Hardy, Anatole France, Balzac, Tolstoi și atîția alții interesează din dublă perspectivă. O dată ca lectură situabilă într-o etapă a receptării, marcată de "aerul timpului" (primele decenii ale secolului XX), sau de imediata reacție critică, de întîmpinare (față de publicarea ciclului proustian, În căutarea timpului pierdut, și a "ultimelor două tomuri"). În al doilea rînd, ca formă de lectură, interesată de încadrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
consideră actul critic, creație. În viziunea lui Lovinescu, critica literară este "o creație suprapusă creației artistice", care vizează autonomia esteticului (izolarea frumosului de alte elemente); critica literară are valoare exclusiv estetică. Confuzia dintre estetic și cultural ar putea permite o receptare deformată. Trăsăturile criticii lovinesciene: "adaptarea permanentă la spiritul și gustul evoluat al timpului, caracterul perfect unitar al unei opere mai puțin lipsite de contradicții decât s-ar părea și, în sfârșit, permanenta, obsesiva strădanie a autorului de a se defini
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
c) EDITURĂ JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CRISTINA SCARLAT (coordonator) LITERATURA ȘI FILMUL / LITTÉRATURE ET CINÉMA EDITURĂ JUNIMEA IAȘI, 2014 CUPRINS Cristina SCARLAT, Preambul 7 Cristina SCARLAT, Românul Maitreyi de Mircea Eliade transpus în limbaj cinematografic 10 Luciana ISNOVOIU, Literatura și filmul: Receptarea unui text literar românescstudiat în școalăîn varianta cinematografică. Maitreyi de Mircea Eliade 37 Traian PENCIUC, Elemente filmice în nuvelă Uniforme de general de Mircea Eliade 47 Brigitte SAINT-GEORGES, L'adaptation cinématographique de récits littéraires: Convergence et complementarité de deux ensembles
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pentru versiunea în limba română sau în limba franceză a redactării lor) sunt dovada implicării prin intervenții de ținută academică a participanților, o dovadă și a faptului că temele propuse, de actualitate, au avut impact și s-au bucurat de receptare în rândurile cadrelor didactice universitare și preuniversitare și ale cercetătorilor. O parte din aceste materiale reprezintă fragmente din teze de doctorat sau disertații de master. Comitetul de referenți științifici implicat în selecția lucrărilor a fost format din: conf. dr. Felicia
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
emoției, între personajele de pe ecran și vocea celor care le dublează). Secționarea, apoi, seriala a filmului rupe legătură și emoția eventuale care s-ar crea între telespectator și personajele filmului. Timpul scurs între difuzarea unui episod și a următorului diminuează receptarea din punct de vedere emoțional. Telespectatorul va trebui să facă un efort emoțional pentru a reintră în atmosferă episodului anterior și a face racordul cu ceea ce urmează să se întâmple. Dramă romantică. Așa ar putea fi și este, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
http://www.cariereonline.ro/articol/maitreyi-de-chris-simion. Această lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU/159 /1.5/S/140863, proiect strategic ID 140863 (2014), cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. LITERATURA ȘI FILMUL: RECEPTAREA UNUI TEXT LITERAR ROMÂNESC STUDIAT ÎN ȘCOALA ȘI VARIANTA LUI CINEMATOGRAFICĂ Bengal Night / Maitreyi de Mircea Eliade film de lungmetraj, 1996, regia Nicolas Klotz Prof. Luciana ISNOVOIU Master 2, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași India a fost întotdeauna privită că
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
CUM UNEORI FILMUL BATE CARTEA Lector univ. dr. Emanuela ILIE Facultatea de Litere, Universitatea. "Al. I. Cuza" Iași Strict literar vorbind, posteritatea nuvelei Omul din vis de Cezar Petrescu este departe de a fi una fericită. Ce-i drept, nici receptarea să imediată nu a fost prea diferită. În fapt, spre deosebire de volumul anterior de proza scurtă, Aranca, stima lacurilor (publicat inițial în 1924, iar ulterior, "în ediție definitivă", în 1943), întreg volumul Omul din vis (editat în 1926, respectiv în 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]