21,525 matches
-
emițătorul și receptorul au poziții fixe; bi/multidirecțională (cu ,,dublu/multiplu sens”), atunci când emițătorul (emițătorii) și receptorul (receptorii) își schimbă, succesiv, rolurile. Comunicarea educațională nu poate fi, în nici o situație, unidirecțională: relația de formare trebuie să se bazeze pe valorizarea reciprocă de tip partenerial și să se centreze pe maximizarea efectelor de dezvoltare și optimizare la nivelul educabililor. În acest sens, tranzacția, ca mod stabil de reglare satisfăcător atât pentru ,,sine” cât și pentru ,,celălalt”, care angajează valorile, credințele și expectațiile
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
sălii. Unică. Nu mai văzusem așa ceva. Cîți din cei ce ieșiseră, înlănțuindu-și mijlocul, în înserarea plină de pace, și uitaseră deja gestul personajului cervantesc... Da, pictorul vorbise! Boușcă devenise spaima juriilor. Mici conclavuri călduțe artiști și culturnici în schimburi reciproce de jovialități terminate cu zaiafeturi discrete juriile trebuiau să împace talentul cu prostituarea talentului, vocația cu impostura. Lucrare grea, să recunoaștem. Dar posibilă. Boușcă întîrzia. I se rezervase panoul și era așteptat. Momentul delicat al jurizării. Apărea. O compoziție imensă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pictori): "frații care tac". Dintre artiști, aceștia sînt cei mai zgîrciți la vorbă. Poate și pentru că, în spațiul nostru, pictura nu are nevoie de cuvinte. Ba, după oculta opinie de breaslă, contaminarea celor două naturi n-ar aduce decît prejudicii reciproce. Prin neadecvare. Există deja o tradiție a tăcerii neaoșe. În panopticul iscoditoarei Cella Delavrancea, Grigorescu era un "ermetic, răsfrînt în sine, cu nervii întinși și privirea arzîndă". Și, slavă Domnului, consistenta istorie a picturii noastre e plină de astfel de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am vrut, cu sinceră gratitudine, să-i sărut mîna. Mi-a întins-o pentru salut, dar cînd a văzut ce vreau să fac, a rămas interzis: sobrietatea ținutei sale nu se mai confruntase probabil niciodată cu așa ceva. Doar zîmbetul nostru reciproc, în final, a reinstaurat normalitatea... Vrînd, se vede, să fie spirituală, felina cu părul-flacără îmi răspunde, la intenția de a-i săruta mîna, cu un: vreți să-mi ghiciți în palmă?... Dacă Bengeasca ar fi căutat în vremea noastră un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cecenia și menținerea trupelor rusești în diverse țări din care a promis să se retragă, inclusiv Republica Moldova, asalturile contra libertății presei etc.) Din nou ca în ultima conflagrație o mînă întinsă, conjuncrtural, celui mai slab. Existînd, sigur, cîndva, eventualitatea regretelor reciproce. Seara, pe la șapte, careul dislocat din mijlocul asfaltului a mai suferit o modificare: crenguței de tei de dimineață i s-a alăturat încă una, adică atenție maximă! Picamerul tot acolo, culcat pe dreapta (sau pe stînga). Băieții, în formație completă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pantheon). Ce-or fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
autoevaluări din ce în ce mai realiste, care se manifestă, la rândul său, în nivelul de aspirație al elevului. Motivația elevului alături de trăirile afective Au un rol covârșitor în activitatea școlară.Cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate, intercondiționate. Ele se dezvoltă simultan, în relație reciprocă. Factorul afectiv constituie principala forță motrice a activității de cunoaștere în general și a activității școlare, în special. Activitatea școlară încununată de succes întărește, consolidează factorul afectiv. Interacțiunea diferitor factori interni și externi poate genera la elev stări afective diferite
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
elementelor cognitive și operaționale. Profesorul este acela care comunică și transferă: stiluri de abordare și învățare ale domeniului, structuri afective și atitudinale, modele de reconstrucție și evaluare a câmpului științific etc. Mecanismul care constituie rețeaua interacțiunilor de comunicare și receptare reciprocă a rolurilor de subiect-obiect în procesul de învățământ cuprinde: - puterea sugestivă a exemplului oferit de profesor în școală și în afara ei; - comunicarea educațională de tip persuasiv, constant și continuu realizată de profesor; - statutul de „autoritate educativă” tră it de elevi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în conducerea organizațiilor de partid, a contribuit în a denatura linia și metodele de partid, în a influența negativ atât pe linie de partid cât și profesional, introducând o atmosferă mic-burgheză, de șovăială, de servilism, de familiarism și de acoperire reciprocă a abaterilor. Înfumurarea de succesele obținute în munca serviciului, unele tendințe de familiarism ce s-au creat în acest timp între ei, ca și ridicarea tovarășului Dumitru Diaconescu la funcția de director general adjunct, au făcut ca rutina și metodele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
indiferent de răspunderea lor - ci pe baza legilor țării, în concordanță cu cerințele obiective ale dezvoltării societății. Respectarea legilor - care sunt expresia voinței și intereselor oamenilor muncii - constituie o garanție importantă pentru asigurarea unui climat social de siguranță și încredere reciprocă, în care respectul pentru om, pentru viață, onoarea și demnitatea sa, ocupă locul primordial. Securitatea statului având drept țel principal - în activitatea ce o desfășoară - să-și aducă o contribuție susținută la apărarea cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii, își aduce
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sau setul tuturor narațiunilor posibile. Între diversele gramatici narative apărute deja, GRAMATICILE POVESTIRII concepute de cercetătorii psihologiei cognitive și ai inteligenței artificiale au dobîndit deosebită notorietate: ei încearcă să specifice constituenții de bază ai NARATULUI și să descrie relațiile lor reciproce, contribuind la investigarea efectelor variabilelor de structură și conținut asupra memoriei și înțelegerii textelor. S-au propus gramatici narative evoluînd în direcții structuraliste și textual-lingvistice și încercînd să specifice sintaxa și semantica intrigii (Pavel), elementele macrostructurale ale narațiunii și articularea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
propus gramatici narative evoluînd în direcții structuraliste și textual-lingvistice și încercînd să specifice sintaxa și semantica intrigii (Pavel), elementele macrostructurale ale narațiunii și articularea lor (van Dijk), sau constituenții atît ai povestirii cît și ai discursului, ca și relațiile lor reciproce. Asemenea gramatici urmăresc (adesea) amplitudinea (cuprinzînd toate narațiunile și delimitîndu-le de non-narațiuni), limpezimea (indicînd, cu un minimum de interpretare lăsată la voia partenerilor, cum se poate produce și/sau înțelege o narațiune utilizînd un set specific de reguli) și verosimilitatea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unei decorații", "tînăr necăsătorit". ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Pottier 1964; Rastier 1973. semn [sign]. 1. În terminologia saussuriană, o entitate social constituită, care leagă o imagine perceptibilă (sau SEMNIFICANT) de un concept (sau SEMNIFICAT), aceștia neexistînd în afara relației lor reciproce. Semnul cîine, de exemplu, leagă o serie de mărci vizibile de conceptul "cîine". 2. O entitate care reprezintă o altă entitate. ¶Saussure 1966 [1998]. semn metanarativ [metanarrative sign]. Într-o narațiune, un semn care se referă explicit la (unul din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
va întîmpla sînt încălcate de ceea ce se întîmplă de fapt. Producerea surprizei se consideră cu adevărat efectivă atunci cînd ceea ce se întîmplă, de fapt, este temeinic fundamentat în ceea ce s-a întîmplat mai devreme, deși lucrul acesta compromite așteptările. ¶Jocul reciproc al surprizei și SUSPANSULUI constituie în mod tradițional o trăsătură importantă a unei bune intrigi. ¶Chatman 1978. suspans [suspense]. Un sentiment sau o stare de spirit care decurge din nesiguranța parțială și temătoare legată de evoluția sau rezultatul unei acțiuni
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de așteptare - n. ns. D. V.) în Splaiul Bahlui, semnificând culmea comodității în Epoca de Aur”. E lesne de imaginat cum au putut să conviețuiască șase suflete, dintre care doi copii mici, în astfel de condiții, câtă răbdare și toleranță reciprocă va fi trebuit să manifeste, zilnic, fiecare pentru conservarea armoniei familiale. Explicația, sau poate consecința, unei asemenea experiențe se cuvine căutată în calmul desăvârșit, inimitabil, întâlnit și astăzi în conduita devotatei și admirabilei soții, în pofida cumplitelor încercări pe care viața
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
depeșilor din Austria și invers vor fi ținute în seamă și reglate de către administrațiile austriece și că, potrivit acestor dispoziții, nu vor putea trece în seama României decât taxele depeșilor destinate țărilor române”. De fapt a fost vorba de concesii reciproce. Austria a consimțit să considere și pe viitor Principatele Române ca parte integrantă a Imperiului Otoman. În schimb, Turcia a îngăduit Austriei să-și întărească poziția, exploatând liniile telegrafice în conformitate cu interesele ei și ale politicii comune austro-otomană, ostilă aspirațiilor române
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al secolului trecut. Studiul meșteșugurilor sătești nu poate fi conceput în afara legăturii pe care cercetătorul trebuie să o facă între industria de prelucrare și caracterul gospodăriei agricole. Între aceste două ramuri ale economiei sătești există o strânsă interdependență și condiționare reciprocă: dezvoltarea meșteșugurilor în gospodăria agricolă este un important rezultat al transformării domeniului agricol într-o gospodărie de tip comercial; progresul tehnic al procesului de prelucrare a produselor agricole este strâns legat de progresul tehnic al gospodăriei sătești în general. Caracterul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Luțk. P. Constantinescu-Iași, Al. Boldur, I. Engel, A. A. Kociubinski, S. Jigarev, A. G. Brükner, N. A. Mohov, Virgil Cândea, P. P. Panaitescu, sunt de părere că a existat un asemenea act. Virgil Cândea afirmă, fără nici o rezervă, că, în 1709, angajamentele reciproce iau forma unui tratat secret de alianță, între clauze figurând și aceea că tratatul se aplica în momentul intrării trupelor rusești pe teritoriul Munteniei, ceea ce explică și inacțiunea lui Brâncoveanu în 1711. P. P. Panaitescu crede că în 1709, după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spusese fiului ei, la 8 iunie 1773, că este „preferabilă o pace de compromis decât un război fericit”, și ea nu gândea altfel în 1770. La început, lui Iosif al II-lea nu i-ar fi displăcut însă o epuizare reciprocă ruso-turcă prin continuarea războiului; apoi, la Neisse, Neustadt și ulterior a socotit drept o necesitate colaborarea austriaco-prusiană menită să împiedice „prin toate mijloacele” primejdia măririi Rusiei. În cele din urmă, Iosif al II-lea a fost nevoit să împărtășească opinia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
popoarelor slave”, purtând ca subtitlu „Journal des slaves confédérés. Polonais, Bohémes, Illyriens, Bolgaro-Serbes et Rutheniens”, deci fără români și unguri, ceea ce explică pasajul dintr-o scrisoare (15.XII.1849) a lui N. Bălcescu către I. Ghica: s-a luat „îndatorire reciprocă” de a face din „La Pologne” o foaie generală a popoarelor, nu numai a slavilor. Revista nu corespundea însă integral concepției lui Adam Czartoryski, avansând idei republicane, de unde și atacurile la adresa ei din partea partidei aristocratice. Pe de altă parte, „Demokrata
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
propaganda polonă”. Semnificativ este că această exagerare era legată de proclamarea independenței Ungariei și a ruperii de Habsburgi. Încercările de cooperare și coordonare a acțiunilor româno-polone, cele de acomodare a proiectelor fruntașilor luptei pentru emancipare la mișcarea națională europeană, înrâuririle reciproce pe plan organizatoric și al ideologiei naționale au avut urmări reale și binefăcătoare. Pe de altă parte, neglijarea atragerii maselor în lupta pe baza împlinirii integrale a revendicărilor fundamentale, amplificarea nejustificată a încrederii în efectele diplomației marilor puteri își au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tradusă în franceză la 18-30 ianuarie 1850, la adresa memoriului lui Arsachi în problema agrară, memoriu destinat, la 27 septembrie 1849, Rusiei și Porții. Este încă o dovadă a extinderii raporturilor româno-polone, a adâncirii lor, a tendințelor manifeste către o cunoaștere reciprocă mai bună, mai temeinică. Mai presus însă de toate, românii se inspirau și din marea rezistență a polonezilor, din tăria pe care se întemeia patriotismul lor. Răspunzându-i, la 15 mai 1849, lui Ștefan C. Golescu, care acuza descurajare și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Turciei. Tratatul de la Unkiar Iskelessi prevedea că ambele părți își promit ajutor, că toate tratatele ruso-turce, inclusiv cel de la Adrianopol, își păstrau deplina valabilitate, că Rusia acordă Turciei ajutor armat pe uscat și pe apă, fără să vreo obligație turcă reciprocă de aceeași natură, dar în articolul secret, Poarta se angaja, în schimb, să închidă Dardanelele tuturor corăbiilor de război străine, Orlov îi scria lui Nesselrode că, în fapt, turcii permiteau rușilor „de a reveni de o manieră pentru a nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Napoleon al III-lea cu Alexandru al II-lea la Stuttgart (septembrie 1857), vizita marelui duce Constantin la Paris și, îndeosebi, ambasada lui Morny la Petersburg. Adevărul este că ambele puteri se străduiau să atingă țeluri proprii și prin sprijin reciproc, fără ca Franța să se rupă de Anglia și fără un tratat de alianță formal. Ce-i drept, la 19 februarie/3 martie 1859, a fost semnată o convenție secretă ruso-franceză prin care Rusia dobândea promisiuni vagi iar Franța neutralitatea binevoitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înțelegere deplină a procesului negocierilor de aderare la Uniunea Europeană implică și cunoașterea aspectului informal (politico-diplomatic, lobby etc.), dar acesta va beneficia de o percepere realistă doar dacă are la bază substanța negocierilor de aderare, așa cum este relevată de comunicarea formală reciprocă, pe calea documentelor de poziție. Înainte de sfârșitul anului 2004, am făcut o primă lectură a "fișelor de negociere". De atunci, am mai făcut două lecturi ale textelor respective, fiecare urmată de amendamente stilistice și completări, în așa fel încât să
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]