3,032 matches
-
publice, membri ai asociațiilor și fundațiilor). Nerespectarea obligațiilor determină aplicarea unei pedepse privative de libertate. Caracteristica acestei forme de pedeapsă constă în faptul că fundamentul său este ceea ce în cazul pedepselor privative de libertate este punctul final al procesului de reformare. Acordarea libertății reflectă premisa că persoana care a încălcat normele penale poate fi „recuperată” fără a fi exclusă din societate; deși societatea ar fi îndreptățită să-i restrângă la maximum libertatea, ea face tocmai din aceasta cadrul reformării condamnatului. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
procesului de reformare. Acordarea libertății reflectă premisa că persoana care a încălcat normele penale poate fi „recuperată” fără a fi exclusă din societate; deși societatea ar fi îndreptățită să-i restrângă la maximum libertatea, ea face tocmai din aceasta cadrul reformării condamnatului. Ceea ce în cazul pedepsei cu munca în folosul comunității este premisa recuperării, în cazul pedepsei cu închisoarea constituie finalitatea: redobândirea libertății are loc la capătul procesului de resocializare. Munca este utilizată ca instrument de reeducare și în cadrul pedepselor privative
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
direct” (Mihăilescu, 2003, p. 140). Aceste tipuri de violență sunt întâlnite mai ales în cazul femeilor din Asia, Africa, America Latină, iar prevenția și eliminarea violenței se pot face numai pe cale legislativă, atât timp cât „egalizarea statutului lor cu cel al bărbaților necesită reformarea radicală a multor mecanisme sociale și depășirea unor stereotipuri adânc înrădăcinate” (Mihăilescu, 2003, p. 141). Astfel, modul în care este organizată societatea, diviziunea rolurilor exercitate de femeie și de bărbat atât la nivel societal, cât și la nivel familial, implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt construite pe comparații implicite. Un bun exemplu este cel al schimbării electorale: argumentul în favoarea modificării sistemului electoral al unei țări se bazează pe concluzii trase din funcționarea altor sisteme electorale. Reforma forului legislativ oferă un alt exemplu: dezbaterile asupra reformării parlamentului unei anumite țări de exemplu, prin introducerea "timpului alocat întrebărilor" sau prin creșterea puterii comisiilor sunt alimentate de perspectivele asupra modului în care astfel de soluții operează în alte țări. Trebuie așadar să recunoaștem că peste tot există comparație
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai mult cu cît, încă din 1932, Mounier afirma că personalismul are în vedere o revoluție personalistă și comunitară, adică o transformare revoluționară atît a persoanei, cît și a societății. Într-adevăr, în concepția sa, o astfel de revoluție presupune reformarea ființei umane, pentru ca aceasta să se poată împlini pe sine sub aspect spiritual și moral; toți oamenii, indiferent de categoria lor socială, vor putea trăi ca persoane într-un univers, un "univers personal" dominat de iubire și caritate. Pentru Mounier
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
toate modelele logice construiesc o secvență liniară (care trebuie citită de la stânga la dreapta sau de sus În jos). Însă În viața reală evenimentele pot fi mai dinamice și nu progresează neapărat În mod liniar. Astfel se poate Întâmpla cu „reformarea” sau „transformarea” unei organizații. De exemplu, firmele pot trece prin multe schimbări operaționale, putând apărea modificări și În misiunea, cultura și chiar numele acestora. Importanța acestor schimbări vine În sprijinul ideii că Întreaga companie s-a transformat (COSMOS, 2000)2
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sau sistemele școlare Își pot modifica suficient de mult felul de a face afaceri Încât să se spună că a avut loc o „reformă de sistem”. De fapt, inițiativele publice majore țintesc În mod deliberat spre Îmbunătățirea școlilor prin Încurajarea reformării unor Întregi sisteme (precum circumscripțiile școlare). Totuși, nici procesul de transformare, nici cel de reformare nu se desfășoară liniar, din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, modificările Își pot schimba cursul În loc să evolueze Într-o singură direcție
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să se spună că a avut loc o „reformă de sistem”. De fapt, inițiativele publice majore țintesc În mod deliberat spre Îmbunătățirea școlilor prin Încurajarea reformării unor Întregi sisteme (precum circumscripțiile școlare). Totuși, nici procesul de transformare, nici cel de reformare nu se desfășoară liniar, din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, modificările Își pot schimba cursul În loc să evolueze Într-o singură direcție. În al doilea rând, transformarea sau reforma de sistem completă nu este neapărat un punct
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
modificările Își pot schimba cursul În loc să evolueze Într-o singură direcție. În al doilea rând, transformarea sau reforma de sistem completă nu este neapărat un punct terminus sugerat de modelul logic liniar (adică ultima casetă din figura respectivă); transformarea și reformarea pot fi procese care continuă pe termen foarte lung. Figura 5.3 prezintă un model logic cu o configurație alternativă care reflectă aceste condiții. Modelul (a) depistează toate activitățile de bază dintr-un sistem școlar (inițialele sunt explicate În legenda
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
respectiv „școlărește) nu creează probleme în înțelegerea sensului. Puterea de sugestie a metaforei sistemului, ca și cea a mecanismului, folosită de iluminiști, se răsfrânge ca o modă asupra limbajului, dislocând cuvinte din vorbirea curentă pentru a-și impune constructele filiale. Reformarea limbajului însă nu reinventează realitatea, nu o reîncarcă cu alt conținut, ci doar îi oferă o formă la modă, o haină trendy. Conceptul de sistem este un produs târziu al amurgului modernității, obișnuită să folosească metafore ale mecanismului. Practic, sistemul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rezultat al interesului politic al S.U.A. de consolidare a relațiilor cu România Ă acordarea clauzei se realizează pe baze anuale). În august 1996, Congresul S.U.A. a aprobat permanentizarea clauzei pentru țara noastră, ca urmare a progreselor înregistrate în procesul de reformare economică și creare a condițiilor de dezvoltare a economiei de piață."7 În prezent „exporturile României pe piață S.U.A. se desfășoară în proporție de 75% în regimul Clauzei națiunii celei mai favorizate, taxele vamale fiind similare cu cele pe care
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Asia, Africa și America Latină. Neo autoritarismul reprezintă semicentralizarea puterii.135 Esența regimului constă în a separa domeniul economic de cel politic. Așadar, conducătorii politici nu se implică în mediul economic, acesta dezvoltându-se după principiile de bază ale pieței. Această reformare a sistemului autoritar a fost făcută treptat, prima care este avută în vedere este ramura agricolă a economiei, având două etape care se suprapun: 1978-1984 și 1984 1988.136 II.2. Arma economică în relațiile Nord - Sud Relațiile Nord-Sud globale
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
omului, guvernul sud african luând măsuri discriminatorii asupra populației de culoare. După 1985, comunitatea internațională nu reușește să se hotărască când este cazul ca sancțiunile să fie ridicate în cazul Africii de Sud, cu toate că guvernul sud african a luat măsurile necesare pentru reformarea statului, schimbând Constituția statului african. Un moment crucial pentru ridicarea sancțiunilor economice a fost eliberarea lui Nelson Mandela din închisoare, astfel în iulie 1991 S.U.A. își retrage sancțiunile iar în februarie 1991 Marea. Astfel în 25 mai 1994, embargoul și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
ca putere economică, astăzi aceasta folosindu-se de dimensiunile și atuurile economice date de resursele sale vaste de gaze și hidrocarburi pentru a nu se lăsa uitată în plan regional și în ultimă instanță mondial. Trecută prin schimbări profunde de reformare a societății, de adaptare la tiparul statelor democratice, Federația Rusă, rămâne totuși o entitate cu un trecut cicatrizat de regimurile totalitare, cu repercusiuni în prezent. Lumea globalizată presupune și renunțarea la războaiele clasice, mizele confruntărilor fiind în primul rând unele
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
perspectiva filosofiei minții. Un alt tip de critică a acestor forme de viziune trans-postumană, mult mai răspândită, o constituie critica bioetică venită din partea bioconservatorilor: Fukuyama, 2004, McKibben, 2003, sau Bowring, 2003. Aceștia își exprimă îngrijorarea în legătură cu „dezumanizarea” produsă de tehnologiile reformării corporale și identitare: degradarea ordinii natural-biologice contravine specificului, valorilor și aspirațiilor umane și poate coincide cu instituirea unei ordini bioteroriste, a crimelor împotriva umanității înseși. Posibilitatea biodezastrului întrevăzută de acești critici este socotită a începe concomitent cu controlul asupra genomului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Secția Obstetrică ginecologie prin doctorii: Vasile Sepeniuc, Nicolae Bârlădeanu, Iuliana Apăvăloaie și Gabriela Rusu, ultimii doi fiind doctori în științe medicale. După cum relatam mai sus, caracterul organizat al manifestărilor științifice s-a menținut cu reale dificultăți și după 1989, datorită reformărilor continui și incertitudinii vremurilor. Așa, de exemplu, sesiunile științifice anuale prilejuite de ziua sănătății, s-au menținut până în 2005 prin perseverența directorului medical din acei ani, dr. Lelia Croitoru, după care, ziua sănătății din zi festivă a devenit zi liberă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
structuri de relații și regim de lucru, astfel încît prin educație, implicare și modelări să se producă o mai bună adaptare la problemele umane"13. Dinamica transformărilor produse în societatea românească pe parcursul ultimilor ani a impus un amplu proces de reformare a școlii, desfășurat la diferite niveluri și grade de reprezentare, inclusiv a sistemului de formare inițială și continuă a personalului didactic. Era de așteptat ca aceste schimbări să contureze un nou profil al dascălului ce nu își mai putea dovedi
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sociale"53. Exponatele prezentate publicului în anul 1867 urmau sa devină nucleu al fondării în anul 1894 a unui Muzeu Social, păstrîndu-se aceeași idee de promovare a acțiunilor de reformă socială. Ideea muzeografică a lui Le Play pornea însă de la reformarea pe principii moral religioase, spirituale ale societății, formulă remarcabilă în sine, dar care era insuficientă. Ideile lui Gusti erau străbătute de o viziune de ansamblu asupra societății, cea a consacrării prezențelor cultural-sociale. Acestor formule atît Le Play, cît și Gusti
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
admirației (un protagonist atractiv și responsabil reușește și atrage respect și admirație: Tom Sawyer); 2. Intrigi ale personajului: (a) intriga maturizării (un protagonist atractiv, dar naiv se maturizează: Portret al artistului în tinerețe, Marile speranțe, Portretul unei doamne); (b) intriga reformării (un protagonist atractiv e responsabil de necazurile sale, dar se schimbă în bine: Litera stacojie); (c) intriga încercării (un protagonist eșuează în mod repetat și renunță la idealurile sale: Pescărușul, Unchiul Vania); (d) intriga degenerării (un protagonist atractiv se schimbă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
să nu mai fie culturale, ci existențiale"205. Desăvârșirea are loc într-un plan suprapersonal. Într-un fel, personalismul, care face din persoană centrul existențial al lumii, este negat. Totuși, a treia formă a revelației nu este posibilă decât prin reformarea persoanei și supunerea tehnicii mecanice, care îi domină pe oameni, spiritului; în alte cuvinte, prin punerea în acord a culturii și civilizației cu "omul total". Tehnica actuală, nesupusă spiritului, apare ca o amenințare: "De fapt, mașina și tehnica au o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cursurilor, corectitudinea în activitatea didactică, exigența și seriozitatea examenelor, ținuta academică ce impresiona deopotrivă studenții și corpul didactic (deși parte dintre colegi aveau atitudini rezervate sau chiar potrivnice) l-au transformat repede întrun adevărat model academic. - se implică activ în reformarea și reorganizarea învățământului medical românesc în dorința exprimată de a-l face eficient, insistând pe latura practică a pregătirii studentului în medicină. De altfel reformarea învățământului medical și adaptarea lui la nevoile reale ale țării devenise imperios necesare după marea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sau chiar potrivnice) l-au transformat repede întrun adevărat model academic. - se implică activ în reformarea și reorganizarea învățământului medical românesc în dorința exprimată de a-l face eficient, insistând pe latura practică a pregătirii studentului în medicină. De altfel reformarea învățământului medical și adaptarea lui la nevoile reale ale țării devenise imperios necesare după marea unire de la 118, când țara avea trei școli medicale; București, Iași și Cluj. În acest scop înaintează trei memorii conducerii Facultății de Medicină și Ministerului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de ecleziaști decât cardinalii. Au depus pe papă, antipapă și au ales un nou papă, realizând în fapt o curiozitate ce consta în existența a trei papi în același timp. Noul papă ales, Alexandru al V-lea, care își propune reformarea Bisericii „în cap și membre” (formulă funestă ce avea să fie utilizată mai târziu chiar de Luther) moare curând, în locul său fiind ales Baltazar Cosso, sub numele de Ioan al XXIII-lea (1410). Noul papă avea înclinații cu totul lumești
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Valentinois. Este ușor de înțeles impactul pe care asemenea practici din partea conducătorului suprem le avea asupra clerului și poporului și cât de jos coborâse autoritatea scaunului apostolic. Nu e de mirare că pe acest fundal dominat de patimi omenești vântul reformării creștinismului începuse să bată, cuprinzând națiune după națiune și culminând cu reforma lui Martin Luther, cunoscută și sub numele de erezia națiilor apusene. Cu toate acestea - observă Paulescu - școala creștină, adică Biserica, a rămas neîntinată în fondul ei. În ciuda atitudinii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și sabie pustiindu-le țara, pentru ca, în final, 20.000 de irlandezi să fie vânduți ca robi în America. Deși punctul de plecare al conflictului era unul religios, în timp acesta capătă o puternică conotație politică. Protestanții, deși aveau pretenția reformării radicale a societății, nu reușesc acest lucru decât în parte, cu toată hecatomba umană pe care efectiv au provocat-o. Este de prisos să mai amintim că acest conflict se menține și astăzi, uneori la cote alarmante. Franța, la rândul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]