8,522 matches
-
ales în cazul în care ele apar pe fundalul unor realizări terapeutice obiective). Doar comunicarea la nivel de relație afectivă este îngreunată, însă oricând este posibil virajul de la antipatie spre o simpatie totală. 6.2.3.2.2. Discreție în relatarea suferinței La acest capitol mulți bolnavi stau foarte prost; poate și datorită regresiei suferite devin văicăriți, sâcâitori, fac totul spre a fi luați în seama, exagerându-și de multe ori simptomele ceea ce irita nu numai pe medic, dar și pe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
iritare, antipatie, etc.) această atitudine poate impieta și asupra domeniului intelectual al RIP deoarece medicul mai ales neexperimentat - poate comite greșeli prin supraestimarea diagnostică a simptomelor, fie suplimentând nejustificat medicația, fie încărcând numărul și amploarea investigațiilor. Aceasta discreție necesară în relatarea suferinței depinde mai puțin de statutul social al bolnavului decât de anumite trăsături temperamentale și caracteriale ale personalității. 6.2.3.2.3. Sinceritate în relatarea amănuntelor legate de boala și de evoluția acesteia Bolnavul nu trebuie să-și ascundă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fie suplimentând nejustificat medicația, fie încărcând numărul și amploarea investigațiilor. Aceasta discreție necesară în relatarea suferinței depinde mai puțin de statutul social al bolnavului decât de anumite trăsături temperamentale și caracteriale ale personalității. 6.2.3.2.3. Sinceritate în relatarea amănuntelor legate de boala și de evoluția acesteia Bolnavul nu trebuie să-și ascundă simptomele (doar să nu le exagereze) și nici să inventeze altele inexistente, oricare din aceste atitudini creează suspiciuni. De multe ori, ascunderea unor simptome este cauzata
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
foarte cunoscut, la nivel specialiștilor și al autorităților, faptul că există programe gratuite de calificare-recalificare. Din nefericire, prea puțini șomeri aleg sa urmeze aceste cursuri. Mai există și problema fondurilor necesare susținerii financiare din partea statului a acestor cursuri și există relatări care reflectă apariția germenilor unei crize și în această zonă. Măsurile active de stimulare a ocupării constau în: acordarea unor servicii de mediere a locurilor de muncă vacante, de informare și consiliere profesională, de consultanță și asistență pentru începerea unei
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
el în spinare<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Viața Părintelui Cleopa, cap. 89, Edit Trinitas, 2002, p. 276. footnote>. Dar îi lasă Dumnezeu spre ispitire numai dacă au una din pricinile de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Și mai ales atunci când ne apare momeala diavolului trebuie să-l chemăm pe Hristos în ajutor, așa cum aflăm și din relatarea Avei Filimon, despre un frate, care în ispite își punea nădejdea în Dumnezeu, crezând că Dumnezeu îngrijește de el, și purta astfel ușor ispitele. Numai aceasta făcea de la el: se ruga neîncetat. Căci știa că, pe cât se întind cele neplăcute
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
vedere, obiceiul statornicit în rândul multor exegeți ai genului de a împărți colindele în „laice” și „religioase” mi se pare impro- priu. Așa cum vom vedea, colinda reactualizează o dramă de proporții cosmice. Dar nu este vorba pur și simplu de relatarea unui eveniment petrecut într-un timp indefinit (de tip „odată ca niciodată”), și nici măcar într-un timp primordial (in illo tempore). Drama se produce aici și acum, chiar în locul și în momentul relatării ei. Întreaga comunitate a satului participă - fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu este vorba pur și simplu de relatarea unui eveniment petrecut într-un timp indefinit (de tip „odată ca niciodată”), și nici măcar într-un timp primordial (in illo tempore). Drama se produce aici și acum, chiar în locul și în momentul relatării ei. Întreaga comunitate a satului participă - fie în postura de „colindători”, fie în cea de „colindați” - la această dramă, nu numai la rememorarea, ci și la retrăirea ei. Nu întâmplător, în unele regiuni ale țării, eroul din colindă care intervine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel de legende, la jumătatea seco- lului al XVIII-lea, în imediata vecinătate a Mănăstirii Argeș ; - este o atestare documentară mai veche și mai completă decât cele de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, considerate ca fiind „cele mai vechi”. Față de relatarea mitropolitului Neofit (1747), relatarea arhiepis- copului Bandinus (1647) este cu un veac mai timpurie. Cu toate că Marcus Bandinus a consemnat o altă legendă (cea a edificării arcei de către Noe), pare foarte probabil ca aceasta să fi „împru- mutat” unele motive aparținând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jumătatea seco- lului al XVIII-lea, în imediata vecinătate a Mănăstirii Argeș ; - este o atestare documentară mai veche și mai completă decât cele de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, considerate ca fiind „cele mai vechi”. Față de relatarea mitropolitului Neofit (1747), relatarea arhiepis- copului Bandinus (1647) este cu un veac mai timpurie. Cu toate că Marcus Bandinus a consemnat o altă legendă (cea a edificării arcei de către Noe), pare foarte probabil ca aceasta să fi „împru- mutat” unele motive aparținând legendei tip Meșterul Manole
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și de „exotică”, încât nesemnalarea ei de către autorii greci să constituie un argument suficient al inexistenței sale. Dimpotrivă, astfel de „imagini” abundă în textele mitologice, istorice sau (mito)literare ale Antichității. Voi încerca să trec în revistă câteva astfel de relatări, privind inițiați (magi, preoți, extatici) cărora li se (sau care își) atribuiau nu numai puteri meteorologice, dar și aceea de a se ridica sau de a călători în văzduh : a) Din bogata mitologie chineză, aleg un singur exemplu, acela al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Geografia, VII, 3, 5). Două elemente par să coincidă cu informațiile pe care le deținem privind misterele întemeiate de Zalmoxis : a) practica sacrificiilor și b) practica banchetelor rituale. a) în privința periodicității sacrificiilor („aproape în fiecare zi”), este vorba fie de relatarea unor gesturi sacrificiale minore (libații, ofrande alimentare), fie de o exagerare a autorului. Lactantius a fost un autor creștin (circa 260 - circa 325 e.n.) care a scris strict de pe această poziție. Mai ales lucrarea la care mă refer (De mortibus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tezeu) a devenit în secolul al II-lea e.n. - prin degradarea și dispariția semnificației - un motiv mitic fără sens pentru istoricul Pausanias. De altfel, unele date ale formei arhaice a scenariului mitic în discuție par să fi supraviețuit și în relatări mai târzii ale mitului. Astfel, cronicarul bizantin Ioannes Malalas (secolul al VI-lea) relatează că Minotaurul s-a ascuns în Labirint (o peșteră labirintică în munte) și că „Tezeu l-a urmărit și [...], după ce l-a scos din vizuină, l-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că Minotaurul s-a ascuns în Labirint (o peșteră labirintică în munte) și că „Tezeu l-a urmărit și [...], după ce l-a scos din vizuină, l-a ucis de îndată” (Malalas, Chronographia, IV, 108 ; cf. 6, I, p. 144). Această relatare grăbită și neglijentă are totuși nu numai meritul de a afirma un fapt esențial (Minotaurul a fost sacrificat în afara Labirintului, și nu înăuntrul său), dar și pe acela de a lăsa să se bănuiască un alt fapt, la fel de esențial : ca să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să se bănuiască un alt fapt, la fel de esențial : ca să scoată monstrul din „vizuină”, Tezeu trebuia, în prealabil, să-l îmblân- zească pe cale magică, să-l „lege”. Ceea ce este cert în reprezentarea iconică a lui Bathycles (legarea Minotaurului) este subînțeles în relatarea lui Malalas, iar ceea ce este cert la acesta din urmă (sacrificarea Minotaurului în afara Labirintului) este subînțeles la Bathycles. Mă pot încumeta acum să încerc să reconstitui o posibilă formă arhaică a scena- riului mitic : Tezeu l-a „legat” pe Minotaur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bune bucate găteară (63, pp. 78-79). Nu pot încheia acest șir de exemple fără să mai dau cel puțin unul. Este vorba de „un ritual de învestitură regală” (56, p. 425) practicat de suveranii legendarei insule Atlantida, conform cele- brei relatări a lui Platon (Critias, 108d-121c). Zeul Poseidon s-a împreunat pe insulă cu o muritoare (Kleitho), împărțind ulterior ținutul celor zece copii zămisliți cu aceasta. (Vezi împreunarea pe insula Creta dintre taurul-Zeus și muritoarea Europa, mama lui Minos, sau cea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritual de învestire regală. Prima dată, el prinde și leagă Taurul de la Marathon pentru a dovedi că este fiu de rege. Imediat după depășirea acestei probe, regele Egeu îl recunoaște drept fiu al său și moștenitor al tronului. De altfel, relatarea lui Plutarh este suficient de concludentă în privința justificării acestei înfruntări : „Iar Thezeus, dorind să fie [...] cârmuitorul poporului, a pornit spre Taurul din Marathon” (Thezeus, XIV). A doua oară, Tezeu prinde și leagă Minotaurul cretan. Imediat după această izbândă (de fapt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 100-103), Sf. Julien (35, p. 80), Sf. Clement (35, p. 85), Sf. Romain (35, pp. 92-99) etc. În unele legende de acest tip, rolul de eroină-victimă a monstrului mai persistă (vezi tipul 3), dar atrofiat. în cea mai veche relatare (secolul al VI-lea e.n.) privind un sfânt francez saurocton, Sf. Marcel - episcop al Parisului (secolul al V-lea e.n.) și devenit patron al orașului - supune un balaur, dar nu pentru că acesta e gata să devoreze o fecioară virtuoasă (așa cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cal, iară în biografia lui nu e pomenire de uciderea balaurului (30, p. 233). Este simptomatic faptul că nici în Viața și petrecerea svânților a lui Dosoftei (Iași, 1682-1686), nici în Cazania lui Varlaam (Iași, 1643) nu este inclusă relatarea privind uciderea balaurului, în capitolul „Mâcenia svântului și marelui mâcenic Gheorghe” (46, pp. 441-450). Și totuși, paradoxal, capitolul respectiv din Cazanie are ca frontispiciu o gravură reprezentându-l pe sfânt călare și înfigând lancea în gura balaurului. Cu coada dispărând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
declară un explorator american. Atât indienii din bazinul Amazonului, cât și cei din Orinoco sunt instruiți să folosească multe varietăți ale acestor plante” (245, p. 182). 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la Herodot la Strabon O relatare a modului în care era folosită o plantă psihotropă de către traci o datorăm geografului roman Pomponius Mela (secolul I e.n.). El consemna faptul că, în timpul ospețelor, tracii „aruncă în focurile în jurul cărora se șade semințe, al căror miros [= fum] provoacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etc. Pe teritoriul carpato-dunărean era cultivată, din timpuri imemoriale, o varietate mult mai săracă în principii active, Cannabis sativa, folosită ca plantă textilă. „Tracii își fac din cânepă haine”, scria Herodot (Istorii, IV, 74). S-ar putea deci ca în relatările lui Pomponius Mela și Solinus să fie vorba de o altă specie vegetală, de exemplu măselarița. Există și o altă teorie printre etnobotaniști : Cannabis indica și Cannabis sativa ar fi aceeași specie de plantă, doar că, crescând în condiții climaterice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
96). Spre deosebire de cultivarea și utilizarea tutunului, atestate în zona balcanică de la sfârșitul secolului al XVI-lea, practicarea viticulturii și consumarea vinului în spațiul carpato-dunăreano-pontic sunt activități confirmate de descoperiri arheologice (cosoare de viță-de-vie, amfore indigene etc.), ca și de unele relatări antice. Claudius Aelianus, de exemplu, nota că „despre traci s-a dus vestea că sunt grozav de bețivi” (Felurite istorioare, III, 15). Grecii foloseau zicala „a bea ca un trac”. Pomponius Mela scria că tracii obișnuiau să grăbească în mod
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vrăjitoarelor viziunile cunoscute : ieșirea pe horn, călătoria prin aer călare pe o limbă de meliță sau pe o coadă de mătură (mai rar călare pe animale), întâlnirea și lupta cu alte vrăjitoare, luarea manei holdelor etc. Iată câteva exemple de relatări populare în această privință : „Strigoile se adună pe muntele Retezat. Ele vin pe limbile melițelor și [pe] mături. Ele se ung cu ceva unsori, fiind în pieile goale, apoi fug pe horn afară” ; sau : „Ele s-o dat și o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu o substanță uleioasă provenită din zdrobirea cânepii (Cannabis sativa), chiar dacă are un conținut redus de canabinol. Din păcate, ingredientele folosite la prepararea alifiei haluci- nogene nu sunt precizate în nici una dintre relatările populare culese în România. Așa cum am arătat mai sus, se vorbește doar despre „un fel de unsori”, „ceva unsori”, „niște unsori” sau „unsori speciale”. În orice caz, „secretul unsorilor” halucinogene - conchide Culianu - nu era cunoscut decât de vrăjitoare, care făceau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ei” (Istorii, II, 2). Istoricul grec susține că a auzit această poveste „de la preoții lui Hephaistos din Memphis”, dar că i-a verificat autenticitatea ascultând și versiunile celor din Theba și Heliopolis. Probabil că toate aceste informații legate de sursa relatării sunt oferite de Herodot pentru a convinge cititorul că este vorba, într-adevăr, de o legendă a egiptenilor, și nu - cum s-ar putea crede - de o poveste patriotică imaginată de greci și doar pusă pe seama egiptenilor. Totuși, este atestată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]