3,930 matches
-
Bismarck din 1862, cu ocazia încheierii misiunii sale ca ambasador prusac în Rusia, este semnificativă pentru menținerea acestei coeziuni internaționale a aristocrației. Când acesta și-a exprimat către țar regretul că trebuie să părăsească Sankt Petersburgul, țarul, înțelegând greșit această remarcă, l-a întrebat pe Bismarck dacă ar fi dispus să intre în serviciul diplomatic rus. Bismarck relatează în memoriile sale că a refuzat oferta „politicos”10. Important și semnificativ pentru menirea acestei discuții nu este că Bismarck a refuzat oferta
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care nu este probabil ca statele să aibă încredere într-un sistem de securitate colectivă: acesta are o serie de cerințe ridicate - am numărat nouă - ce vor bloca probabil eforturile de a confrunta un agresor cu o putere preponderentă. După cum remarca Claude, aceasta „presupune îndeplinirea unei rețele de condiții extraordinar de complexe”49. Întâi, pentru a funcționa, statele trebuie să distingă clar între agresor și victimă și apoi să acționeze împotriva agresorului. Totuși, într-o criză este uneori greu de stabilit
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au început deja să-și exprime dubiile asupra sensului demersului. Realismul a ajuns compatibil cu doctrina constructivistă, fiind definit atât de vag, încât cu greu ar putea exclude vreo teorie. Pentru a răspunde obiecției, trebuie să ne întoarcem la o remarcă anterioară, referitoare la confuzia terminologică din domeniu. Am remarcat că Wendt (1999) utilizează termenii realism și idealism în două sensuri diferite. Distincția dintre realismul politic și cel științific a reprezentat subiectul acestei secțiuni. Deosebirea dintre idealisme, accentul pus pe idei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și Carr, puternic influențați de Mannheim, sociologul cunoașterii, pornesc de la premisa că deținătorii puterii o vor folosi pentru a-și promova interesele, deși deseori se vor sprijini pe o ideologie dominantă pentru a ascunde legătura dintre putere și interese. După cum remarca Niebuhr, „indivizii sau grupurile care organizează orice societate, indiferent cât de orientate social le sunt intențiile sau pretențiile, își arogă o proporție excesivă din privilegiile sociale”30. După Carr și Morgenthau, o sarcină crucială a realiștilor este de a scoate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
procesele intelectuale. Formarea acțiunilor mentale constituie temelia formării celorlalte procese psihice. Analizând aceste teorii, atât din punctul de vedere al mecanismelor ce le guvernează, cât și în ceea ce privește conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă, dar și susceptibilă de remarci critice. Prezentăm în tabelul următor o sinteză a teoriilor învățării relevante domeniului nostru, pe care o avem în vedere în abordările din lucrare. Analizând aceste teorii, atât din punctul de vedere al mecanismelor ce le guvernează, cât și în legătură cu conținutului
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
nostru, pe care o avem în vedere în abordările din lucrare. Analizând aceste teorii, atât din punctul de vedere al mecanismelor ce le guvernează, cât și în legătură cu conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă, dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul răspuns. Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
distanță de centrul orașului. În secolul al XIX-lea grădina publică avea o reprezentare predominant peisageră, cu o axă-promenadă reprezentativă. În țara noastră majoritatea grădinilor publice erau finalizate sau în curs de finalizare în primul deceniul al secolului XX, cu remarca că ele erau, în marea lor majoritate de mici dimensiuni (sub 10 ha), iar concepția de realizare esra rareori peisageră. În perioada interbelică se fac în special modernizări ale acestor grădini publice iar în perioada postbelică, începând din deceniul al
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
managerii de top, ultimele au o mai mare extensie și importanță la managerii de nivel inferior (de primă linie), iar la managerii de nivel mediu esențiale sunt atât abilitățile tehnice, cât și cele umane (vezi figura 25). După cum se poate remarca, literatura de specialitate este generoasă în informații menite a defini și a caracteriza managementul. Tot literatura de specialitate creează însă o serie de nedumeriri, chiar confuzii. De exemplu, în manualele și tratatele de psihologie organizațională întâlnim capitole dedicate leadership‑ului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stat ilustrează foarte bine această situație. În partea finală a lucrării sale, Nierenberg furnizează numeroase exemple interesante și incitante prin care ilustrează modul de funcționare a celor 6 „câmpuri de aplicare” în planul interpersonal, interorganizațional și internațional. După cum se poate remarca, perspectiva psihosocială de abordare a negocierii este suculentă, bogată în achiziții teoretice și recomandări practice. Din păcate, pentru că se centrează prea mult pe unele aspecte obiective ale negocierii (trăsături de personalitate, factori structural-situaționali) care sunt mai greu controlate de negociatorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
orice situație comunicativă intră în sfera mobbing-ului, ci doar situațiile ostile, agresive care presupun confruntări, maltratări morale, disprețuirea personalității, vexații, batjocoriri etc. Dar nici chiar acestea nu ar intra în incidența mobbing-ului dacă ar fi accidentale, pasagere. Certurile, fricțiunile, enervările, remarcile ironice, ridiculizările, replicile sarcastice etc. fac parte din viața noastră cotidiană, uneori poate chiar „sarea și piperul” ei. Dacă însă ele sunt practicate sistematic și pe durate îndelungate, devin deranjante, dureroase și chiar distrugătoare. Numai în astfel de situații ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu s-a neliniștit atunci când cei patru colegi plecau împreună să dejuneze, fără să o invite și pe ea. Apoi, încetul cu încetul, ea a realizat că cei trei colegi nu o plăceau, mai ales femeia care o agresa cu remarci de genul: „Du-te mai bine și bea un suc de morcovi. Astăzi au avut crochete cu ficat, dar asta nu e bun pentru talia ta”, fapt care îi făcea pe bărbați să râdă. Din ce în ce mai des, Gertrude, trebuia să suporte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
barocă a ireconciliabilelor” (Zea, 1987, p. 35). De fapt, o conciliere a unor ireconciliabile aparente, pentru că artiștii n-au Încetat niciodată să pună În practică un principiu care corespunde Însuși fundamentului culturilor din această zonă a lumii; este exact sensul remarcei lui Tzvetan Todorov: „Interculturalul este parte constitutivă a culturalului”. Desigur, au existat Întotdeauna tentative de a fonda școli asimilaționiste, palide imitații ale operelor europene, hrănite din iluzia unei universalități prin conformism, Însă acestea nu au reprezentat decât momente de rătăcire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru o aserțiune anume. În ciuda interesului său evident, această construcție lasă deoparte comportamentele deviante sau marginale și tinde să treacă sub tăcere opiniile cele mai originale sau mai ieșite din comun, care ar putea fi interesante pentru analiză. O ultimă remarcă, formulată În anii ’20 ai secolului trecut de autori ca William Thomas sau Robert Park: deși există legături foarte strânse Între atitudini și comportamente (primele fiind chiar capabile de a le „determina” sau de a le „prezice” pe cele din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de pură, Încât se vorbește de orleanism, așa cum odinioară se vorbea de aticism”. Vizitator curios, el culege și câteva date de ordin etnografic. Semnalează existența a numeroase mori În Aunis, din care au mai rămas și astăzi câteva vestigii, și remarcă, În Languedoc, că treierarea grânelor se face cu ajutorul boilor sau catârilor, care le calcă În copite. Atenția i-a mai fost atrasă În această regiune și de o Înmormântare, la care asistența dădea strigăte mari și se lamenta zgomotos, În vreme ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se făcuse până atunci, ci sociologic. De fapt, Marshall Încearcă să rezolve problema integrării claselor din societățile capitaliste recurgând la principiul cetățeniei. El caută acele fundamente ale unei comunități politice care transcend atașamentele particulare legate de statutele sociale inegale. După cum remarca Pierre Birnbaum, Marshall crede că „logica internă a cetățeniei ar fi un factor eminamente favorabil instaurării solidarității, fără a face Însă să dispară conflictul” (Birnbaum, 1996, pp. 58-59). Din această perspectivă, el postulează existența unui principiu fundamental al egalității umane
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de drepturi și de lume. Și-ar fi putut oare imagina Rousseau că viața În sine Însuși, purtată de discursul politic al compasiunii, va da naștere cercului de fier al Terorii? Poate că a presimțit-o ă el care, așa cum remarca François Mauriac Într-o prefață la Confesiuni, Înlocuise exigența morală a datoriei cu exprimarea sincerității emoțiilor și senzațiilor inimii sale. Cu siguranță, elevul și discipolul său, Robespierre, a știut-o atunci când a spus: „Vom pieri pentru că, În toată istoria umanității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al drogaților, al cerșetorilor etc. În sfârșit, rebelul nu acceptă codurile prescrise și luptă, cu mai multă sau mai puțină virulență, Împotriva reglementărilor În vigoare. Dacă privim problema din perspectiva controlului social, producerea și interiorizarea normelor sunt determinante. Astfel, după cum remarca Howard Becker În Outsiders (Becker, 1985, p. 180), „Întrucât cel Însărcinat să vegheze la aplicarea anumitor legi (polițistul, spre exemplu) Își află În această ocupație rațiunea sa de a fi, apar două imperative care Îi condiționează autoritatea În exercitarea funcției
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu semenii, dialogul, ținând În același timp de filosofia Întâlnirii și de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza lui nu poate fi niciodată socotită Încheiată, ținând seama de faptul că Întâlnirea nu se reduce la Înțelegerea discursului celuilalt (cum remarca Martin Buber, cuvântul vorbit se situează În „sfera vibrantă dintre persoane”, care se află dincolo de ceea ce spun propriu-zis interlocutorii) și că dialogul, departe de a fi simplă căutare a aprobării unui interlocutor anume, se dorește căutare a unui acord universal
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atunci să recunoaștem că nu există nici o «identitate» În afara utilizării care i se dă și nici un substrat cultural invariabil care ar defini, În afara acțiunii sociale, esența unui membru al unui anumit grup uman” (Ogien, 1987, p. 138). Trecem astfel, așa cum remarca Dominique Schnapper, „de la o concepție asupra etnicității ca element al structurii sociale la etnicitatea ca dimensiune a organizării” (Schnapper, 1998, p. 159), ceea ce, adaugă ea, este o mișcare corelată cu experiența decolonizării, vechiul vocabular (trib, primitivi etc.) fiind compromis o dată cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Cer. Ea reflectă și amplifică o divergență cu privire la natura legii: pe de o parte, legea universală, revelată de religie sau dedusă de rațiune; pe de altă parte, legea pozitivă, aleasă și garantată de stat și de corpul politic. Această remarcă esențială ne permite să scăpăm de o iluzie retrospectivă curentă la Începutul secolului XXI, conform căreia națiunea ar fi forma modernă a etniei: or, pe baza unor chestiuni filosofice, religioase, ideologice, politice, culturale și lingvistice, și nu pe baza unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a considera negritudinea oideologie, adică un sistem de referință care ar justifica ansamblul operei sale și activității sale politice. Există Însă și o diferență la nivelul expresiei În Însăși arta poetică, iar aceasta dezvăluie niște abordări distincte. Jean-Paul Sartre remarca, vorbind despre poezia lui Césaire, că „negritudinea este descrisă În aceste frumoase versuri mai curând ca un act decât ca o dispoziție. Este Însă actul unei determinări interioare: nu este vorba despre a lua În mâini și a transforma bunurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
excluderile, segregările sau discriminările, precum și toate dezavantajele care afectează minoritățile sau grupurile deviante, bachiar toate formele de dominație și exploatare considerate nedrepte sau ilegitime. În plus, utilizările explicative curente ale expresiei „rasism instituțional” păcătuiesc printr-o prea mare generalizare. Așa cum remarca Michael Banton, stigmatizăm astfel inegalitățile observate, fără a le determina Însă cauzele (Banton, 1997, p. 46). Și presupunem prea curând că problema intenționalității acestor comportamente este rezolvată: intențiile actorilor sunt neglijate aici din principiu, sunt puse Între paranteze. Funcția cauzală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un principiu director (mai exact, o linie de conduită). Îi sunt asociate În mod tradițional trei „clase”: cea a gândirii logice (căutarea adevărului), cea a acțiunii voluntare (căutarea binelui) și cea a reprezentării sau a sentimentului (căutarea frumosului). ν Așa cum remarca William Sumner În Folkways (1966), normele se referă la tehnici, la uzanțe, la moravuri și legi și sunt inseparabile de activitatea de reglementare care le creează și le menține. Proprii unui grup (În special În cadrul practicilor sau deontologiilor profesionale) sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă În funcție de intențiile sau de așteptările comune ă „o capacitate de transformare inerentă acțiunii umane”, În același timp „dispozițională” (adică Înscriindu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Shmuel (coordonator) (1993), La Société juive à travers l’histoire, t. 4: Le Peuple-monde, Paris, Fayard. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, Diaspora, LAICITATE, Mobilizare, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Religie, Suveranitate/Suveranism Sistem-lumetc "Sistem‑lume" Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Sociabilitatetc "Sociabilitate" Așa cum remarca Jean Baechler, trebuie să fim foarte atenți aici la terminologia adoptată, pentru a evita amalgamele și confuziile. Se pot pune astfel În evidență trei niveluri. Sodalitatea, mai Întâi, se referă la capacitatea oamenilor de a forma grupuri, definite ca unități
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]