3,846 matches
-
te-ai schimbat. Dar atunci cum rămâne cu felul în care tu m-ai făcut să sufăr și m-ai umilit? — Dar niciodată n-am vrut... Păi, nici eu n-am avut intenția să te fac să suferi, mi-a replicat el. Vocea îi căpătase o tonalitate ușor nerăbdătoare. S-a întâmplat pur și simplu. Dar ai spus c-o iubești pe Denise, am zis eu aducându-mi aminte de partea care mă duruse cel mai tare. — Am crezut c-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
el sarcastic. —Of, te rog, nu fi supărat pe mine, i-am spus întristată. Îmi pare foarte rău. Sincer. Dar nu am de ales. Trebuie să fac chestia asta. —Ba ai de ales, m-a anunțat Adam. Nu am, am replicat eu. Chiar dacă lăsăm tot restul la o parte, cum rămâne cu Kate? Deci tu te întorci la o relație îngrozitoare, la un bărbat care nu te respectă și nici nu ține la tine, numai din cauza lui Kate, a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să nu cumva să te părăsesc. James tăcea posomorât. —Așa e, James? l-am chestionat tăioasă. N-ar trebui să-i dai atenție lui George, a zis el regăsindu-și aplombul într-o oarecare măsură. Știu asta, James, i-am replicat mieros. Tocmai de asta am sunat-o pe Judy. Și ghici ce s-a-ntâmplat! Și ea mi-a spus exact același lucru. Tăcere. —James, am oftat eu. Ar cam fi timpul să-mi spui ce se întâmplă. —Ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
a răspuns James bosumflat. Și-atunci ce i-ai spus lui George? l-am întrebat. —George a înțeles greșit, mi-a zis el scurt. Și Judy tot greșit a înțeles? l-am întrebat eu rece. — Presupun că da, mi-a replicat James cu dușmănie. — Și Aisling și Brian și Matthew, și ei tot greșit au înțeles? — Asta trebuie să se fi întâmplat, mi-a răspuns el nepăsător. —Uite ce e, James, i-am zis serioasă, fii rezonabil. Nu se poate ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mână, trebuie să mă crezi! — Nu te cred, i-am spus lepădându-mă dezgustată de mâna lui. Nu știu pe cine sau ce iubești tu, dar cu siguranță nu pe mine mă iubești. —Ba da! Ba nu, James, i-am replicat perfect calmă. Tu nu-ți dorești decât o cretină pe care s-o poți controla. De ce nu te întorci la Denise? N-o vreau pe Denise. Te vreau pe tine, mi-a răspuns el. —Ei, păcat, l-am anunțat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
adevărat, i-am răspuns obosită. Vrei să mă pedepsești, a propus el. — Nu, nu vreau, am mințit. Sigur că era plăcut să ții biciul în mână.) —Pot să aștept, mi-a promis el. — Te rog să nu aștepți, i-am replicat. —Te iubesc, mi-a șoptit el. — La revedere, am spus eu. James a continuat să mă sune, cam de două-trei ori pe zi. Mă verifica, întrebându-se dacă mă râzgândisem sau dacă, așa cum se exprima el, îmi venise mintea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu eram împreună, tot cred c-ar fi trebuit să-ți spun, mi-a explicat el. Dar mi-a fost frică să nu te sperii și să fugi, a continuat el. —Era puțin probabil, ținând cont de situația mea, am replicat. M-am gândit c-o să te întrebi ce fel de om sunt dacă nu mi se dă voie să-mi văd copilul. Am vrut să-ți spun. Aproape că ți-am și spus de mai multe ori, dar, de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
aromă de piele caldă de bărbat. Voiam să rămân acolo toată viața: în siguranță, lipită de corpul lui frumos și ferm, înlănțuită cu tandrețe în brațele lui. M-am îndepărtat de el. — Nici tu nu ești așa de rău, am replicat. Pe cuvânt de onoare dacă înțelegeam de ce ochii îmi înotau în lacrimi. —Să fii fericită, mi-a spus el. Și tu la fel, i-am răspuns. M-am tras din brațele lui. — Păi, atunci, la revedere, am spus trăgându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
constatarea sa repetată și amară că am cel mai mare salariu de redactor din companie, că salariul ăsta al meu este egal la tarifele și-n argoul de la Inter cu exact patru boturi, adică mai nimic, la care mi-a replicat că mă duce el la fete ce aplică aceeași procedură de patruzeci de ori pentru aceeași sumă, așadar stăteam civilizat la masă la madam Schuch, unde eram cazați, și goleam c-un aer inteligent coșulețe cu mîncare. N-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Recunosc că eu sînt Marina Popescu, Într-un moment de beție cînd i-am spus lui Cornel (cu considerație) dacă nu este vreo rușine să stăm așa dezbrăcați pe birou și să ne scriem scrisori unul altuia care mi-a replicat că nu e, deși mai era și alții dincolo de ușă cu scrisori, și ne-auzea, și-am semnat, din București. Îndes la loc această scrisoare În colecția mea prăfuită de ziare, din care cad vreo trei, patru reviste de Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
trei Înghițituri. — Jack, ai fost și tu acolo, nu-i așa ? Tati spune că tu participi Întotdeauna la petrecerea de Crăciun de la secție, cel puțin de cînd te-a lăsat a doua nevastă. — Joanie! interveni Karen. Da, am fost acolo, replică Jack. — Ai tras și tu cîteva scatoalce, de dragul justiției? — Era sub demnitatea mea. — Adică nu se lăsa deloc cu titluri pe prima pagină? — Joanie, potolește-te! Te-ai Îmbătat. Loew Își mîngîia cravata. Karen pipăia cu degetul o scrumieră. — Abstinenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
făcea să urle Întrebări: heroină și șantaj, uluitor de cutezătoarea perversiune, cît de mult știi cu adevărat? Darul pe care Lynn i-l oferise nu Îl lăsa să o facă; mîinile ei catifelate pe pieptul lui Îl determinară să-i replice cu aceeași sinceritate, Înainte de a Înceape să pună Întrebări sau să mintă doar ca să aibă ceva de spus. Ajunse direct la familia lui, mergînd În spirală din trecut pînă În prezent. Eddie, băiatul mamei, Thomas, mîndria familiei, bucuria lui cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
hotărârea de retragere a confirmării în care se spunea despre „abateri grave, superficialitate în primirea membrilor de partid“, exprimându-și nedumerirea în legătură cu abaterile grave și cerându-le celorlalți să analizeze în cuvântul lor activitatea fostului birou, și iarăși i-a replicat Panaite că, spre exemplu, la primirea în partid a lui Mihai Marinescu, referatul fusese întocmit cu superficialitate, pentru că mai târziu el și-a recunoscut abateri pe care le avea și atunci, le-a avut și înainte, și după; or, asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ea mi-a tăiat elanul. Sunt sigură că va fi ceva temporar. Fratele meu Lawrence continuă să se opună cu înverșunare eliberării mele definitive. Pentru că este un mincinos și un criminal.“ „Sunt cuvinte dure“, am spus. „E purul adevăr“, a replicat. „Vedeți, eu am consemnat dovada perfidiei lui și acum vreau să vă încredințez spre păstrare această dovadă.“ Am întrebat-o sub ce formă era această dovadă și ea mi-a spus atunci despre însemnarea care vă este cred deja foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
degrabă cum eram pe punctul de a lua drept fericire izvorul otrăvit al satisfacției care țâșnise din mine. Dar lui Graham i-am spus doar atât: — M-am gândit că la el te refereai. — Presupun că nu e genul tău, replică el și reuși s-o spună ca și cum și aceasta era încă o dovadă a incompetenței mele. Are și părți bune, am recunoscut, adăugând apoi ca din întâmplare: De fapt, tocmai am terminat cronica la ultimul lui roman. M-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
real, tangibil cu mărfuri și servicii? O fracțiune: 10%, poate mai puțin. Restul erau comisioane, dobânzi, taxe, bartere, rate, leasinguri; nici măcar nu mai erau bani de hârtie. Abia dacă se putea spune că există. Și în acest caz (i-a replicat cel care lua interviul) cu siguranță că întregul sistem nu era decât un castel construit pe nisp. Poate, confirmă Thomas zâmbind: dar era un castel splendid... Urmărindu-i pe agenții lui de bursă cum priveau încordați ecranele pâlpâitoare, Thomas simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
foarte bine că n-o să se despartă niciodată de iubita lui“ Îi spusesem eu despre un tip cu care se Întâlnea pe furiș În primul an de liceu. „Iar eu nu Înțeleg cum poți tu să trăiești după atâtea reguli“, replicase ea instantaneu. „Cum poți să te distrezi când ai viața perfect planificată, trasată și regularizată? Trăiește și tu puțintel, Andy! Simte și tu ceva! E atât de bine să trăiești!“ Poate că În ultimul timp Începuse, Într-adevăr, să bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dintre ele la ședința foto care urma să aibă loc În Sedona, Arizona. Lucia prefera un gen de aspect stil „cowgirl șic de la oraș“, care, gândea ea, s‑ar fi potrivit perfect pe fundalul munților stâncoși, dar Miranda Îi tot replica sarcastic că ea prefera să fie „șic, pur și simplu“, pentru că noțiunea de „cowgirl șic“ era, evident, o contradicție În termeni. Probabil că se plictisise până peste cap de „cowgirl șic“ la petrecerea fratelui lui B‑DAD. Am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o linie care Îi plasa pe Viv și pe bărbatul ăsta, Robert Fraser, de o parte, și pe ea de cealaltă parte. Schiță un gest. — Ei bine, zise ea, ar trebui să-mi văd de treabă. Nu, e-n ordine, replică Viv repede. Pleopele Îi tremurau. O să-l iau pe domnul Fraser cu mine afară. Domnule Fraser...? — Desigur, spuse el, Îndreptîndu-se spre scări Împreună cu ea. Își Înclină capul amabil spre Helen, cînd trecu pe lîngă ea. La revedere! Îmi cer scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
face Într-adevăr ceva să-l deblocheze. Toată fascinația lui pentru obiecte din trecut, de exemplu. — Dar e un simplu hobby, zise Viv. — Cam morbid, nu crezi? Pentru un băiat ca el? Brusc Își pierdu răbdarea. Un băiat ca el, replică ea. Așa vorbea lumea despre el Încă de cînd era mic. „Un băiat ca el n-ar trebui să fie la o asemenea școală, e prea sensibil pentru asta. Un băiat ca el ar trebui să meargă la colegiu.“ Fraser
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Deși e botezată doar ca...fină. Certificat de fidelitate Soțul, fără doar și poate, E curat, dovada-i clară, Scrisă cu dexteritate, De...amanta secretară! Negociere la pețit Spune tatăl: „Ți-aș da fata, Dar nu ai făcut armata.” Mama replică: ”Mai bine, Doar un șmotru... de la mine!” Regret În van, când număr primăveri, Regret ocazii ce-s pierdute, Căci frumusețile de ieri Sunt astăzi doar femei... trecute. Arhivarul Gândea bătrânul arhivar Privind o carte pe tejghea: Un exemplar la fel de rar
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
după părerea lui, Întreaga poveste cu petrecerea mă stresează un pic. Ce-ar fi să iau eu o pauză și se duce el la supermarket? Imposibil, i-am zis, ar cumpăra numai prostii. Dar există o listă, Kate, mi-a replicat el rațional, pe tonul omului În halat alb, cum aș putea cumpăra prostii? Ceea ce orice femeie știe și nici un bărbat nu poate pricepe este că și-n cazul În care ar veni acasă cu tot ce era pe listă, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
obține satisfacție universală atunci cînd este vorba despre astfel de lucruri; și, așadar, îmi preziceam că, în loc de a aduce bucurie prin scrierea meditațiilor mele, aș fi supărat și lezat mai degrabă cele două puteri. Dar, ajuns în acest punct, îmi replicam din nou că eu raționam cu conștiința împăcată și că, de aceea, nimeni nu ar fi fost îndreptățit să se supere pe mine, chiar dacă aș fi greșit; căci eu nu căutam ca oamenii să fie de parte mea, nici vreun
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Prelații au înstrăinat bunurile temporare ale Bisericii pe care le considerau ca fiind feudă a lor, le-au dat la schimb, le-au acordat laicilor și au cheltuit pentru un nivel de trai ridicat și pentru făcut războaie. Biserica a replicat prin nenumărate canoane și decrete, al căror efect a constat în legarea Bisericii încă și mai strîns de înstrăinarea, administrarea și dispunerea de proprietățile ecleziastice. În același timp, Clerul inferior era despărțit de Episcopi și trebuia să fie protejat asiduu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că ar vrea să nu fi fost nici un lucru grețos pe lume. I-am răspuns că, fără lucrurile grețoase, nu ar exista nici lucruri super. Trebuie să ai un termen de comparație. De parcă fără săraci nu ar exista bogați, îmi replică ea, iar eu i-am răspuns: ei bine, dar dacă ai fi fericită tot timpul, cum ai ști că ești fericită? Ea mi-a replicat: pentru că tot timpul aș fi fericită. Nu, i-am spus eu, trebuie să cunoști nefericirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]