3,870 matches
-
lansa în discursuri academice în Reichsrath, dar care nu avea ecou în Boemia decît sub formă de simpatie slavă. Mai trebuia avut în vedere și faptul că înfrîngerile suferite de Rusia în războiul cu Japonia măcinau prestigiul imperiului țarist, iar represiunile sîngeroase de la Moscova și Petersburg din 1905, cu întregul aparat polițienesc pus în mișcare, cu popa Gapon și alți agenți dubli, amintind de cele mai rele momente din perioada lui Alexandru al II-lea, deranjau sentimentele locuitorilor din Boemia, de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
atentat mai mic, cu distrugeri limitate, pentru ca arhiducele să fie "dezgustat" de supușii săi slavi, și a legitima în ochii săi avertismentele presei germane din luna martie, respinse cu vehemență la vremea respectivă, făcîndu-l să adere la un regim de represiune puternică în Slovenia, Dalmația, Bosnia-Herțegovina și, de ce nu, a unui război împotriva Serbiei? Avem tot dreptul să punem această întrebare tulburătoare, căci trebuie să relatez cuvintele surprinzătoare, aflate la celebrul Recviem celebrat după Sarajevo, în iulie, la biserica Forumului Traian
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
eram ascultați pe lângă ferestre de cei îndreptățiți să o facă, să știe, să ne supravegheze... Deși se dărâmau biserici, lumea continua să creadă în Dumnezeu, bisericile erau tot mai pline, se botezau copii și se făceau cununii religioase pe ascuns. Represiunea exercitată nu folosea și lumea apela și spera în ajutorul Celui de Sus! Eu mă gândeam că secretarul putea interveni ca și ai mei să aibă unele neplăceri, cât pentru soarta proprie, ajungi la un moment dat când nu mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
-i liniști pe ruși și pe Hrusciov după „șocul” rebeliunii maghiare, a dispus să fie arestați, doar într-o noapte, 40.000 de cetățeni: 40.000! Scontând bineînțeles, pe efectul de groază și paralizie pe care acest val enorm al represiunii îl va crea în populația țării!Ă Începând însă cu al doilea volum, Cezar și Nichita vor arăta stăpânire deplină a mijloacelor și o orgolioasă ambiție de a propune nu numai un timbru aparte literar, dar și o viziune proprie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Au putut opri aroganții duci și acoliții lor explozia vitalității și a geniului unui popor încă împărțit, venit târziu la masa generoasă a artelor și științelor?! Sau totalitarismul țarist și „ohrana” lor, serviciile lor de cenzură și de pândă și represiune brutală au putut ele împiedica uriașul secol al XIX-lea rus în literatură, filozofie și chiar știință?! Paradoxul absolut face ca tocmai aceste perioade „întunecate și brutale” din viața unei națiuni să fie printre cele mai creatoare, uneori printre cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
multele personalități politice, ce se autodeclară anticomuniști convinși, instalați azi în fotolii parlamentare, guvernamentale sau ale altor forme ale puterii în stat, atunci când fac referiri la acești anonimi eroi, ei îi numesc acum, exact așa cum îi numeau cândva organele de represiune ca și exponenții puterii comuniste de atunci, «bandiți». Dintre mulții Budaci ai Cârțișoarei mai reținem numai câteva nume, deși multe sunt cele care, apreciem noi că se cuvine a fi rememorate. Între aceștia se află urmașii notarului Budac născut în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele noțiuni de patrie erau provinciale, xenofobe și arogante, adulmecând pretutindeni trădarea. Ambele aveau nevoie de dușmani și stabileau, pline de ură, judecăți globale de nezdruncinat. Ambele nu se coborau până-ntr-atât încât să-și mai revizuiască vreodată o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ci frica ticluită, planificată, administrată la rece, care-ți sfârtecă nervii. După sosirea mea la oraș din franjurii satului, asfaltul a devenit covorul pe care, substituindu-se panopticului zilelor de deces, pe la glezne ți se furișa moartea planificată de stat, represiunea. Încă din primii ani am avut ocazia s-o observ pretutindeni. Viza oameni pe care nu-i cunoșteam personal. Mă temeam de ea, dar numai în general - era prea aproape de mine ca să n-o văd, dar prea departe ca să pricep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ci, pe lângă asta, și haine din cele bune, cosmeticale bune, mâncare bună și-o bună sănătate (dar, profilactic, și câteva doctorii bune). La ce-au nevoie făcătorii de gazete din Vest, a căror viață n-a fost niciodată zădărnicită de represiune, de aceste furnicături mașinal subversive spre a face mai atractiv sondajul lor de opinie? Bineînțeles că ei știu foarte bine: au existat insule pentru ciumați și leproși, au existat și încă mai există insule-închisori. Nelson Mandela a fost și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și dacă, folosind pluralul cerului, ne și găsim în sfera poeticului, spunând „ceruri“ - ori dacă vorbim despre frica pe care o vâră în noi alți oameni. Ar trebui să folosim și frica la plural, vorbind despre frici. Căci frica de represiunea zilnică exercitată pefață ori într-ascuns, prin metode urzite tot mereu, din nou, cotropește orele zilelor, săptămânile lunilor și vremea din ani. Cotropește ticăitul ceasului la fel ca și zgomotele diurne și liniștea nocturnă a străzilor. Poate că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
constituit timp de secole o permanentă amenințare pentru Moldova și Țara Românească, expuse incursiilor lor prădalnice. În anevoioasa lor politică externă, vizând menținerea unei fragile independențe naționale, voievozii moldoveni și munteni au trebuit să țină permanent seama de forța de represiune instalată în flancul răsăritean al țărilor lor. Căci la ordinul Înaltei Porți, tătarii - colaboratori fideli ai turcilor - ne-au izbit în momentele de cumpănă în coastă, spre a ne frâna veleitățile de independență și a ne readuce sub obrocul Padișahului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
după atestări vreo 15 kg cel puțin. Iată cum arma de foc ajunge armă albă. Culmi ale violenței sunt atinse în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Aici blândețea tradițională românească se manifestă atât la răsculați, cât și la organele de represiune încât, la lectură, cititorul e siderat. N. Iorga își declară stupefacția în fața paginilor crude. Un fiu de arendaș care necinstise o fată e prins și jugănit de tatăl acesteia, castrator de porci profesionist, cu un briceag. Mai târziu, descriind aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
fi izbucnit războiul austro-rus, Regele dorea să aibă un guvern care să ducă România acolo unde ar fi voit Berlinul. În ședința de la 16 martie s-au discutat evenimentele din ajun, și mai ales felul în care guvernul a făcut represiunea cu armata. Într-un discurs liniștit ca expresiune, dar agresiv în fond, Petre Carp a rostit cuvântarea unui om sigur că a doua zi va veni la putere. Recunoscând guvernelor dreptul de a reprima neorânduielile cu forța, a acuzat guvernul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
șendrea și Gogu Cantacuzino. Dar răscoalele țărănești, în ciuda afirmațiunilor oficiale și a iluziilor naive, se întind. Ele s-au lățit și au cuprins județele Prahova, R. Sărat, Buzău, Dâmbovița, Muscel, Argeș. Spre a potoli mișcarea, șefii armatei trec hotărât la represiuni sângeroase. Ziarele Lupta și Națiunea, organul lui Dumitru Brătianu, încep să atace guvernul și spun că în special colonelul Iacob Lahovary a săvârșit mari cruzimi, căci a dat ordin să se tragă în țărani fără să fi făcut somațiile legale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dar în ceea ce privește Lupta, Panu nu era deloc vinovat, vinovatul eram eu. Politica lui Panu era să menajeze pe conservatori în vederea alegerilor, de aceea nu admitea ca să fie atacați; eu, care nu aveam asemenea motive, urmam calea corectitudinii democratice și blamam represiunea sângeroasă. De aci conflictul. Între Panu și mine au urmat scene violente, care s-au sfârșit cu declarația mea că mă retrag de la ziar. În aceeași seară Panu a venit acasă la mine și a împăcat lucrurile. Dar acum încep
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Generalul Florescu era și prin faptul profesiei sale mai mult pornit către teatralismul politic. Întocmai ca și Lascăr Catargiu, nu s-ar fi codit ca să mențină ordinea cu mijloace violente, însă cu o deosebire: pe când Lascăr Catargiu ar fi ordonat represiunea numai cu părere de rău și spre a salva un interes de mare preț, generalul Florescu ar fi reprimat gustând voluptatea acțiunii represive. În vara anului 1875, generalul Florescu, ministru de Război, plecând în concediu, a fost condus la gară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de societatea liberală de hiperconsum. Slăbirea codurilor de reguli sociale și familiale și individualizarea tinerilor duc astfel la această situație: delincvenți minori, tot mai tineri și mai violenți, într-o societate marcată de sentimentul de insecuritate și de cereri de represiune mai severă. Violențele care se propagă nu mai sunt doar o consecință mecanică a destructurărilor liberale, ele constituie, de asemenea, unul dintre mijloacele pe care tinerii din cartierele sărace le mobilizează pentru a se afirma, a se impune în fața celorlalți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
urmă pozează în victimă, în vreme ce individualismul sălbatic caută moduri de acțiune nelegitimă și de afirmare a sinelui pentru a înlătura imaginea sau condiția de victimă. Unul cheamă la compasiune sau la solidaritate; celălalt duce la cereri de ordine și de represiune. Chiar și în zonele de invalidare socială există o anumită supralicitare individualistă de activism brutal, de sfidare, de punere în pericol care depășește poziția „individului în lipsă”. Sărăcie materială, suferință interioarătc "Sărăcie materială, suferință interioară" Nefiind, în general, socializați, trăind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nu înseamnă reînvierea fericirii dionisiace, ci slăbirea factorilor de coeziune la nivelul societății, fractură socială concomitentă cu creșterea puterii rețelelor criminale internaționale. În exuberanțele extatice, coeziunea colectivităților tradiționale devenea mai puternică; acum, drogul favorizează creșterea criminalității violente, înăsprirea sistemelor de represiune, creșterea numărului de deținuți. Lumea se înșală atunci când vorbește de o irepresibilă răspândire socială a valorilor extatice. Avem de-a face, mai degrabă, cu o subcultură privată de legitimitate colectivă, tot mai des pusă la index atât de societatea civilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
atractivitatea nici cu o jumătate de veac mai târziu. În haosul anilor revoltei adolescentine a apărut o a doua mitologie. Ea era fondată pe exaltarea eliberării individuale, în opoziție cu normele consumului și cu morala tradițională. Denunțând falsele nevoi și represiunea sexuală, momentul contestatar dădea prioritate autenticității eului și emancipării corpului. Termenul „fericire” nu se bucura nici măcar de popularitate, fiind asociat cu constrângerile familiale și burgheze. Îi erau preferate cele de satisfacere a plăcerii (jouissance), de sărbătoare, de dorință fără restricții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Frontului Plugarilor, împotriva voinței reprezentanților partidelor politice ce aveau o altă orientare. Poliția, jandarmeria, siguranța generală, serviciile speciale de informații au fost infiltrate de sovietici, care, după 6 martie 1945, înființează brigada mobilă specială, embrionul viitoarei securități, și declanșează o represiune generală nemaiîntâlnită în istoria țării. Din motive propagandistice urgente, la câteva zile după instalare guvernul Petru Groza, se efectuează reforma agrară din 23 martie 1945 prin care au fost expropiate 1.468.000 ha., din care 1.109.000 au
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sub simbolurile bolșevice (steagul roșu, secera și ciocanul), nu e altceva decât o glorificare a „eliberatorilor” sovietici, o reabilitare a regimului totalitar comunist restabilit În Basarabia În 1994. Hotărârea respectivă a Însemnat de facto abrogarea „Legii Republicii Moldova privind reabilitarea victimelor represiunilor politice săvârșite de regimul totalitar comunist de ocupație - 7 noiembrie 1917 - 23 iunie 1990”. Acest act legislativ, adoptat de fostul parlament la 8 decembrie 1992, stabilește că, Începând cu data de 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, regimul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Acest act legislativ, adoptat de fostul parlament la 8 decembrie 1992, stabilește că, Începând cu data de 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, regimul comunist sovietic, totalitar, de ocupație a comis un șir de crime contra umanității: genocid, represiuni politice, foamete organizată, sute de mii de oameni nevinovați supuși represiunilor pentru convingerile lor politice sau religioase, din motive naționale sau sociale, zeci de mii de oameni deportați În Siberia, condamnați la moarte, la privațiune de libertate, omorâți prin Înfometare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
stabilește că, Începând cu data de 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, regimul comunist sovietic, totalitar, de ocupație a comis un șir de crime contra umanității: genocid, represiuni politice, foamete organizată, sute de mii de oameni nevinovați supuși represiunilor pentru convingerile lor politice sau religioase, din motive naționale sau sociale, zeci de mii de oameni deportați În Siberia, condamnați la moarte, la privațiune de libertate, omorâți prin Înfometare sau internați În instituții de psihiatrie. Și dacă această lege a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Rezoluția cu privire la drepturile Aromânilor. În 10-02-1994 Ianachi Dodu trimite din Velestino un memoriu În limba engleză cu revendicările Aromânilor rugându ne să-l trimitem pe adresa D-lui Miguel Strubell din Barcelona. La 14-03-1994 În altă scrisoare descrie discriminarea și represiunile autorităților din Grecia Împotriva celor ce foloseau limba aromână În public. Două zile mai târziu primim de la domnia sa un caiet cu elemente folclorice și partitura imnului Aromânia. În 14-06 Primind Curierul Ginta Latină dl. Dodu ne scrie: ...trezit din letargie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]