5,495 matches
-
se arată supărați de risipă; Matei vorbește de „apostoli”, referindu-se, probabil, la toți apostolii, fără discriminare. Luca dă alt sens „ungerii”. Ioan Însă precizează, scurt și tendențios: singur, Iuda se revoltă și-L ia la bani mărunți pe Mântuitor, reproșându-I că n-a vândut parfumul pentru a Împărți apoi banii săracilor. De ce a făcut asta? Ioan vine cu un amănunt inedit, care desăvârșește diabolizarea: nu pentru că i-ar fi păsat lui de sărmani, ci pentru că, fiind vistiernicul grupului, și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Dar topoarele nu reușesc să se Înfigă În nici un copac. Doar cedrul multisecular primește să-i ajute, scuturându-și la pământ tocmai creanga de care se spânzurase În ajun Iuda. Când ceilalți arbori Încep să-l blesteme și să-i reproșeze „trădarea”, el dă următorul răspuns: „Tăceți și domoliți-vă, că nu pricepeți adâncul tainelor. Trebuia ca cel mai vinovat cu cel mai fără de pată să se Întâlnească odată; mila cea mai desăvârșită să se reverse peste vina cea mai fără de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Dar tocmai acesta e paradoxul spuselor lui Isus, anume: cine hulește duhul nu hulește În mod implicit și pe Fiul, și pe Tatăl. Al doilea contraargument al lui Atanasie este unul istoricist, dacă vrem. El repune logion-ul evanghelic În context, reproșându-i lui Origen lectura aeriană, inadecvată. Evanghelia vorbește despre farisei, nu despre cei botezați, despre creștinii desăvârșiți. Așadar, Înapoi la farisei și la problemele lor! Întorcându-se la evanghelie, Atanasie insistă pe distincția, importantă În ochii săi, dintre „păcat” și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
despre creștinii desăvârșiți. Așadar, Înapoi la farisei și la problemele lor! Întorcându-se la evanghelie, Atanasie insistă pe distincția, importantă În ochii săi, dintre „păcat” și „blasfemie”. „Păcătosul Încalcă Legea; blasfematorul Își Întoarce necredința (asebeia) Împotriva divinității Înseși.” Isus le reproșase fariseilor o mulțime de Încălcări ale Legii: arghirofilie, neglijarea Îndatoririlor față de părinți, respingerea cuvintelor profeților; transformarea Templului În prăvălie etc. Dar aceste derapaje se puteau „rezolva” prin pocăință. Atunci Însă când aceștia Își Îngăduie să echivaleze minunile lui Dumnezeu cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a lui Isus, săvârșind minuni. Ioan Gură de Aur Interpretarea marelui capadocian la cuvintele Domnului se află În Omilia 41 despre Evangelia după Matei. În confruntarea Sa cu fariseii Isus merge până la capăt cu blândețea și Îngăduința. El nu le reproșează că nu-L recunosc ca Fiu al lui Dumnezeu, dat fiind că El Însuși le-a cerut apostolilor să nu vorbească public despre acest subiect. În plus, faptul că s-a pogorât pe pământ „Învelit În carne”, așadar „camuflat” sub
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
parte, recurgând abundent la mărturiile Părinților, el Încearcă să le amintească tocmai membrilor Bisericii anumite adevăruri esențiale, căzute În uitare. În Introducere, el vorbește de o „uitare a dogmei”, ce riscă să provoace deviații catastrofale În rândul credincioșilor. „Ni se reproșează că suntem individualiști Împotriva voinței noastre (malgré nous), prin logica Însăși a credinței noastre, când, În realitate, catolicismul este esențialmente social. Social, În sensul cel mai adânc al termenului: nu numai prin aplicațiile sale În domeniul instituțiilor naturale, ci Întâi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ses sources. Etude critique”, urmată de o adevărată „bombă atomică” lansată de la Roma de către teologul, aproape oficial, al Vaticanului, Garrigou-Lagrange: „La nouvelle théologie: où va-t-elle?” Ambele texte exagerează și deformează tendențios afirmațiile lui Daniélou, politizând oarecum afacerea. Garrigou-Lagrange, de pildă, reproșează acestei „noi teologii” că Încearcă să „relativizeze” și să „subiectivizeze” noțiunea de adevăr (care nu mai este adequatio rei et intellectus, ci conformitas mentis et vitae) și că substituie filozofiei ființei, proprie catolicismului, și a cărei supremă expresie rămâne ontologia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și „poezia pură”, dar numai în măsura în care iradiază o „misterioasă putere de incantație”. Dintr-o slăbiciune de „viețist”, supralicitează versurile lui G. Topîrceanu, ale Otiliei Cazimir și ale Luciei Mantu, precum și proza lui I. I. Mironescu; doar răsfățatului Ionel Teodoreanu îi reproșează „imagismul prețios”. Nu gustă „rodomontadele” lui I. Minulescu și nici „poemele cu îngeri” ale lui V. Voiculescu sau „dadaismul autohton” al jocurilor poeticești ale lui Ion Barbu. Se lasă însă câștigat de forța eruptivă a poeziilor lui O. Goga și
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
socială și satire. Și colaborările literare la „Muza română” (1865) aparțin tot anilor studenției. Primele sale încercări poetice au fost criticate cu asprime de Andrei Mureșanu, care, într-un articol din „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1844), i-a reproșat licențe și stângăcii prozodice. Analiza severă a provocat replica bătăioasă a lui B. (Critică în reflexiile asupra poeziei noastre) și din nou o punere la punct iritată din partea celui care era, de pe acum, un poet consacrat. Dacă apărarea valorii versurilor
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
Centrală de Fete, apoi Facultatea de Litere și Filosofie. A publicat versuri în „România literară”. Volumul de debut, Casa dintâi (1972), dedicat Cellei Delavrancea, deși prezentat elogios de Al. A. Philippide, a fost primit cu destulă rezervă de critică, autoarei reproșându-i-se descriptivismul, mimarea actului liric și a unui soi de suprarealism desuet. Tema predilectă a versurilor e amintirea, B. făcând elogiul clipei efemere. Romanul Xena și umbrele ei (1981) e analiza unei drame psihologice, văzută din perspectiva eroinei principale
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
ședințele cu părinții, cele două „grupuri” se așază separat, părinții fără posibilități așezându-se „într-un colț”, fără a avea vreo putere de influență asupra deciziilor sau fără a lua parte la discuțiile din cadrul ședinței, celălalt grup fiind deranjat și reproșându-le faptul că nu contribuie pentru cheltuielile clasei. Părinții fără posibilități nu pot lua atitudine pentru că, așa cum relatează aceștia, ar avea urmări asupra copiilor lor, nu atât din partea cadrelor didactice, cât din partea celorlalți colegi care îi marginalizează. Această problemă apare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să se revolte împotriva lui Patrick. În momentul în care încetează cearta dintre cei doi, și July abandonează imediat fotoliul care, oricum, poartă pe el semne serioase de război. De ce se iscă uneori certuri între ei? De obicei băiatul îi reproșează surorii mai mari că nu-l ia și pe el în oraș când iese cu prietenele... sau din cauza învățăturii... Patrick în loc să-și bată capul singur cu temele, i se pare mai simplu să ceară ajutorul surorii. Astfel, problemele se rezolvă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
eu, același lucru. Fetița răspunde ca o frunză tremurând în vânt. Sunt convinsă, nu era o isterie a copilei, totuși femeia își pierde și ea cumpătul, o scoate pe fetiță de pe bicicletă și o pune pe trotuar, certându-o și reproșându-i: tu ai vrut bicicletă!! ... fetița plânge... O femeie în trecere o amenință și ea: plângi, iarăși plângi? ... să știi că aici pe trotuarul acesta umblă o vrăjitoare, uite așa și face câțiva pași sacadați, cu gesturi înspăimântătoare... și savurează
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de cei mai îndepărtați ai familiei! Pe spurcatul nume al naibii! Beneficiază de ajutorul meu financiar până și acele rude care sunt atât de îndepărtate încât nici nu-și mai amintesc de ramura mea de familie. N-ai ce-mi reproșa! Mi-am onorat obligația și chiar mai mult. Rămân. Acești pereți îmi vor fi coșciug. Să ai grijă de ai mei, unchiule! Să ai grijă de ei! O senzație de resemnare și de mâhnire mă umplu atunci. Aproape îmi venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pare să dea semne de încetinire." În cât timp va ajunge la noi? "Cam zece minute, Corvium. Pari calm. N-ar trebui să te preocupe chestia asta?" Am dat deja dispozițiile necesare. Am avut o bănuială. "Ești ciudat, tipule!" Îmi reproșează unul care se crede Dumnezeu... Continuă să cauți ce ți-am cerut! Avea o privire senină. Începu să se plimbe ocupat de gândurile sale prin bibliotecă, atingând lung din când în când câte o carte. Se duse la fereastră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o mantie cenușie, special căptușită împotriva gerului, și ochii verzi, încă pătrunzători, examinau fiecare față. Se uita debusolată în jur. Căuta pe cineva. Ani, împărăteasa, când dădu cu ochii de mine, se apropie, mă luă de umeri, îngrijorată, și îmi reproșă de parcă aș fi pierdut ceva: Vladimir, unde e Corvium? Unde îmi e fiul? Capitolul 27 Cărarea lungă a reuniunii Fură destul de impresionați de interiorul vagonului. Se așteptau să fie mai spartan, dar era chiar cât se poate de confortabil. Mecanicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
asasineze pe cineva, mai ales fără motiv. Soțul ei fusese florar și, pînă cînd se prăpădise, ea Îl ajutase În prăvălia de pe bulevardul Batignolles, după care se retrăsese Într-un mic apartament din strada Lamarck. — N-am ce să-i reproșez, spunea ea despre Hélène Lange, doar că nu era prea vorbăreață. Soții Maleski urmau cura la Vichy de patru ani. În primul an, stătuseră la hotel, și În cursul plimbărilor zăriseră un anunț despre o cameră de Închiriat pe strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Hélène Lange? — Prefer să nu răspund. Așa se Întâmpla mereu când Întrebarea se apropia de punctul sensibil. — Vă dați seama, domnule Pélardeau, că-mi Îngreunați sarcina? Îmi cer scuze. — Dacă aveți intenția să negați faptele pe care vi le voi reproșa, aș vrea s-o știu din acest moment. Nu știu ce veți spune. — Pretindeți că sunteți nevinovat? — Într-un sens, da... Lecoeur și Maigret se uitară unul la altul, pentru că rostise acel cuvânt cumplit simplu, natural, fără să-i tresară nici un mușchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
bătrânul. Ianuarius își înghite vorbele și suspină. După ce lasă să se scurgă un timp, Augustus reia calm: — Nu a venit încă momentul să ne debarasăm complet de acești intermediari. Îl amenință cu degetul. — Tu ai fi primul care mi-ai reproșa că imperiul se năruie dacă i-am micșora veniturile! Libertul aprobă din cap. Augustus suspină din nou. — Așa că n-am ce să le fac, chiar dacă și pe mine mă deranjează. Ianuarius consimte. Într-adevăr, nu poți să-i suprimi pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Lingăul ăla josnic... Trio se cutremură. Este cumva o aluzie la el? — ...a declarat chiar într-o întrunire publică că mă lasă moște nitor legal și că-mi instituie o parte egală cu cea a fiului său... Crispat, Fulcinius își reproșează lipsa de prevedere. Pacuvius ăsta de care n-a auzit în viața lui nu trebuie să fi fost cine știe ce bogat, însă cu siguranță urmărea în acest fel să-și atragă bunăvoința împăratului și să-și sporească averea. Lui de ce nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mincinoși, gata să-și împrumute veninul limbii pentru o pungă cu galbeni? Se strâmbă disprețuitor. — Atacați un om nevinovat și, pentru că nu aveți fapte reale în sprijinul acuzației de complot și trădare, îi zvârliți în față cuvinte injurioase și-i reproșați că se ocupă de magie! De mânie i se zbârlesc rebele până și firele de păr din creștet. Nu mai lipsește decât să-l acuzați și de crimă, spune cu în gâmfare. Simte că-l părăsesc puterile, iar rana de la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că se comportă un om care se simte vinovat? — Nu... Împăratul conchide satisfăcut: — Asta dovedește că omul este curat ca lacrima! Blândețea din glasul său nu-i prevestește nimic bun lui Trio Fulcinius. — Uită-te la cei cărora conștiința le reproșează fapte rele: dacă-i ataci se prefac indignați... chiar dacă se știu de mult angajați pe drumul viciului... Fulcinius încuviințează, căci nu are încotro. Pe când Libo tace. Chiar, de ce tace? se frământă Trio. E o armă teribilă tăcerea, pentru că nu te
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lui Jupiter, chiar pe porți... — A fost fătat un miel, care e în același timp și berbec, și mioară... Vestala Mamă le face semn să tacă: — Prea sunteți înclinate să puneți în seama zeilor temeiul izbânzilor și înfrângerilor omenești, le reproșează. Nici urmă de asprime în glasul ei. Încearcă doar să le cal meze. Teama lor o învăluie însă și pe ea ca o undă palpabilă. Dar tot ce le poate oferi sunt numai cuvinte de îmbărbătare. Spune încet, căci frica
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sfătuiască. Un geniu în probleme financiare. Bineînțeles, Gallus tot nu se lasă. E ca porcul pe care-l dai afară pe ușă și intră înapoi pe fereastră. Se bagă întruna peste ea. Nu e zi în care să nu-i reproșeze că nu va lăsa în urmă mai mult decât a primit. Și nu o zice doar ca să i facă în ciudă. Nu se poate dezbăra de mentalitatea lui de oportunist. E clar că se simte în continuare un parvenit, deși
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Chiar dacă Pollio l-a acuzat pe nedrept pe unchiul meu că a încurcat termenii pentru traversare pe mare și pe uscat 1, eu nu-i port pică... Labienus se pune și el pe râs. — Las’ că și mie mi-a reproșat limbajul comun și expresiile prea banale! Sallustius se încruntă. Nu e obișnuit să fie întrerupt. Ter mină mârâit: — I-aș ierta orice numai pentru că i-a scris lui Cicero că do rește să servească republica, dar în nici un caz să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]