6,418 matches
-
Domnului pentru a înțelege semnificația extraordinară a faptului istoric în sine. Credința însă nu înseamnă o convingere subiectivă care să compenseze incertitudinea cunoștințelor istorice despre Iisus. Asta ar confunda-o cu superstiția. Dimpotrivă, sarcina teologiei este să aprecieze critic adevărul revendicat de credința creștină, pentru că "prea mult timp credința a fost considerată ca o fortăreață a subiectivității unde creștinătatea se putea retrage din fața atacurilor cunoașterii științifice"41. După opinia sa, "credința poate să respire în voie numai când poate fi sigură
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
stomac, Editura Univers, București, 1979, p. 53 - ca să respectăm regulile filologiceă: „țineau douăzeci de corectori. Și totuși în prima pagină a apărut Enciclopudia britanică”. Se mai întâmplă... LA LOC teleCOMANDA Votați PUPCNVR! Alex SAVITESCU Un cetățean român al zilelor noastre revendică teritoriul Moldovei. Este cea mai crocantă poveste pe care am citit-o în ultimii ani. Hazul istorioarei nu stă în rândurile de mai sus, ci în argumentația reclamantului și în răspunsul Tribunalului București. Domnul în cauză susține că are drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
valoarea“ locului de unde scriu și eu acum. În fond, reclamația personajului nostru nu sare din normalitate cu absolut nimic. Pentru că a devenit banal ca diverși cetățeni la costum negru lucios și insignă, alături de doamne cu coafuri-abajur și privire studiată să revendice, cu tot atâta temei cât și cel de mai sus, diverse hălci istorice ale țărișoarei noastre. Nu știu câți dintre cei pe care-i pomenesc nu fac confuzia între Barbu Delavrancea dramaturgul și Barbu De la Vrancea potențialul manelist, dar cert e că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
corespunde nu numai principiilor care au stat la baza creării sale și al căror purtător ČSL s-a vrut a fi de-a lungul secolului XX, ci și reinserției sale în mediul pluralist în reconstrucție de după 1989. Această identitate este revendicată într-un anumit fel și prin intermediul temelor puțin vehiculate în societatea cehă, cum ar fi aceea a unei încadrări mai stricte a avortului. Pozițiile KDU-ČSL sunt la fel de conservatoare, de exemplu, față de homosexualitate. Legăturile cu Biserica Catolică nu mai sunt totuși
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
informale" de opozanți, Helsinki 86 era unul dintre cele mai importante, un grup care cerea să se pună capăt migrației nejustificate în Letonia și construcției de noi uzine. Una dintre primele organizații apolitice a fost Clubul pentru Protecția Mediului, care revendica măsuri de ameliorare a mediului și încetarea poluării pământului, a aerului și a apelor letone o problemă care atinsese proporții enorme. Mișcarea lansa sloganuri apolitice, care nu aveau legatură cu protecția mediului. Aceasta era o problemă importantă în Letonia, dar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
să protesteze contra construcției metroului în Riga și a unui nou baraj hidroelectric pe râul Daugava. Manifestările au reunit mii de persoane și reprezentau ideea fundamentală a luptei contra luării de decizii de către centru (Moscova). Populația a inceput să-și revendice propriul său drept de a decide. Acesta a fost detonatorul unor activități populare mai importante, al căror rezultat a fost apariția Deșteptării Naționale. Noi relații s-au stabilit intre partidul comunist care era la guvernare și vasta mișcare populară, Frontul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
monoconfesionale / competitive Identitatea națională slovacă s-a manifestat, ca și în Polonia, prin intermediul Bisericii Catolice. Dar, ca și în cazul Cehiei, au existat momente de-a lungul istoriei când aproape toată națiunea era protestantă. Din acest motiv, mai multe regiuni revendică titlul de religie națională, chiar dacă Biserica Catolică este confesiunea dominantă în cele două țări. Sentimentul național ceh e strâns legat de Biserica Husită, care a fost Biserica națională pentru cehi. Anticatolicismul acesteia a fost considerat drept cauza principală a eșecului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Imediat după sfârșitul războiului, Karl Jaspers 70 observa că unii intelectuali germani care, urmărind avantaje sociale ori simbolice, colaboraseră într-o primă etapă cu statul național-socialist, înainte de a lua distanță și de a se replia într-o sferă privată, au revendicat după înfrângerea regimului, statutul de victime, sperând să joace astfel un rol social în perioada postbelică. După Jaspers, culpabilitatea acestei categorii de intelectuali, cercetători, artiști și universitari, care afirmau că au creat bunuri spirituale de valoare în domeniul lor de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din faptul că retrimite la procesul de tranziție al acestor țări din Europa Centrală și Orientală. În România, tensiunea dintre neocomuniști și anticomuniști exprimă de fapt o opoziție în termeni de "legitimitate", întrucât partidele care apar după decembrie 1989 se revendică fie de la Revoluție. Fie de la tradiția sau istoria politică românească. Conflictul între mobilizarea revoluționarea și privilegiile istorice va pune față în față actorii cei mai vizibili și mai influenți: pe de o parte, Frontul Salvării Naționale, iar pe de altă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Transilvaniei"21. Uniunea fusese forțată a se transforma în partid național maghiar, divizați ideologic, între cele două războaie, între conservatori și cei de stânga 22 și, asupra problemei organizării comunității maghiare, între cei care reclamau autonomia minorității și cei care revendicau autonomia Transilvaniei 23. Dacă se compară diviziunile care existau în elita maghiară în perioada dintre cele două războaie și opozițiile anului 1989 se poate spune că problema de bază a rămas aproximativ aceeași: ce relație dorim să avem cu românii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
București sub îndrumarea unor figuri ca Vlad Voiculescu, Oscar Sager, Arthur Kreindler, State Drăgănescu, Aurel Mareș, Alexandru Șoflete, Constantin Arsene. Școala românească de neurologie, întemeiată de Gheorghe Marinescu, supraviețuise cataclismelor isorice și se relansase în pofida tuturor dificultăților. Jean-Jacques Askenasy se revendică de la această școală, alături de alte nume ilustre afirmate în țară și în lume, între care se numără Mihai Ioan Botez, Victor Ionășescu, Ion N. Petrovici, Mircea Steriade. Fapt simptomatic, discipolul de atunci, ajuns la rândul său maestru, păstrează o vie
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Acesta era în mod clar "pivotul în jurul căruia întregul sistem de putere și privilegii din Iran" gravitează. Șahul era regimul, sistemul politic, statul și șeful clasei conducătoare. Iranienii nu erau considerați drept cetățeni, ci mai degrabă "supuși" ai conducătorului, care revendica faptul că este Umbra lui Dumnezeu pe pământ, o fundamentare a legimității care era comună cu cea a regilor persani ai trecutului, mai ales în timpurile vechi. Prin urmare, politica în Iran exista doar în interiorul cadrului politic stabilit și mereu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
procesului civil în legătură cu măsurile asiguratorii 250 lei; ... f) cereri de perimare 50 lei; g) contestații în anulare 250 lei; ... h) acțiuni în granituire, în cazul în care nu cuprind și revendicarea unei porțiuni de teren (în ipoteza în care se revendică și o porțiune de teren se va adăuga și taxa corespunzătoare valorii suprafeței revendicate) 500 lei; i) acțiuni posesorii și cererile care au ca obiect servituți 500 lei; ... j) cereri de strămutare în materie civilă 400 lei; ... k) cereri privind
HOTĂRÎRE nr. 1295 din 13 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi a serviciilor prestate de acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107413_a_108742]
-
a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; ... c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege ( art. 24 din Legea nr. 18/1991 , republicată); ... d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; ... e) actele de constituire a dreptului
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; ... c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege ( art. 24 din Legea nr. 18/1991 , republicată); ... d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; ... e) actele de constituire a dreptului
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
Cererea de brevet care nu îndeplinește condiția prevăzută la alin. (1) poate fi divizată de către solicitant, din proprie inițiativă sau la cererea OSIM, până la luarea unei hotărâri asupra cererii de brevet. ... (3) Într-o cerere rezultată în urma divizării se pot revendica numai obiecte care nu depășesc dezvăluirea din cererea inițială. Cererile rezultate în urma divizării care îndeplinesc această cerință au aceeași dată de depozit ca și cererea inițială și fiecare va beneficia de dreptul de prioritate revendicat în aceasta. ... Articolul 19 (1
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
rezultată în urma divizării se pot revendica numai obiecte care nu depășesc dezvăluirea din cererea inițială. Cererile rezultate în urma divizării care îndeplinesc această cerință au aceeași dată de depozit ca și cererea inițială și fiecare va beneficia de dreptul de prioritate revendicat în aceasta. ... Articolul 19 (1) Orice persoană care a depus, în mod regulamentar, în orice stat parte la Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale sau stat membru la Organizația Mondială a Comerțului, o cerere de brevet de invenție, de
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
dând naștere unui drept de prioritate. ... (3) O cerere de brevet european desemnând România și pentru care a fost acordată o dată de depozit are în România valoarea unui depozit național reglementar, luându-se în considerare, atunci când este cazul, și prioritatea revendicată pentru cererea de brevet european. ... (4) Solicitantul unei cereri de brevet de invenție poate beneficia de prioritatea unei cereri de brevet anterioare pentru aceeași invenție, dacă depune odată cu cererea de brevet o declarație în care revendică prioritatea cererii anterioare, justificată
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
este cazul, și prioritatea revendicată pentru cererea de brevet european. ... (4) Solicitantul unei cereri de brevet de invenție poate beneficia de prioritatea unei cereri de brevet anterioare pentru aceeași invenție, dacă depune odată cu cererea de brevet o declarație în care revendică prioritatea cererii anterioare, justificată prin acte de prioritate, în condițiile regulamentului de aplicare a prezentei legi. ... (5) Într-o cerere de brevet se poate recunoaște revendicarea unor priorități multiple, cu condiția respectării prevederilor alin. (1), numai pentru acele elemente ale
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
de brevet se poate recunoaște revendicarea unor priorități multiple, cu condiția respectării prevederilor alin. (1), numai pentru acele elemente ale cererii de brevet care sunt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate este revendicată; prioritățile multiple pot fi revendicate, după caz, și pentru aceeași revendicare. ... (6) Prioritatea poate fi recunoscută doar pentru acele elemente care sunt clar dezvăluite în cererea de brevet luată în totalitatea sa. ... (7) Prioritatea poate fi recunoscută și pentru o cerere de brevet care revendică
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
revendicate, după caz, și pentru aceeași revendicare. ... (6) Prioritatea poate fi recunoscută doar pentru acele elemente care sunt clar dezvăluite în cererea de brevet luată în totalitatea sa. ... (7) Prioritatea poate fi recunoscută și pentru o cerere de brevet care revendică sau ar fi putut revendica prioritatea unei cereri de brevet anterioare, la o dată de înregistrare ulterioară datei de expirare a termenului de prioritate, dar nu mai mult de două luni de la data expirării acestui termen, cu plata taxei legale, dacă
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
aceeași revendicare. ... (6) Prioritatea poate fi recunoscută doar pentru acele elemente care sunt clar dezvăluite în cererea de brevet luată în totalitatea sa. ... (7) Prioritatea poate fi recunoscută și pentru o cerere de brevet care revendică sau ar fi putut revendica prioritatea unei cereri de brevet anterioare, la o dată de înregistrare ulterioară datei de expirare a termenului de prioritate, dar nu mai mult de două luni de la data expirării acestui termen, cu plata taxei legale, dacă: ... a) o cerere expresă este
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
brevet ulterioară nu a fost depusă în termenul de prioritate, deși solicitantul a depus toate diligențele în acest scop sau când nerespectarea termenului nu s-a produs cu intenție. (8) În cazul în care solicitantul cererii de brevet de invenție revendică un drept de prioritate aparținând altei persoane, pentru recunoașterea priorității este necesară depunerea la OSIM a unei autorizații din partea cedentului, din care să rezulte că solicitantul are dreptul să revendice prioritatea cererii anterioare. ... (9) Termenul de depunere a autorizației este
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
În cazul în care solicitantul cererii de brevet de invenție revendică un drept de prioritate aparținând altei persoane, pentru recunoașterea priorității este necesară depunerea la OSIM a unei autorizații din partea cedentului, din care să rezulte că solicitantul are dreptul să revendice prioritatea cererii anterioare. ... (9) Termenul de depunere a autorizației este de maximum 3 luni de la revendicarea priorității. ... Articolul 20 (1) Dacă într-un termen de 12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet de invenție acordată de
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]
-
luni de la data de depozit a unei cereri de brevet de invenție acordată de OSIM este depusă o cerere de brevet de invenție ulterioară de către solicitantul cererii anterioare sau de către succesorul său în drepturi, atunci în cererea ulterioară poate fi revendicat un drept de prioritate pentru aceeași invenție, denumit drept de prioritate internă. Dacă a fost revendicat un drept de prioritate internă într-o cerere ulterioară, cererea anterioară a cărei prioritate a fost revendicată este considerată ca fiind retrasă, dacă nu
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107592_a_108921]