3,220 matches
-
p,V)" cere în principiu măsurarea lucrului mecanic efectuat în multe procese ireversibile, operație care ar putea fi socotită dificilă. Putem însă folosi principiul întâi numai pentru a afirma existența funcției "U(p,V)" și determina (experimental) prin procese adiabatice reversibile o funcție "F(p,V)", constantă de-a lungul liniilor "DQ = 0". Definim atunci gazul perfect prin condițiile La îndemnul lui Max Planck, Carathéodory a descris în ,reluând un argument din , un mod de a determina poziția lui zero absolut
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
încă necunoscută. Definind, ca în , <br>formula 9 și scriind α(θ)≡ T(θ) + C', obținem: <br>formula 10 adică <br>formula 11 cu U o funcție de S și V, de acum cunoscută. Acesta este un rezultat independent de gazul perfect: cu ajutorul proceselor reversibile, energia internă poate fi determinată numai până la o funcție liniară de entropie. Pentru determinarea lui C' trebuie să utilizăm un proces adiabatic ireversibil : de exemplu, unul în care nu efectuăm nici un lucru mecanic, astfel încât energia internă să ramână neschimbată. Obținem
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
Mai sus au fost tratate de fapt excepții: gazul perfect și radiația electromagnetică, pentru care U si "T" , respectiv "p" și "T", depind una de cealaltă și deci nu pot fi folosite ca variabile independente. În cazul general, comportarea termodinamică (reversibilă) a sistemului este cunoscută, dacă se cunoaște dependența celorlalte mărimi de cele două alese drept parametri. Alegerile posibile de perechi nu sunt însă echivalente între ele, și nici dependențele funcționale nu pot fi liber prescrise. Un rol preferențial îl joacă
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
care le ridică și rolul pe care mecanica cuantică poate să îl joace. Pentru un sistem cu un conținut material fix (masă, număr de moli ficși), se poate defini entropia oricărei stări relativ la o stare inițială dată cu ajutorul unei transformări reversibile:formulă 5 unde dQ este căldură transmisă sistemului în decursul procesului. Se vede deci că entropia este definită până la constantă "S(i)". Deasemenea, se poate arăta că pentru două sisteme în contact termic, variațiile de entropie sunt aditive. Entropia sistemului compus
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
de paladium transparență pentru hidrogen, dar nu pentru alte gaze . Este neclar dacă ele pot fi realizate într-adevăr cu un grad oricât de înalt de eficiență, așa cum cere argumentația de mai jos. Presupunând existența lor, putem imagina un proces reversibil de amestecare a doua fluide și calcula lucrul mecanic cheltuit. Considerăm un recipient izolat termic cu un perete despărțitor diatermic dublu, a cărui arie este "A" (vezi Fig.2a): în stânga se gaseste gazul L, în dreapta R, și fiecare ocupă volumul
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
A", unde "p" este presiunea gazului L; pentru PR:formulă 14 unde am folosit legea lui Dalton pentr presiunea amestecului: "p=p+p". Deducem că lucrul mecanic este "nul": deci variația de energie la amestecul gazelor este zero. Procesul este evident reversibil și recipientul este izolat, deci entropia totală (egală inițial cu suma entropiilor "S" și "S") rămâne constantă. Concludem că, pentru amestec (indice "A"): formulă 15 În acest punct se poate vedea că apare o discontinuitate în comportarea amestecului când gazele L
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
acceptăm, ca multe alte ciudățenii. Apare însă o întrebare: ce eroare comitem dacă "nu știm" că avem de a face cu un amestec (și ignorăm "entropia de amestec")? Pentru că aceasta să joace un rol, trebuie să recurgem la un proces reversibil prin care componentele amestecului să se separe. Cu acest scop, consideram doi observatori, unul, numit I (de la "ignorant"), care nu "știe" că gazele L și R sunt distincte, și altul, numit C (de la "cunoscător") care cunoaște acest lucru. Pentru I
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
se găsesc n moli de gaz L în stânga și n din R în dreapta, și el îndepărtează peretele despărțitor, va zice că, în virtutea omogenității, S(inițial) = S(final). Observatorul C însă poate cel putin imagina un mod de a separa gazele reversibil (de exemplu cu o membrana semipermeabila). Entropia pe care o folosește el pentru amestec este "S(Ț,V,n,n)= S(Ț,V,n) + S(Ț,V,n)" (o variabilă mai mult decat "S)". Pentru el îndepărtarea peretelui din Fig
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
este din ce in ce mai mică atunci cand stările interne se apropie între ele, dar devine neclar în ce sens ea reprezintă extinderea naturală a entropiei clasice. Într-adevăr, în cazul clasic putem determina creșterea entropiei după amestec calculând ∫(dQ/Ț) pe un drum reversibil care unește starea finală (amestecul) cu cea inițială (gaze separate)(ecuația (A)): de exemplu, folosind un rezervor la temperatura Ț și o membrana semipermeabila putem separă amestecul, la început în două volume de mărime 2V inversând procesul de la §2 și
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
Astmul (de la grecescul ἅσθμα, "ásthma", "sufocare") este o afecțiune inflamatorie cronică comună a căilor respiratorii caracterizată de simptome fluctuante și recurente, obstrucție reversibilă a fluxului de aer și bronhospasm. Printre simptomele comune se întâlnesc respirație șuierătoare (stridor), tuse, senzație de apăsare în piept și dispnee. Se crede că astmul este cauzat de o combinație de factori genetici și de mediu. Diagnosticul de bazează
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
rezultatul inflamației cronice a căilor respiratorii, care duce la o contractilitate crescută a mușchilor netezi înconjurători. Acest lucru, împreună cu alți factori, duce la accese de îngustare a căilor respiratorii și la simptomele clasice de respirație șuierătoare. De obicei, îngustarea este reversibilă, cu sau fără tratament.Ocazional, căile respiratorii se schimbă. Schimbările tipice din căile respiratorii includ creșterea numărului de eozinofile și îngroșarea laminei reticularis. În mod cronic, mușchiul neted al căilor respiratorii poate crește în dimensiune odată cu creșterea numărului de glande
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
episoade recurente de stridor, dificultăți de respirație, senzație de apăsare în piept și tuse, mai ales noaptea sau dimineața devreme. Aceste episoade sunt asociate de regulă cu obstrucția răspândită, dar variabilă, a fluxului de aer în plămâni, care adeseori e reversibilă în mod spontan sau în urma tratamentului". În momentul de față, nu există niciun test exact cu un diagnostic bazat pe tipologia simptomelor și răspunsul la terapie în timp. Ar trebui suspectat un diagnostic de astm dacă există un istoric de
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
consideră că face parte din bolile pulmonare obstructive cronice deoarece acest termen se referă în mod specific la combinații de boli ireversibile, precum bronșectazia, bronșita cronică și emfizemul. Spre deosebire de aceste boli, obstrucția căilor respiratorii în cazul astmului este, de obicei, reversibilă; totuși, dacă rămâne netratată, inflamația cronică cauzată de astm poate duce la obstrucția ireversibilă a plămânilor datorată remodelării căilor respiratorii. Spre deosebire de emfizem, astmul afectează bronhiile, nu alveolele. O criză de acutizare a astmului este cunoscută pe scară largă sub denumirea
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
iar identitatea anodului și catodului sunt, prin urmare, fixe. Anodul este întotdeauna electrodul negativ. Celula poate fi descărcată, dar nu poate fi reîncărcată. Un element electric secundar, de exemplu o baterie reîncărcabilă, este o celulă în care reacțiile chimice sunt reversibile. Atunci când celula este în curs de încărcare, anodul devine electrod pozitiv (+) (nu ca la primare, negativ), iar catodul electrod negativ (-). Acesta este și cazul într-o celulă electrolitică. Când bateria se descarcă, se comportă ca o celulă primară, cu anodul
Electrod () [Corola-website/Science/310923_a_312252]
-
cât și din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Din relațiile pentru transformarea politropică: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu temperatura, astfel că în cazul transformărilor reversibile transformarea izoentalpică este identică cu transformarea izotermă. La nivel diferențial, aplicabil nu numai pentru gazul perfect, ci și pentru gaze reale, transformarea izoentalpică înseamnă formula 44 (*) și se pot scrie relațiile: unde: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
izotermă. La nivel diferențial, aplicabil nu numai pentru gazul perfect, ci și pentru gaze reale, transformarea izoentalpică înseamnă formula 44 (*) și se pot scrie relațiile: unde: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu temperatura, astfel că în cazul transformărilor reversibile transformarea izoentropică este identică cu transformarea adiabatică.
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
transfer de căldură cel puțin egal cu formula 24 de la calculator către rezervorul de căldură. De aici apare consecința că, pentru a reduce costurile energetice ale unui calcul la minimum, acesta trebuie astfel aranjat încât fiecare pas al său să fie reversibil. Modul în care se pot obține versiuni reversibile pentru un program oarecare este discutat în Ref.6. Această observație arată că nu există limite inferioare energetice principiale pentru efectuarea unui calcul.(Ref.7) Un argument (superficial) pentru principiul lui Landauer
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
de la calculator către rezervorul de căldură. De aici apare consecința că, pentru a reduce costurile energetice ale unui calcul la minimum, acesta trebuie astfel aranjat încât fiecare pas al său să fie reversibil. Modul în care se pot obține versiuni reversibile pentru un program oarecare este discutat în Ref.6. Această observație arată că nu există limite inferioare energetice principiale pentru efectuarea unui calcul.(Ref.7) Un argument (superficial) pentru principiul lui Landauer este următorul: dacă cele doua stări 0 și
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Noțiunea a fost introdusă de Rudolf Clausius. Este o funcție de stare caracterizată prin relația: unde "dQ" este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea "A" la care se referă entropia "S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, entropia, se numesc diagrame entropice. În diagrama entropică T-S poate fi reprezentată orice transformare reversibilă.
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
Micile variații ale acestor variabile sunt de obicei reprezentate prin δ în loc de "d".) Cu ajutorul celui de al doilea principiu al termodinamicii se poate exprima variația energiei interne ca funcții de stare și derivatele lor: unde egalitățile sunt valabile pentru procese reversibile. Asta conduce la formele diferențiale ale energiei interne: Aplicând repetat transformările Legendre, se obțin expresiile diferențiale ale celor patru potențiale: Infinitezimalele din membrul drept al fiecărei relații de mai sus este în funcție de parametrii potențialului din membrul stâng. Relațiile de mai
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
În termodinamică, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus în 1820 de inginerul francez Nicolas Léonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparării randamentului termic al mașinilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o „mașină Carnot” legată la două surse de căldură de temperaturi diferite („sursa caldă” și „sursa rece”). Folosește ca agent de lucru un gaz ideal prin transformările căruia se obține lucrul mecanic. Ca orice ciclu termodinamic, și ciclul
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
care să aibă un randament termic mai mare decât o mașină Carnot lucrând între aceleași limite de temperaturi". În practică, randamentul unei mașini termice nu poate atinge nici măcar randamentul termic al ciclului Carnot, deoarece transformările din acest ciclu sunt considerate "reversibile", un ideal imposibil de atins conform celui de al doilea principiu al termodinamicii. În plus, în stadiul actual al tehnicii este practic imposibilă realizarea transformărilor izoterme cu o viteză suficientă pentru aplicațiile practice, iar inerentele pierderi prin frecare, oricât ar
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
în organismele vii la nivel molecular, pentru a explica reacțiile la nivel celular, fiziologic și populațional față de aceste produse. Pentru stabilirea tipului și a concentrației produselor toxice tot mai numeroase care ajung în mediu,a evaluării efectului acestora, a proceselor reversibile sau ireversibile care pot să apară în organismul plantelor, animalelor sau în sistemele ecologice , se necesită procede de măsurare și monitorizare ecotoxicologică tot mai dezvoltate.
Ecotoxicologie () [Corola-website/Science/310538_a_311867]
-
apărea mai multe dizabilități, care pot fi rezultatul leziunilor la nivelul sistemului nervos, incluzând pierderea auzului de cauză neurosenzorială, epilepsie, învățare, dificultăți comportamentale și scăderea inteligenței. Acestea apar la aproximativ 15% dintre supraviețuitori. În unele cazuri, pierderea auzului poate fi reversibilă. 66% dintre toate cazurile apărute la adulți evoluează fără dizabilități. Problemele principale sunt reprezentate de surditate (14%) și tulburare cognitivă (10%). Cu toate că meningita este o boală cu declarare obligatorie în multe țări, rata exactă de incidență nu este cunoscută. Meningita
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]