7,801 matches
-
consolidarea statului de drept, asigurarea independenței justiției, a unei economii libere, reașezarea și modernizarea României în devenirea sa europeană. Va urez succes în toate acestea. Putem spune ca în Republica Moldova avem aceeași situație și aceleași așteptări, evident cu întârzierea de rigoare”, a subliniat Drin Chirtoacă. La rândul său, Klaus Iohannis a mulțumit pentru felicitare și a subliniat că relația dintre România și Republica Moldova este o relație specială, unică în Europa, care cu siguranță este și va fi prioritară pentru România. „Avem
COMUNICAT DE PRESĂ: INTREVEDEREA PRIMARULUI GENERAL AL CHIŞINĂULUI CU PREŞEDINTELE ALES AL ROMÂNIEI KLAUS JOHANNIS de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371993_a_373322]
-
mătase puhavi și abulici, incapabili de vreo ripostă. În scurt timp, intrară toți în depresie și, precum bine știm, depresia se trata, putem spune acum, în mod tradițional. Vedre de țuică, de vin, votcă și alte băuturi, plus potoalele de rigoare. Comandoul era zi de zi pulbere iar necruțătorii oșteni cântau cu voci dogite cântecele damnaților: Hai nevastă să te bat cu scândura de la pat sau Magdaleno spune drept cine te-a mușcat de piept, melosuri cu un puternic impact emoțional
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
am să mai fac, n-am să mai fac! Am fost o proastă! Numai pe tine te iubesc! Mi-am dat seama că tu ești cel mai...N-am să mai fac niciodată prostia asta! Urmau îmbrățișările și pupăturile de rigoare cu lacrimile aferente pentru iertare și viața reintra în banalul ei normal, ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. Numai Călin intra într-un nou ciclu al arderilor pătimașe. Făcea deliciul bârfelor și scandalurilor, când toți bărbații îl urau, îl
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
intre în biserică pentru nu a fi dați afară din partid. Nu era "politic" să fii perceput și catalogat drept credincios. Iar astăzi nu este "european" să bați mătănii și să te închini la icoane. Și atunci, cu excepțiile de rigoare, intelectualul român recurge la jumătățile de măsură: toarnă sifon în vinul mărturisirii și obține un spriț (ori un spirit) ridicol, penibil și mizerabil. Face hermeneutică, istorie și sociologie a religiilor, denunță lungimea slujbelor ortodoxe și a parastaselor, îi declină babei
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
teritoriul literaturii, între noțiunea de „religios” și cea de „mistic”. Poezia mea, care este și a fost întotdeauna de factură necondiționat spirituală, are, în centrul ei, „ființa” (eventual, Ființa), nu cultul, nu religia, nu ritualul, așa încât poate fi calificată, la rigoare, drept „mistică”, dar cel mai adecvat cred că i-ar fi calificativul de „metafizică” (poezia metafizică Îl are în centru pe Dumnezeu). Profesorul Andrés Sánchez Robayna de la Universitatea din La Laguna, Tenerife, a definit foarte limpede specificul creației mele, într-
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
foc dar noi nu ne putem întoarce auzim pași și vedem umbre ( niște contururi abstracte! ) acesta este un câine ne dăm cu părerea ( judecând după coadă! ) aceasta este femeie ( judecând după sâni! ) iar aceștia din urmă sunt sfinții ( judecând după rigoarea și nepăsarea subțire a minții! ) Referință Bibliografică: Umbre / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
UMBRE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372533_a_373862]
-
--La nouă fix. Nicio secundă întârzâiere că avem mult de lucru. Bineînțeles că domnul referent a venit la nouă și douăzeci, însă Mărășteanu a avut suficient timp să facă acele cumpărături sugerate, după o prealabilă consultare discretă (cu bacșișul de rigoare) a barmanului de la cârciumă. Acum îl aștepta cuminte la punctul fixat, un trunchi uscat, cu o singură creangă căreia îi fluturau frunzele-n vânt, ca o flamură zdrențuită în bătălii. Avusese grijă să-și umple remorca bicicletei cu mai mulți
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
care: Ioana Heidel, Gheorghe Udubae, Nicu Cismaru, Ion Drăghici, Mădălina Bărbulescu, Ion Părăianu, Nicolae Petre, Violeta Scrociob, Emil Antonie, precum și renumitul Geor- ge Călin (cu familia) - poet, prozator, ziarist, editor, diplomat (ambasador UNESCO la Bruxelles). S-au făcut prezentările de rigoare, s-au purtat discuții în grup și în particular, s-au le- gat prietenii, s-au făcut fotografii, ba a fost prezentă și TV. Vâlcea UNU. A început derularea programului. „S-a bătut palma” pentru o colaborare culturală între Societatea
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
care: Ioana Heidel, Gheorghe Udubae, Nicu Cismaru, Ion Drăghici, Mădălina Bărbulescu, Ion Părăianu, Nicolae Petre, Violeta Scrociob, Emil Antonie, precum și renumitul Geor- ge Călin (cu familia) - poet, prozator, ziarist, editor, diplomat (ambasador UNESCO la Bruxelles). S-au făcut prezentările de rigoare, s-au purtat discuții în grup și în particular, s-au le- gat prietenii, s-au făcut fotografii, ba a fost prezentă și TV. Vâlcea UNU. A început derularea programului. „S-a bătut palma” pentru o colaborare culturală între Societatea
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
cititorului. Deci, cred că merită citit, pentru simplul fapt că - și acum îmi vin în minte cuvintele regretatului Prof. dr. Ion Rotaru, cel care a scris „O istorie a literaturii române” - M-am săturat de amatorismul „profesioniștilor”- cu ghilimelele de rigoare, familiarizați cu ... umanioarele, pândiți de amatorismul rutinier și adesea leșinat, lipsit de vlagă, de spontaneitate, de prospețime”. Și atunci, vă îndemn să vă lăsați seduși de povestirile domnului Stan, care ne propun un exercițiu: acela de a privi lumea și
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]
-
transmis, concretizat în subiect; rezultatul este înțelegerea sensurilor denotative și conotative ale operei de artă, aprecierea valorică, istorică și social-umană a acesteia. Aprecierea calității artistice a unei opere picturale, bazată pe sistemul triadic cu criteriile respective, poate avea loc respectând rigorile de ordin estetic (excelența formală și cromatică), de ordin epistemologic (valoarea de “adevăr” a operei de artă) și de ordin normativ-ontologic (semnificația sau valoarea existențială a operei de artă). În general, patru criterii devin funcționale în ordonarea axiologică a operei
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
duhovnicească și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371249_a_372578]
-
teologică și nu numai cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
acționăm. Fariseii scriu astăzi o pseudoistorie, iar noi ne-am uitat și abandonat istoria adevărată și pe cei care au murit pentru ca noi să avem un destin. Prin Haret și Mehedinți, Romania a fost condusă jumătate de secol prin știință, rigoare și școală a muncii. Tot munca este și acum importantă, dar mai specială: munca din străfundul sufletelor noastre. O lume fără rădăcini cum este astăzi România, este o lume fără morală, care uită de Brătianu, Eminescu, Onicesu, Mihoc, Moisil, Carafoli
LIBERTATEA CA DESTIN de CĂLIN GEORGESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344781_a_346110]
-
edificiu poetic. Originalitatea frapantă a limbajului poetic face aproape imposibilă orice tentativă de a o situa pe Irina Lucia Mihalca (fie și din rațiuni de strictă eficiență metodologică) într-o descendență plauzibilă a liricii feminine. Poeta se sustrage, cu orgoliu, rigorilor oricărei formule aleatorii, trasând, cu fiecare poem, un destin literar de excepție. În palma mea stângă am lacrima ta! ~ Sentimentul de dragoste se decupează cu delicatețe și suavitate, iar așteptarea, perpetuă și necondiționată, transfigurează ființa, eliberând-o de zgura cotidianului
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
lipsa loialității față de stat și, în consecință, marginalizați din punct de vedere politic, chiar excluși sistematic de la exercitarea puterii. Depozitari ai unei culturi religioase fabuloase, creștinii fostului Orient, cel din care venea cândva lumina Occidentului și a lumii întregi, suportă rigorile unui exil interior vechi de secole. Identitatea lor spirituală este în concurență sângeroasă cu geografia. Două milenii de istorie, patrimoniu, creație teologică, vetre monahale și spiritualitate profundă acoperă viața creștinilor orientali. Ei au dat patristicii răsăritene nume de referință, au
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]
-
Criticul de care vorbesc se numește Gh. Grigurcu, observând și el, de la început chiar, justețea verdictului critic călinescian, “inspirația năvalnică și uneorisolemn exaltată, temperamental solar...” Oricât de modești amfi, totce am scris e scris în acești parametri de însuflețire și rigoare. Deși, se știe: modestia ucide poezia...Poate de aceea și sunt un cititor zilnic de Biblie, mai ales de Noul Testament, să-mi pot stăpâni orgolilu și să-mi “instruiesc” modestia, atât de necesară, nu numai scrisului, dar și vieții în
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
fizice (dar a super-dinamismului pnevmatic și sufletesc), are obsesia și viziunea verticalității ascensionale, figurate de stâlpnic: Detașându-l de mecanism; eliberându-l - Planat ; filigranat; decupat în aer: surâsul pur, exact - Terapeutic. Neelaborat. Destins: surâs în lungul lumii... Cu spațiul dimprejur - rigoare vie ! Surâs obștesc, identitar, de ‘stâlpnic’ ori ‘stilit’ /apud Efrem Sirul/ Stâlpnic: Ființă depusă vertical pe-un stâlp - Bate clopotul în râpele de sus și bate singur... Lăsăm deoparte surprinzătoarea (și foarte moderna) sincronizare (și sintonie) cu tensiunile orizontalitate - verticalitate
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
În cele din urmă, „Sărăntocu’ lui Pălmașu” a fugit cu Floarea și tânăra pereche a locuit o vreme la Smeeni, satul ridicat mult din sărăcie pentru că aici se născuse nomenclaturistul Chivu Stoica. Regretul nonagenarului care-și relatează, cu suspansurile de rigoare și factură șeherezadică, traiectoria sa erotică, e că nu i-a spus niciodată soției, trecută de mult în lumea umbrelor, cât de mult a iubit-o, cum ar spune, într-un roman cu aceste vorbe în titlu, un personaj al
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
orchestrale”; premiile pentru romanțele sale, la Festivalul „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște; colaborările cu mulți soliști, compozitori, textieri, actori, instituții, Televiziune, Operă, Filarmonică, Teatru... Cartea scrisă de Octavian Ursulescu, „Titel Popovici” citează șiruri de nume, denumiri, titluri ș.a..., cu mare rigoare. Ample paragrafe din pagini sunt dominate de Iașiul său, care i-a fost o a doua inimă, o a doua viață. Un număr mare de personalități culturale și artistice proeminente, pătrund în lumea pe care o dezvăluie această carte în
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
de neputință datorate suferințelor fizice și sufletești, mai ales, că a existat înlăuntrul lor acea voce care le-a ridicat și le-a încurajat, voce fără de care nu puteau depăși momentele critice. Nu fug din cauza neputinței de a face față rigorilor vieții după anumite reguli statuate de societate. Odată luată această hotărâre, merg cu pași siguri în singurătatea ce li s-a înfățișat într-o formă sau alta conștiinței lor intime. Nu simt durerea despărțirii de membrii familiei ori de prieteni
FENOMEN SOCIAL? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345976_a_347305]
-
Sunt aleși în parlament.» (Efim Tarlapan, «Paradox», în volumul Stihuri marțiale, Chișinău, 1999, p. 21); (12) distihuri / catrene-definiții - pentru absurd: Absurdul e un aliment / Ce se consumă cu mărar / Într-un climat indiferent / De filosoful centenar !» (p. 40); «Nihilismu-i de rigoare / Printre bibliotecare.» (p. 47); etc.; (13) autoepigrama: «Ascuțit ca un accent, / Nici prea grav, nici circumflex, / Mă declar incompetent / De-un pavlovian reflex.» (p. 42); Fui prins când înghițeam în sec / O epigramă à la grecque.» (p. 44); Ca pirat
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
împilat, exploatat și înșelat. Înșelat de cel venit de afară, de cel ce i-a fost trimis stăpân, sau chiar de cel de un neam cu El”, vorbind despre oportunismul său, “sau, mai pe înțelesul cuvintelor noastre- șmecheria”, despre lipsa rigorii, a disciplinei și a “consecvenței în ceea ce spune și face”. Mai spune că poporul este “bolnav de credulitate” și “se lasă prostit de aceleași circumstanțe în repetare istorică, care i-au dăunat existența”. În “Al doilea discurs”, intitulat “Critica societății
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
împilat, exploatat și înșelat. Înșelat de cel venit de afară, de cel ce i-a fost trimis stăpân, sau chiar de cel de un neam cu El”, vorbind despre oportunismul său, “sau, mai pe înțelesul cuvintelor noastre- șmecheria”, despre lipsa rigorii, a disciplinei și a “consecvenței în ceea ce spune și face”. Mai spune că poporul este “bolnav de credulitate” și “se lasă prostit de aceleași circumstanțe în repetare istorică, care i-au dăunat existența”. În “Al doilea discurs”, intitulat “Critica societății
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
cei 400 de copii și-au regăsit alături de părinte bucuria de a trăi. Pe de o parte, Mănăstirea ortodoxă Bănceni funcționează ca orice alt lăcaș de închinăciune cu rânduieli canonice, cu program de slujbe și cântări religioase, cu ascultările de rigoare. Pe de altă parte, are și o componentă special, și anume, deține școală cu învățători și profesori, spital cu medici, chilii pentru călugări, cămine pentru copii, bibliotecă, sală de mese, sală de sport și tot ceea ce este necesar pentru educarea
MINUNEA DE LA BĂNCENI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347277_a_348606]