17,708 matches
-
tânărul general maghiar, la sfârșitul revoluției din octombrie 1956... Să-l inviți, așa, pe cuvânt de onoare, ca pe vremuri, pe acel tânăr rebel, intransigent, și, în doi timpi și trei mișcări - pac, pac, pac!... - fără să mai apuci să rostești vreun protest... invocând cuvântul dat... Penru mine tot Budapesta era și cârciuma periferică dinainte și de 1956, un local curat, - cum sunt ungurii, - și în care văzusem cea mai cumplită beție - vocile, mai ales - foarte jalnice..., la noi, în România
Nu cu orice preț... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6888_a_8213]
-
iar Paul Georgescu, devenind unul din "iconoclaștii de la extrema stîngă", în a cărui optică "N.Ceaușescu era Neo-Căpitanul și care bănuiesc că și-ar fi dorit să avem în fruntea țării un Neo-Comandante de tip Marcos de la zapatiști", după cum se rostește Vladimir Tismăneanu. Sîngele apă nu se face! Pitoresc într-un fel apare profilul unui "pui" produs în incubatorul lui Cameleonea și anume N.Moraru. Toate defectele genitorului se transmit acestui descendent caracteristic, care, în 1948, a fost așezat într-o
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
Click!. Informații despre o posiblă despărțire a cuplului a mai fost și în primăvara acestui an, când, la o petrecere, cei doi s-au certat de față cu mai mulți prieteni, unde s-au folosit cuvinte dure și s-a rostit și termenul "divorț", de către Valentina. De asemenea, nici situația materială a tânărului parlamentar nu mai este atât de prosperă. Cristian Boureanu n-ar fi la primul divorț, fiind cunoscut faptul că prima lui soție l-a părăsit pentru nașul lor
Zvon de divorţ în familia deputatului PDL, Cristian Boureanu () [Corola-journal/Journalistic/68920_a_70245]
-
dezamăgește printr-o concepție ciudată privind universul mitologic al acestei opere. Dacă prologul este de-a dreptul fantastic, cele trei norne, zeițe ale sorții stând pe un glob de cranii și oseminte umane, fiind proiectate în cosmos pentru a-și rosti prevestirea căderii Walhallei, lucrarea se derulează descendent din punctul de vedere al regiei. Transpoziția spațială mi se pare forțată: castelul Gibichilor devine un hotel de lux, invitații fac parte dintr-o protipendadă grotescă care participă și la vânătoarea magică în
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
idee? Convingerea intimă a lui Ceaușescu, în concordanță cu adevărul, că ritualul pe care îl prezidează este inutil și absurd. Episodul consemnat mai sus nu reprezintă o excepție. Cu vreo patru ani mai devreme, la 11 septembrie 1985, în cuvîntarea rostită la congresul al III-lea al consiliilor populare, Nicolae Ceaușescu spunea: „Aș dori ca în 1990, la congresul următor, să fie cît mai puține critici și autocritici și să ne prezentăm cu rezultate cît mai bune. Eu aș dori ca
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
țină în 1989, îl va realege sau nu în funcția de secretar general. Gîndirea lui de despot asiatic nu se poticnea în asemenea detalii precum prevederile ststutului PCR. Personajul promitea, senin și sigur de sine, că peste cinci ani va rosti un nou discurs... Un mărunt accident biografic l-a împiedicat să se țină de cuvînt. Respectul de sine al nevroticului, relevă studiile psihiatrice, „se bazează pe faptul de a fi admirat și se reduce la nimic dacă nu primește tributul
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
avea să se dezvolte ignorarea propriei ignoranțe și perceperea ei ca o competență reală, nelimitată."10 Precaritatea bagajului de cultură, semnalată și la alți dictatori, le subminează constant discernămîntul și le consolidează încrederea în rolul lor providențial. Intr-un discurs rostit la 22 aprilie 1939, Hitler spunea: „In esență, totul se sprijină pe mine; totul depinde de existența mea. Nimeni, probabil, nu va dobîndi vreodată încrederea poporului german într-o măsură egală cu mine. Nu va exista, probabil, niciodată în viitor
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
Mircea Mihăieș Cuvântul rostit până la sațietate în legătură cu al doilea roman al lui Faulkner, Mosquitoes (1927) este satiră. Satiră a vieții intelectual-artistice a comunității din New Orleans, satiră a mentalității de provincie, satiră a conflictului între generații. În realitate, nu există prea multă satiră în
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6751_a_8076]
-
resimțită drept un factor constructiv, un îndreptar al conștiințelor, un drum spre progres, aceasta apare aici ca un „vis lung; visul greu și confuz al umanității", cum observa mizantropicul Schopenhauer, ori „cea mai mare dezamăgire a oamenilor cumsecade", cum se rostea scepticul cu acest prilej Blaga. O înșiruire de evenimente cu înclinație catastrofică, din care ar fi cu neputință să alegi un fir director, o legitate, un sens care s-o sustragă absurdului, mult împovărătoare pentru făptura umană. Să fie la
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
ex catedra, lipsa de structurare a unui mesaj, de știință a pedagogiei, de orice fel ar fi. O lume amețită de aglomerarea de vorbe care nu spun nimic. Care provoacă haos, care alienează în ciuda prețiozității, a morgăi cu care sînt rostite. O lume de tineri teribiliști agitați, prea agitați, care merg, la fel de prețios, în vidul de idei al celor care ar trebui să-i formeze. Acest al doilea spectacol mi s-a părut ca o pictură kitsch a unui pictor găunos
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
a-și găsi un loc doar al lor, felul dezordonat în care trăiesc, visceralitatea agresivă sunt elemente constitutive ale modernității ivite din demolarea spațiului și valorilor tradiției engleze - o tradiție în egală măsură fascinantă și opresivă. Cele doar câteva cuvinte rostite de Donald Mahon pe parcursul straniei sale agonii se estompează sub presiunea dialogurilor, conversațiilor și confruntărilor dintre celelalte personaje. Acest Odiseu mut pierde și bătălia întoarcerii acasă, după ce pierduse șansa apoteozei. El s-a plasat în afara timpului, pentru că timpul fusese deja
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
dulce alint. Lăptăria substituie pe mama, alcoolul înlocuiește laptele. Prin mijlocirea alcoolului, moftangiul se întoarce la copilăria paradisiacă. Aici, orice urmă de discurs rațional dispare. Mitică (Inspecțiune) pentru care spațiul vital se restrânge exclusiv la lăptărie, nu mai știe a rosti decât „a... ăpt......ptăiie" ceea ce ar vrea să însemne „lăptărie", după cum gungureala „ma-ma" desemnează mama. Lăptăria pune în valoare lalismul prunciei. Provoacă o imensă bucurie de a trăi. „Eș' du'ce, îne Iancule! - Sun' tu'tă Co'tică! - Tu
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
transcriu aici, e din simplul motiv că nu mi se pare oportun să le scot din context. Mergeți pe mâna mea și citiți-le de la sursă. N-o să vă sune distonant. Autorul le asamblează în așa fel încât obida lui, rostită cu umor, să obțină măcar complicitatea publicului. Unul din primele episoade ale cărții e nu extraordinar (am niscaiva reproșuri să-i fac), dar plin de haz. Se numește Vasilică și e închinat pieziș unei iubite cu identitate neverosimilă, Rafaela: „Acum
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
elimnare fizică a lui Fidel Castro. Mai mult, au luat ființă agenții nord-americane de spionaj specializate în această direcție Fostul lider de la Havana a mai intrat în Cartea Recordurilor și pentru cel mai lung discurs din istorie: patru ore jumătate, rostit la Adunarea Generală a ONU din septembrie 1960.
Fidel Castro în Cartea Recordurilor: 638 de atentate ucigaşe () [Corola-journal/Journalistic/67805_a_69130]
-
Ta - și Ștefane Măria Ta: în prima formă, cea eminesciană, versul are două accente, cu ictusul pe prima silabă, fiind ca o repetiție - iar în a doua formă, maioresciană, accentul exploziv pe inițială ține tot enuințul. Este evident că Eminescu rostește tradițional: Ștefane, ca în poezia populareă: „Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, / Seamăn pe lume nu are...". Dacă își recita versul (invocația, cel puțin) în sinea sa interioară în dialog cu limba și numai cu limba, dl Gheorghe Doca ajungea să
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
negativ, după cum se vede. Critica a trădat. Ce-i de făcut ? E nevoie de un „nou pașoptism cultural", conchide Nicolae Breban, de o reaprindere a entuziasmului pentru literatură, pentru cultură, de un apel heliadesc pe care în final îl și rostește : „ - Veniți înapoi, spirite alese, în ograda atâtor splendide și reușite lupte, vise ale tinereții noastre... " Marele romancier li se adresează patetic mărețelor umbre dar odată ce au trădat ce se mai poate face ? Există însă și azi critici, îl rog pe
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
iar expresia ei sonoră se baza, cel puțin în corurile tragediilor, pe scandarea (e-adevărat, monovocală) a textelor dramatice. Una este însă să reciți un vers, descompunându-l în diferitele sale unități metrice sau silabice și alta e să-l rostești decupat în bucăți semantice irecognoscibile, aparent (și uneori chiar esențial) extravagante, dacă nu și bizare. De la muzica letristă și până la verișoara ei naturală - mouth-music -, exersată de școala engleză a anilor '80 (Denis Smaley, Simon Emmerson, Trevor Wishart) și restituită de
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
specialistul chemat în ultimă instanță sunt fascinante. Nu numai cuvintele profesionistului bat unde trebuie. Mărturisirile mai mult smulse ale taciturnului pacient creează un câmp în care sunt convocate personaje ale traumatizatei sale vieți sale, mama, femeia iubită și părăsită, fiica. Rostite de Benicio del Toro și Mathieu Amalric (interpret fetiș al lui Desplechin) dialogurile sunt captivante; actorul mexican (premiu de interpretare la Cannes pentru rolul lui Che Guevara din filmul lui Soderberg), greoi ca un urs, cu ochii arși de lumină
Cannes, 2013: Psihanaliză, folk și o pisică - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79004_a_80329]
-
după cum se crede) Lumină Sfântă coboară și aprinde candela "neadormita" de unde patriarhul aprinde peste 33 de lumânări legate împreună. În tot acest timp patriarhul este urmărit de prelații armeni și copți. Patriarhul iese apoi la iveală din încăperea mormântului și rostind rugăciuni, aprinzând fie 33, fie 12 lumânări le împarte celor adunați acolo. Pelerinii susțin că Focul Sfânt nu le arde părul, fata etc. În primele 33 de minute după ce a fost aprins, desi mărturiile independente începând cu anii 1855 chiar
Paște 2014: Teoria care distruge totul! Minunea luminii de la Ierusalim: Fosforul alb by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79263_a_80588]
-
ecran, apărînd șterși și nespectaculoși: nu știu să intre în regim de mobilizare telegenică, crezînd că vorbele pot suplini lipsa unei gesticulații pe potrivă. Ei uită că deșteptăciunea televizată se măsoară în iuțeala răspunsurilor și în tonul cu care sunt rostite, iar nu în conținutul lor. Detaliul acesta e dezarmant: la TV nu atît cuvintele vorbesc, ci timbrul vocal și mișcările trupului. Prezența scenică trece înaintea ideilor, și tocmai de aceea le bagatelizează sau le compromite. Glagoria e altceva decît fotogenia
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
schelet căruia i s-a luat car-nea, un dialog viu, de cum e pus pe pagină, poate fi dezamăgitor de banal. Seamănă cu operația unui grefier silit a consemna niște cuvinte care, văduvite de prezența fizică a celor care le-au rostit, își pierd în mare parte farmecul. Dar în pericolul acesta stă și șansa întocmirii unui volum bun de interviuri. Cu alte cuvinte, singurul filtru de selecție în alcătuirea lui va trebui să fie consistența cuvintelor schimbate, și nu farmecul măștilor
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
nu mai metahirisesc de mult cafea cu caimac"), a pliroforisi, sevas, stenahorie, zuliar... Un ultim argument pentru lectura acestei cărți cu adevărat indispensabile: în ea vor găsi răspunsul competent toți cei care s-au întrebat cândva ce înseamnă salutul sabalaerosu, rostit de cocoana Tarsița ("Ehei! sabalaerosu, taică părinte..").
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
nu știa nimic despre chipul cum ne batem joc în orașe de ce avem mai scump rămas de la părinți, și el, în limba sa pe care aș da ani din viață-mi ca s-o pot scrie întocmai după cum el o rostea, în acea limbă spornică, vîrtoasă și limpede a țăranilor noștri, îmi povestea păsurile și plăcerile" (Pseudokynegetikos, X). Să nu ne lăsăm înșelați de accentele patriotice: Odobescu privea limba acelui "oacheș Apollon muntenesc", a bisoceanului, doar cu ochiul estetului, al colecționarului
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
de de la alesul orașului dacă hingheruții lui cei noi primiseră ordin de la cineva să-i spună măscări turcești, în loc de bună dimineața. Dar poate el, ca mai nou venit... - "Nici să nu vă gîndiți, domnul Theodorescu! zice primarul încercînd să-i rostească și h-ul din nume. S-a terminat cu legionarii!! Așa să fie, a acceptat Fănică, dar cu cîinele Sultan cum rămîne, că e al șefului gării?! Primarul sare de pe fotoliu: "Au îndrăznit nemernicii?" Voiau să îndrăznească, l-a liniștit
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
procesul de anesteziere, Jean-Pierre Adams a intrat în comă, din care nu s-a mai trezit până în prezent. Totul va fi bine. Sunt în formă. La ora 11 dimineața intru în operație. Gândește-te la mine!", au fost ultimele cuvinte rostite de fotbalist, conform biografiei scrise de Bernadette, soția și mama celor doi copii ai săi.
Caz șocant: Un fotbalist este în comă de 32 de ani by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74459_a_75784]