4,274 matches
-
colțul din stânga sus a imaginii. Zona din partea dreaptă superioară a tabloului este rezervată unui centru ritmic încărcat de ambiguitate, oarecum străin de explozia florală repetată și de densitatea întunecată a frunzelor în care alternează câteva tușe orizontale, luminoase, de culoare roz, violet, maro și gri. Această secvență picturală ambiguă pare să plaseze florile de măr în proximitatea unui edificiu locuit, foarte vag figurat în partea dreaptă sus, care este partea cea mai luminoasă a imaginii. Aceste trei grupaje cromatice se constituie
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cromatice diferite. Aceste abateri atrag atenția asupra obiectelor disparate și străine de grupajul floral: două coli albe de hârtie, o pană de scris și o călimară. Asemenea asocieri apar și în Vas cu flori de scaieți. În buchetul de flori roz ritmicitatea este asigurată prin separarea dimensională și numerică. Florile de dimensiuni mari sunt plasate în partea superioară și în partea inferioară a buchetului iar cele de dimensiuni mici în zona lui de mijloc. O anume continuitate a florilor, ceasului, cărții
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a buchetului iar cele de dimensiuni mici în zona lui de mijloc. O anume continuitate a florilor, ceasului, cărții, ochelarilor și colilor de hârtie, care sunt obiecte dinafara lumii florale, este sugerată, printr-un procedeu cromatic, de cochilia de nuanță roz oarecum similară cu aceea a florilor. Într-un fel asemănător este construit și tabloul Floarea soarelui în care valorile ritmice sunt date prin dispunerea intermitentă și în număr egal a florilor și frunzelor. Aici ritmul grupajului floral este rupt printr-
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
frunzelor; · Erwinia carotovora pv.carotovora - înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul moale al tuberculilor: · Streptomyces scabies - râia comună a cartofului; · Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus - putregaiul inelar al tuberculilor; · Synchytrium endobioticum - râia neagră a cartofului: · Spongospora subteranea - râia făinoasă: · Phythophtora erytroseptica - putregaiul roz al tuberculilor; · Colletotrichum atramentarium - vestejirea în masă a cartofului; · Fusarium spp. - putregaiul uscat al cartofului: · Rhizoctonia solani - rizoctonioza cartofului: · Erysiphe cichoracearum, Leveilulla solanacearum - făinarea. Protecția eficientă a cartofului se realizează prin aplicarea în complex a tuturor verigilor tehnologice, conform principiilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mai mici și vor forma spice mici, albe. Cea mai periculoasă fază de îmbolnăvire a plantelor este cea de după înspicare, când se observă spiculețe răzlețe, porțiuni de spic sau chiar spice întregi atacate, ce prin decolorare devin gălbui apoi ușor roz, mai ales la călcâiele rahisului sau chiar pe tot spicul dacă vremea este umedă. Cariopsele ce apar sunt șiștave, cu facultatea germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, cu punctuații roz. Atacul se observă în micile depresiuni ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a stagnat mai mult. Vetrele de atac se pot extinde sub zăpadă, frunzele plantelor se îngălbenesc, se usucă și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a tulpinii, relevă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se observă și în secțiunile efectuate în pețiolul frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz. Ofilirea este produsă și datorită toxinelor lycomarasmina și acidul fusaric produse de patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza țesuturilor. Agentul patogen Fusarium oxysporum Schl. f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este tare și nu se desprinde de pe oase. Un alt indiciu al prospețimii este faptul că odată introdus în apă, peștele proaspăt se va scufunda, în timp ce acela alterat va pluti la suprafață. Culoarea cărnii de pește este albă sau albă roză, ceea ce face să fie încadrată în categoria „cărnuri albe” . Fibra musculară este foarte fină, țesutul conjunctiv dintre fibrele musculare extrem de redus, grăsimea de culoare galbenă citrin până la portocalie, în funcție de specie și regiunea anatomică, și foarte diferită calitativ de la o specie
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
creuzetul în care a fost cenușa și apoi se trece în continuare pentru spălarea refrigerentului). Se îndepărtează apoi refrigerentul, iar excesul de acid clorhidric se titrează cu o soluție de hidroxid de sodiu 0,1 N până la virarea culorii în roz persistent timp de 30 secunde. Mod de calcul și exprimarea rezultatelor Alcalinitatea cenușii în care: V1 - ml NaOH 0,1 N folosiți la titrarea HCl în exces; V - ml HCl adăugați inițial (50 ml); m - ml lapte (20 ml). PROBA
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
realizează de această dată încet. Se trece apoi cantitativ filtratul din vasul de trompă, într-un balon Erlenmayer (având grijă să se spele bine). Conținutul balonului se titrează cu o soluție de permanganat de potasiu 0,1 N până la culoarea roz, culoare care trebuie să se mențină timp de 30 secunde. Mod de calcul Se calculează titrul soluției de permanganat de potasiu 0,1 N în raport cu cuprul. Cunoscând titrul soluției de permanganat și volumul de permanganat utilizat la titrare, se stabilește
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
și 5 ml extract enzimatic. După omogenizare se prelevează imediat 10 ml din amestecul de reactiv (proba martor) se adaugă 5 ml formol neutralizat, 3 picături fenolftaleină și se titrează cu hidroxid de sodiu 0,01 N până la colorația slab roz. Amestecul rămas se termostatează la temperatura de 37 - 40 C timp de o oră. După termostatare se iau 10 ml amestec, se adaugă 5 ml formol neutralizat, 3 picături fenolftaleină și se titrează cu o soluție de hidroxid de sodiu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
bine, se lasă în repaus 10 minute, timp în care se mai filtrează prin filtru curat, într-un balon conic curat și uscat. Din filtratul obținut se iau 10 ml și se titrează cu soluția de 2,6diclorfenolindofenol până la colorația roz care trebuie să persiste cel puțin 30 secunde. În paralel cu proba de analizat, se determină titrul soluției de 2,6 diclorfenolindofenol în raport cu acidul ascorbic astfel: într-un vas conic se ia 1 ml din soluția standard de acid ascorbic
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
6 diclorfenolindofenol în raport cu acidul ascorbic astfel: într-un vas conic se ia 1 ml din soluția standard de acid ascorbic proaspăt preparată, se adaugă 10 ml soluție de acid clorhidric 2 % și se titrează cu 2,6 diclorfenolindofenol până la colorația roz persistentă cel puțin 30 secunde. Volumul obținut la titrare se notează cu A. t 2,6 diclorofenolidofenol/acid ascorbic = 0,2 / A Mod de calcul Conținutul în acid ascorbic al produsului (mg/100g produs) se stabilește cu relația: în care
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
agită timp de 5....10 minute. Suspensia obținută se poate filtra sau se poate folosi ca atare pentru analiză. Se adaugă 2-3 picături de fenolftaleină, se agită ușor. Apoi, se titrează cu soluție de NaOH 0,1n până la apariția culorii roz care trebuie să persiste 1 minut. Se efectuează două determinări din aceiași probă. Calculul și exprimarea rezultatelor Aciditatea făinii se exprimă în grade de aciditate la 100 g produs și se calculeazăcu formula: în care: V este volumul de NaOH
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
g grăsime și se încălzește moderat (cca 50 C) până la topire. Se adaugă 20 -25 ml amestec alcool-eter și câteva picături de fenolftaleină, se agită, după care se titrează cu NaOH 0,1 N sub agitare continuă, până la apariția culorii roz care trebuie să persiste 30 de secunde. Mod de calcul în care: 0,0282 este cantitatea de acid oleic, în grame corespunzatore la un 1 ml hidroxid de sodiu soluție 0,1 N; V volumul soluției de NaOH 0,1
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
introduce o cantitate de gliceridă cântărită (1 g), peste care se adaugă solvent neutru până la dizolvare (10 ml) și o picătură de fenolftaleină ca indicator. Se titrează cu soluția alcoolică de hidroxid de potasiu N/10 până la completa neutralizare (culoarea roz slab). Dacă conținutul balonului se tulbură în timpul titrării, se încălzește ușor pe baia de apă. Mod de calcul Pentru aflarea indicelui de aciditate se transformă în mg volumul de KOH N/10 folosit la titrare și apoi se raportează la
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
face prin mai multe metode cantitative: Metoda Thörner Principiul metodei. O anumită parte din proba de lapte de analizat se titreză cu hidroxid de sodiu, soluție 0,1 N în prezența fenolftaleinei ca indicator, până la virarea bruscă a culorii în roz persistent timp de 30 de secunde. Aciditatea exprimată în °T se definește ca fiind volumul de hidroxid de sodiu, soluție 0,1 N, în ml, folosit la neutralizarea acidității din 100 ml lapte. Aciditatea °T=V x10 în care V
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
exprimare pentru 100 ml lapte Metoda Soxhlet Henkel Principiul metodei. O anumită parte din proba de lapte de analizat se titreză cu hidroxid de sodiu, soluție 0,1 N în prezența fenolftaleinei ca indicator, până la virarea bruscă a culorii în roz persistent timp de 30 de secunde. Aciditatea exprimată în °T se definește ca fiind volumul de hidroxid de sodiu, soluție 0,1 N, în ml, folosit la neutralizarea acidității din 100 ml lapte. Aciditatea °SH = Vx2 în care V - volumul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de calculare pentru 100 ml lapte Metoda Dornic Principiul metodei. O anumită parte din proba de lapte de analizat se titreză cu hidroxid de sodiu, soluție 0,1 N în prezența fenolftaleinei ca indicator, până la virarea bruscă a culorii în roz persistent timp de 30 de secunde. Aciditatea exprimată în °T se definește ca fiind volumul de hidroxid de sodiu, soluție 0,1 N, în ml, folosit la neutralizarea acidității din 100 ml lapte. Aciditatea exprimată în °D este dată de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
balon Erlenmayer iar după ce se răcește rapid la jet de apă, se adugă un volum de aproximativ 10 mL apă distilată și se titrează cu soluție de NaOH 0,1N în prezența fenolftaleinei drept indicator până la apariția unei culori slab roz persistente; momentul la care s-a făcut această determinare este considerat momentul zero al reacției (t = 0), când concentrația aspirinei este "a". * soluția de aspirină este menținută în continuare la temperatură constantă de 55°C; * la interval de 15 minute
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
extract de sol care se transvazează într-un pahar Berzelius de 50 ml. Peste filtratul din pahar se adaugă 2-3 picături de fenolftaleină și se titrează cu o soluție NaOH 0,1 N de factor cunoscut, până la apariția unei colarații roz pal. Se notează volumul de NaOH consumat la titrare. DETERMINAREA FORMULEI UNUI CRISTALOHIDRAT Principiul metodei În natură, sărurile anorganice există sub formă anhidră și sub formă de cristalohidrați. Aceștia din urmă sunt combinații complexe coordinative ale sărurilor anhidre cu apa
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
mă uit mai bine, voi doi sunteți la fel. Dacă noi am fi la fel, toți de aceeași culoare, ne-ați mai deosebi? - Uau! Ce interesant, însă și noi suntem colorați în anumite momente. De exemplu: atunci când ne naștem suntem roz, când suntem bolnavi suntem galbeni, iar când ne este foarte cald sau când ne emoționăm suntem roșii. Chiar nu puteam să-mi dau seama daca oamenii spuneau adevărul sau nu deoarece amândoi erau albi în momentul de față. - A! Chestia
Sfera by Ceocoiu Camelia - Lisabela () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93587]
-
frunzelor; - Erwinia carotovora pv.carotovora - înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul moale al tuberculilor: - Streptomyces scabies - râia comună a cartofului; - Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus - putregaiul inelar al tuberculilor; - Synchytrium endobioticum - râia neagră a cartofului: - Spongospora subteranea - râia făinoasă: - Phythophtora erytroseptica - putregaiul roz al tuberculilor; - Colletotrichum atramentarium - vestejirea în masă a cartofului; - Fusarium spp. - putregaiul uscat al cartofului: - Rhizoctonia solani - rizoctonioza cartofului:Erysiphe cichoracearum, Leveilulla solanacearum - făinarea. Protecția eficientă a cartofului se realizează prin aplicarea în complex a tuturor verigilor tehnologice, conform principiilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Biosferei. Până în 1993 au fost create 27 de parcuri naturale regionale (circa 3,5 milioane de hectare - 8% din teritoriul Franței). Cea mai mare rezervație naturală din Franța este administrată de parcul natural regional Vercors. Celebră prin coloniile de flamingo roz (Phoenicopterus antiquorum) este rezervația de la Camargue. Cinci din cele șase parcuri naționale ale Franței sunt în Alpi; exemple: Mercantour, Vanoise, Port-Cros. În Marea Britanie există societăți particulare de protecție a naturii care administrează rezervații naturale, cu precădere ornitologice. Numai în Anglia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]