2,989 matches
-
nu permite să ne dăm seama unde se termină fantasticul și unde începe realul, deoarece se produce o suprapunere perfectă între mit și realitate. Iarba din volumul amintit este simbolic similară cu "Mirabila sămânță". Sămânța și iarba sunt mirabile ca sâmburele de ghindă eminescian menit să nască o pădure. Poetul vede în iarbă permanența vieții, dar și o luptă a contrariilor, luptă care face posibil progresul: Vine iarba, înspăimântă orașele/ nemăsurat le încearcă din adânc/ simt forfotind, măsurând, năvălind,/ grăunțele, sâmburii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sâmburele de ghindă eminescian menit să nască o pădure. Poetul vede în iarbă permanența vieții, dar și o luptă a contrariilor, luptă care face posibil progresul: Vine iarba, înspăimântă orașele/ nemăsurat le încearcă din adânc/ simt forfotind, măsurând, năvălind,/ grăunțele, sâmburii, spicele, pășunile pe care s-au întemeiat". Poetul este extaziat în fața puterii ei miraculoase, aude semințele țipând în somn și cum alunecă firele cotropitoare de iarbă; năvălește pe calea ferată, răstoarnă pietrișul terasamentelor, aude în flăcări trăsnind iarba, mușcă hărțile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-l bolnav de realul a cărui esență n-o poate atinge: " Iată-mă, stau întins peste pietre și gem/ organele-s sfărmate, maestrul e nebun căci el suferă/ de-ntreg universul. Mă doare că mărul e măr,/ sunt bolnav de sâmburi și de pietre,/ de patru roți, de ploaia măruntă..." Un elogiu adus realului, vieții, nașterii permanente apare în elegia oului, a noua, iar în "A unsprezecea elegie", timpul faptei și al realului ne trimite la "Mirabila sămânță". "A intra curățit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
calului troian" Gaz. lit. 34, 1968. Poezia mare, poezia viabilă este, indiscutabil, aceea care absoarbe filtrelor întreaga existență. Contemporanul. 1974, nr. 39. "Poezie politică" (Geo Dumitrescu Jurnal de campanie), Contemporanul, 1974, nr. 47. Poezia "stări de foc", (Dumitru Popescu "Gustul sâmburelui"), Contemporanul 1974, nr. 51. "Poezia patriotică" (Șt. Aug. Doinaș "Papirus și Gr. Hagiu "Zenit de anotimpuri", Contemporanul 1974, nr. 53. "Norocul nostru-i țara..." (Adrian Păunescu "Repetabila povară"), Contemporanul, 1975, nr. 10. "Din iarba ta mă-nalț" (Al. Andrițoiu " Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
punere a lor în practică, pleacă stimat tocmai pentru insistența de a-și împlini destinul. Semn că merită sacrificată popularitatea în beneficiul idealurilor, sensul unei vieți reușind să se împlinească și în condițiile mârâielilor cotidiene. Orice judecată morală ascunde un sâmbure de afirmare personală. Am preluat de la Heidegger tentația reformării cuvintelor înspre expresia gândirii. Doar că acest demers este deseori situat dincolo de limitele corectitudinii gramaticale. * A-ți observat ciudata omofonie dintre român și rămân? De parcă numele nostru exprimă prinderea noastră în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
1990). Desigur, există anumite societăți și anumite circumstanțe sociale în care violența abuzivă este normalizată, având în vedere creșterea toleranței sociale pentru violență - de exemplu, într-o situație de război, faptul că soțul își bate soția nu reprezintă decât un sâmbure al normalității în contextul violenței paroxistice implicate de un război. Acest aspect trebuie avut în vedere în momentul în care măsurăm toleranța socială față de actele violente în relațiile intrafamiliale. În contextul creșterii ratelor violenței în general, ceea ce se petrece în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
exemplul următor: „în timpul verii și toamnei, staționează la toate colțurile ulițelor cărucioare cu fructe. [...] Am văzut locul unde a staționat cîteva ore un astfel de cărucior, pe strada principală a orașului (Hotel Europa). Rămăsese un maldăr de coji de pepeni, sîmburi de cireșe, vișine și rămășițe de fructe alterate sau viermănoase peste care zbura un popor de muște, de toate semințiile. Nici un aspect nu e mai oriental decît acesta pe care îl oferă ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în comuna natală, Liceul "Ion Neculce" din Târgu Frumos (1964-1969) și Institutul de Biblioteconomie din București (1970-1973). Bibliotecar și redactor la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Debutează cu versuri în revista "Familia" (1974) și editorial cu Nunta în sâmbure (1975). Între 1979 și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la "Opinia studențească". Colaborează la "Ateneu", "Argeș", "Cronica", Convorbiri literare", "Luceafărul", "România literară" etc. Cărți de poezie: Nunta în sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
revista "Familia" (1974) și editorial cu Nunta în sâmbure (1975). Între 1979 și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la "Opinia studențească". Colaborează la "Ateneu", "Argeș", "Cronica", Convorbiri literare", "Luceafărul", "România literară" etc. Cărți de poezie: Nunta în sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Editura Junimea, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Editura Junimea, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Editura Junimea, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Editura Junimea, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
comând/ S-aștearnă umbra fără s-o înlumine.// Tăcuta rază-n giulgiu și-n potir/ Luminii-nalță-n taină patrafir" (Aura florii-nchise...). Dar în special tematica, imagistica și simbolurile pe care le cultivă Emilian Marcu, începând cu Nunta în sâmbure (Editura Junimea, Iași, 1975) și terminând cu Foșnetul mătăsii în manuscrise (Editura Convorbiri literare, Iași, 2007) sau Cartea celor optzeci și opt de taine (Editura Emolis, Iași, 2008) îi fixează lirica, fără drept de apel, în siajul poeziei noastre tradiționale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poeme intitulat Nopțile Șeherazadei, în volumul colectiv Intonații (1989). Colaborează la revistele "Alma Mater", "Ateneu", "Antiteze", "Cronica", "Convorbiri literare", "Luceafărul", "Dacia literară", "Dialog", "Oglinda literară", "Porto-Franco", "Poezia" etc. Volume de versuri: Întoarcerea menestrelului, Centrul de Creație Botoșani, 1979; Ghemuit într-un sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1998; Nopți cu chirie, Editura Cronica, Iași, 2004; Liniștea vânatului, Editura Junimea, Iași, 2005; Acordorul de semne, Editura Junimea, Iași, 2006; Ultimul vorbitor de umbră, Editura Opera Magna, Iași, 2009; Poemele Deltei. Rodion, Editura Opera Magna, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Poarta Învierii bate la "ușile tainei,/ În număr de șapte"; mirele morții poartă, în Nunta, "semnul cel alb, pirostrii de argint/ Și sub pirostrii cele șapte stigmate"; îndrăgostitul nostalgic poate reînvia, într-un grațios Poem în memoria celor trei sâmburi de piersică, "miracolul/ dragostei de trei ori ascunse" etc.). S-ar putea spune, prin urmare, că "toate parabolele lirice ale lui Mihai Ursachi au ceva din fantastica și pasionanta îndeletnicire alchimistă", așadar că autorul lor "se face sacerdot al lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în sufletul său încă neîmplinit, a-i mărturisi fără exces dragostea care i se datorează, păstrînd autoritatea necesară, aceasta este sarcina anevoioasă care se impune educatorului" (Nouvelles conferences sur la psychanalyse, p. 203, apud 28). Deși se poate desprinde acest "sîmbure rațional" din teoria psihanalitică necesitatea unei mai profunde cunoașteri și înțelegeri a copilului nu puține sînt criticile înverșunate la adresa infiltrației psihanalizei în pedagogie. Așa, de pildă, se apreciază că pătrunzînd în "educația nouă", psihanaliza a împins orientarea acesteia spre nondirectivism
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
același timp a mondializat europenismul. "Lumea e plină de idei europene care au luat-o razna", spune Armand Petitjean 20. Însă aceste idei o luaseră deja razna chiar în Europa, și pînă și cele mai înțelepte conțineau la origine un sîmbure de nebunie. Din Europa provin umanismul, raționalitatea, știința, tehnica, națiunea, libertatea, democrația, dreptul popoarelor, fanatismul militant, raționalizarea delirantă, Religia Mîntuirii terestre, culturicidul la scară planetară, exploatarea capitalistă, apoi "socialistă", tipul de imperialism care o amenință acum. În Europa s-a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de noi singuri, compusă din înțelepții noștri. Lojile vor avea reprezentantul lor, în spatele căruia va fi ascunsă administrația despre care vorbim, și acest reprezentant va fi cel care va da cuvântul de ordine și programul. Vom forma în aceste loji sâmburele tuturor elementelor revoluționare și liberale. Alcătuirea lor va aparține tuturor straturilor societății. Proiectele politice cele mai secrete ne vor fi cunoscute și vor cădea sub conducerea noastră chiar în ziua apariției lor. In numărul membrilor acestor loji vor fi aproape
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
poezia epică labișiană este unul desacralizat, agonic, ostil. Spațiul și timpul poartă însemnele sacrului benefic, un fel de centru și altar al naturii în care viața curge nestânjenită. Semnalele mitice pulsează. Arta excepțională a lui Labiș constă în a camufla sâmburele mitic în două-trei învelișuri; cadrul fizic, cosmicizant - expresionist, solul biblic al imaginilor și, ascuns în el, germenele mitic al scenariului. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pe an. Camerele de gardă funcționau cu un număr mic de asistente „inimoase”, care nu de puține ori erau puse în situația de a asigura primul-ajutor singure... până la venirea medicului de gardă. Accidente de circulație, copii intoxicați, copii înecați cu sâmburi, mâncare etc., copii cu insuficiență respiratorie, nou născuți, septicemii, fracturi, erau cazurile lor de zi cu zi. Spitalul crește, crește și numărul de părinți și copii care se adresează la camerele de gardă, de aceea se impune angajarea unor medici
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ar fi normal. În această perspectivă, eficiența matematicii în științele fizice nu este atât de miraculoasă cum se afirmă. Sunt, desigur, opinii cărora li se pot găsi numeroase contraargumente, dar nu putem să nu fim de acord, totuși, că un sâmbure de adevăr există în aceste afirmații, ca de altfel în toate opiniile scepticilor. În fizica teoretică din a doua jumătate a secolului XX și, în mod special, în modelele matematice dezvoltate pentru crearea unei teorii unitare a câmpului, abundă numeroase
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sa formă stabilă (corelație persistentă) este cea a personalității mistice. Fiecare formă de personalitate este posibilă doar în prezența eului (ca nucleu ce structurează dispozițiile sufletești) și a conștiinței (în mediul căreia dispozițiile sufletești se transformă în aptitudini). Eul este sâmburele subiectiv în jurul căruia se constituie personalitatea. Dar eul însuși are ca premisă conștiința. Conștiința este elementul de continuitate în evoluția spre personalizare a energiei. Ea este prezentă și la animale: "Ea (conștiința n. C.) licărește puțin în viața animalelor superioare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tăiate în două cu gălbenușul în sus. Înfigem în fiecare ou câte o scobitoare cu măslină sau roșie și decorăm cu pătrunjel verde. PLATOU CU APERITIV Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
picant în ulei, adăugăm vinetele și lăsăm să mai dea câteva clocote, apoi așezăm pasta pe platou și decorăm cu verdeață. Pasta pentru tartine de post - un pachet de margarină, o linguriță de boia dulce, 100 gr. De măsline fără sâmbure, o linguriță de Secretul Gustului, o ceapă tocată mărunt frecată cu sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc, rezultând o pastă foarte gustoasă, după care se unge pe pâine și se servește cu ceai. Pasta
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piper. Se amestecă toate la un loc, apoi umplem peștele, după care îl coasem la burtă și-l așezăm într-o tavă. Se face un sos din ulei, ceapă tăiată solzi, castravetele murat tăiat mărunt, patru sau cinci măsline fără sâmburi și un pahar de vin. Peste acest sos punem peștele și dăm la cuptor să se frigă la foc mic. Se servește decorat cu lămâie și țelină tocată mărunt. CROCHETE DE PESTE 300 g pește, 30 g unt, 1 ou, 60
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
DE PEȘTE CU CARTOFI Peștele se viscerează, se spală, apoi se presară cu sare și se lasă să stea până pregătim sosul de ceapă făcut din trei cepe tocate mărunt, 30 g ulei, 3 roșii curățate de pieliță și de sâmburi și tocate mărunt, sare, piper, ghimbir și pătrunjel tocat. Peștele îl ungem cu ulei de măsline, după care îl punem pe grătar la prăjit, dar necurățat de solzi. Apoi îl așezăm pe platou, lângă el punem sosul din ceapă și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
puțin oțet cidru ( după gust ), strecurăm și- l punem în sosieră separat. MASLINE UMPLUTE CU PASTA DE PESTE Se aleg măsline mari, frumoase și se fierb în apă câteva clocote pentru a se mai desăra. Se crestează în lung, se scot sâmburii și se umplu cu pastă din pește conservat în ulei scurs și frecat cu unt. Se așează pe frunze de salată verde. PĂSTRĂV CU CIUPERCI 1,5 kg. de păstrăv curățat și stropit cu lămâie și sare, 250 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piper, cimbru și foi de dafin.Adăugăm apoi ceapa tăiată peștișori și lăsăm să fiarbă 5-10 minute adăugând un pahar de apă. Punem peștele condimentat și umplut cu câte două bucăți de măr(mărul curățat de coajă și de 70 sâmburi tăiat în patru) .punem roșiile tăiate felii,cartofii fierți printre pești și dăm la cuptor 10 minute după care adăugăm vinul și verdeața și dăm din nou la cuptor încă 20 minute.Se servește cu maioneză de usturoi. 6. PREPARATE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]