5,379 matches
-
în tot felul. Izraelitul nu a încetat a fi în Moldova ceea ce am văzut că este în Galiția. Și în Moldova și în Galiția aceleași manopere [sînt] întrebuințate pentru ruinarea săteanului. Sîteanul muncește vecinic pentru speculantul izraelit. Tot ce are săteanul, recoltă, găină, unt, e luat de speculantul izraelit pentru plata datoriilor făcute sau pentru plata băuturilor [și] sânt cumpărate cu prețuri de nimic. Prin concentrarea perceperii venitului băuturilor spirtoase și a tuturor accizelor județene și comunale în mînile izraeliților, aceștia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de speculantul izraelit pentru plata datoriilor făcute sau pentru plata băuturilor [și] sânt cumpărate cu prețuri de nimic. Prin concentrarea perceperii venitului băuturilor spirtoase și a tuturor accizelor județene și comunale în mînile izraeliților, aceștia exercită și puterea publică asupra săteanului, principalul plătitor al acelor biruri. Câte neajunsuri și nouă cauze de esploatare. Daca izraelitul ar fi avut și capacitatea de-a cumpăra imobile rurale am fi văzut și la noi țăranul espropriat în acele proporții înspăimîntătoare în cari s-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
legea rurală, de a nu înstrăina pământurile au împiedecat pe izraeliți de a-și însuși pământurile locuitorilor, precum această proibițiune nu a împiedecat pe mulți uzurari și speculanți creștini de a-și însuși - prin o formă ascunsă - chiar și pământurile sătenilor primite în virtutea legii rurale. Trebuie să cunoaștem esploatarea săteanului în Moldova prin manoperele uzurare, prin beție, ca să înțelegem pentru ce el nu numai că n-a înaintat, dar a dat înapoi; pentru ce el ni se înfățișează abătut ca un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe izraeliți de a-și însuși pământurile locuitorilor, precum această proibițiune nu a împiedecat pe mulți uzurari și speculanți creștini de a-și însuși - prin o formă ascunsă - chiar și pământurile sătenilor primite în virtutea legii rurale. Trebuie să cunoaștem esploatarea săteanului în Moldova prin manoperele uzurare, prin beție, ca să înțelegem pentru ce el nu numai că n-a înaintat, dar a dat înapoi; pentru ce el ni se înfățișează abătut ca un idiot, fără viață și fără plăcere pentru viață. {EminescuOpX
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decurs de trei ani e destul de considerabilă ca să provoace la gândire. Această creștere a numărului crimelor și delictelor dovedește o micșorare a simțului moral și împreună cu aceasta alterarea simțului dreptului. Și desigur că instituțiile publice nu funcționează astfel ca încrederea săteanului în ele să se întărească sau să esiste. Esploatat și schingiuit de multe ori de fiecare funcționăraș, cu o justiție cu forme de procedură nepricepute de el, judecat și condemnat fără să fi avut cunoștință de terminele judicării, strămutat în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi avut cunoștință de terminele judicării, strămutat în mod arbitrar de pe pământurile primite în virtutea legei rurale, fără ca de multe ori reclamațiile să fie ascultate din cauza influenței arendașului sau a proprietarului, sub asemenea împrejurări ce idee trebuie sau poate să aibă săteanul de stat! Dar încă un alt fenomen care nu poate fi trecut cu vederea - acesta e emigrarea populației din România în Bulgaria, în Serbia, chiar și în Basarabia, săvârșită chiar în urma legii rurale, la care locuitorul nu e îndemnat decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin lege nealienabile încă pentru, 30 ani, sau vânzările să nu să poată face în acest period decât între foștii clăcași, și fiindcă evreii și străinii în genere n-au fost niciodată clăcași, ei nu vor putea să cumpere pământurile sătenilor. Prin această a doua garanție salvăm moșioara țăranului, singura lui avere. Rămâne acum proprietatea mare rurală. În alte țări, în Anglia spre exemplu, proprietatea rurală este un drept politic. Nu poate să fie proprietar rural decât cetățeanul englez. Ar trebui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
averea și persoana sa tot ce poftește. Dacă are pământ, îl poate vinde, dacă-i trebuiesc bani se poate împrumuta sub orice condiții voiește etc. Cu toate acestea Camera trecută a votat o lege contra cametei și contra înstrăinării pământurilor sătenilor. Iată dar măsuri reacționare diametral opuse principiului suprem al liberalismului si măsuri cu cari partidul liberal se fălește. Dar destul despre aceasta. Noi prevedem că orice bun român va deveni cu timpul mai mult ori mai puțin reacționar. Asprimea luptei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajuns că în cele mai multe sate din țară coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade în fruntea satului, și primarul cu notarul, în loc să-i apere pe săteni, dau mâna cu ovreii și cu arendașii, ca să-i asuprească; primarul și notarul sunt cele mai nesățioase lipitori ale satului. Chiar mai rău decât în sat stau trebile în plasă. Guvernul trimite de prin târguri câte un flămând în plasă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Era un bătrânel uscat, cu ochii apoși și-un păr alb bogat, fără implant; când clănțănea din foarfecă, te treceau apele. L-ai fi așezat undeva în al doilea război mondial, călare pe-un tanc scăpat într-o mulțime de săteni ruși sau retras într-un buncăr din câmpia Rinului, strivind la întâmplare degete în menghină. N-avea dreptate. Oi fi fost eu rasist, cum îi scotea el pe toți pe care îi tundea, dar cine se mai bucurase ca mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pământ demn de Fred și Barney; mulți credeau c-au greșit strada și întorceau. Vara, lângă cârciuma de sub pod, cădeai în șanțul făcut de TIR-uri. Apa băltea tot anul acolo, și-n mod sigur nu era de la robinet. Sătenii se-amuzau, făceau pariuri la un rachiu, care trece și care rămâne împotmolit. După pod, ieșeai din apă, dar morfoleai mașina prin noroi și pietriș, deșertat de basculantele care lucrau pe centură. Abia la urmă, ajungeai la RAR. Plecai de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mirat nimeni dacă dintr-o curte ar fi apărut Rahan. Cum te-apropiai de Dunăre, pepenii invadau șoseaua, verzi, negri, galbeni și portocalii, grămezi peste grămezi, bostani lângă pepenoaice, rostogolindu-se unii peste alții. Pe la Vadu Oii, te întâmpinau și sătenii: niște indivizi necăjiți, omenoși, cu brațele larg desfăcute și palmele strânse în unghi drept la capăt; parcă vroiau să-ți zică: „Uite-așa de mare o am!“ Dunărea mirosea înfiorător, nu puteai să mergi cu geamul deschis. Sătenii păreau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întâmpinau și sătenii: niște indivizi necăjiți, omenoși, cu brațele larg desfăcute și palmele strânse în unghi drept la capăt; parcă vroiau să-ți zică: „Uite-așa de mare o am!“ Dunărea mirosea înfiorător, nu puteai să mergi cu geamul deschis. Sătenii păreau că se simt bine, făceau netulburați gesturile lor grotești, virile, impresionante. Fiecare îți semnala dimensiunea braconajului: erai invitat să te-oprești și să beneficiezi, cu încredere. Dacă aveai proasta inspirație să cobori, te pricopseai cu un nisetru sau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
beneficiezi, cu încredere. Dacă aveai proasta inspirație să cobori, te pricopseai cu un nisetru sau o cegă, de îți duhnea o lună portbagajul; când ajungeai la Constanța și-i tăiai burta, o găseai umplută cu pietre, să atârne la cântar. Sătenii îți mai vindeau icre negre, te puneau să guști, erau nemaipomenite; când desfăceai acasă borcanul, curgeau din el alicele sau bilele din cauciuc de anvelopă. Cam așa arăta țara misterioasă și necunoscută de după București. Am lăsat-o pe Maria să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pompau petrol din magistrale sub pământ (dacă săpai lângă Ploiești, dădeai de instalații artizanale la fiecare sută de metri, cu robineți, derivații și recipienți de colectare cu tot); smulgeau plăcuțele reflectorizante de pe șosele (le recunoșteai după câțiva kilometri, pe gardurile sătenilor). Pe „autostrada soarelui“ nimereai peste zeci de căruțe, încărcate cu panourile anti-orbire: 50 000 de lei kilogramul de-aluminiu. Asta se întâmpla-n sate. La oraș, se-adunau oamenii cu pretenții. Începeau de jos, cu mărunțișuri: șterpeleau ziare de pe tarabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la ce îi putea folosi. Mai ieșise și vorba ca banda pungașilor eleganți nu fusese de fapt prinsă și că bandiții aparțineau când familiei Robe, când Leordeanu (în funcție de cine povestea). Adevărul trebuia să iasă la suprafață. Plictisiți să tot aștepte, sătenii s-au gândit să-i dea o mână de ajutor: au scos furcile și topoarele din șoproane. Așa a început iar bătaia între cele două clanuri. De atunci, lucrurile nu s-au mai potolit. Lună de lună, jandarmii își făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și plecau fluierând la Târgoviște. A doua zi, încăierările o luau de la capăt, pe ulițe sau printre case. Noaptea, te puteai trezi cu un laț la picioare sau pocnit în cap de-o bâtă nevăzută. Nervoși și obosiți de anchete, sătenilor le-a mai venit un gând: să-și facă singuri dreptate. Nu apăruse încă Răscoala, așa că ideile veneau din altă parte. Prin mai 1929, au găsit un fel de bilet, cartonat ca o planșă, prins de ușa primăriei: scria pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a citit cu voce tare: V. RO Preotul a strigat „Drăcie!“, învățătorul a zis „Știu cine-i!“, iar doctorul Leordeanu, încă vânăt pe față de la bătăile de peste noapte, a răcnit din singurul său plămân funcțional: „Vitalian Robe!“ Dovezile erau suficiente. Sătenii au sărit pe cai și-n căruțe (unii și-au luat și furcile, alții doar țoiul cu rachiu) și s-au îndreptat spre casa bunicului, pentru-o explicație, un discurs și poate și-un incendiu. Nu l-au mai găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
au scotocit casa (unii, mai curajoși, s-au oprit în pivniță să cerceteze damigenele și probabil mai sunt și astăzi acolo, căutându-l pe infractor), apoi s-au întors la cârciumă. Înăuntru găseai celălalt sfert, în frunte cu doctorul Leordeanu. Sătenii s-au pus iar pe băut, cineva a întrebat de bilet și-atunci bărbații au constatat că lipsește și el. Nenorocirea de hârtie care îi pusese pe toți pe jar dispăruse. Odată cu ea, și bunicu’ Vitalian. Urmele nu s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Baronul Roșu, dar i-a și vândut, fără să știe, secrete de Economie Mentală elaborate în 1918. În schimb, ar fi primit o cutie ciudată, care mișca înăuntru niște butoane ca de mașină de scris. Harta de la Moroieni, recuperată de săteni în mai 1929, era o bucată din supraimprimarea Economiștilor Minții. Originalul conținea toate planurile noastre, pe-o jumătate de secol și putea fi citit cu mașinăria din cutie; în nici un caz nu trebuia să ajungă la ruși! Salvându-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cele din urmă undeva în jurul cifrei de 48.000 de elevi. În Moldova, situația școlilor, a elevilor și a învățământului în general nu a avut o evoluție similară celei din Țara Românească. Școlile rurale, organizate pe cont propriu de săteni, se zbăteau cu dificultăți materiale, precum și cu un absenteism major. Autoritățile moldave încearcă redresarea situației prin promulgarea în 1841 a Regulamentului școlar care stipula înființarea de școli sătești pe cheltuiala țăranilor. Or această prevedere nu era deloc încurajatoare, iar efectele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parte integrantă. Educația patriotică, deși puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un scop secundar, subordonat educației morale. Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu mesaje aproape totalmente religioase. Spre exemplu, Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare, publicat de Ion Gherasim Gorjan în 1840 la București nu este străbătut de niciun curent patriotic, conținutul cărții fiind saturat cu rugăciuni, dialoguri morale care glosează pe marginea principiilor religioase, sfaturi morale, cartea cuprinzând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4 la sută sunt fete. Statisticile mai reliefează discrepanța semnificativă existentă între totalul elevilor înscriși în sistemul de învățământ și totalul celor care au urmat regulat cursurile, participând efectiv la procesul de instrucție publică. Din cei 522.235 de elevi săteni înscriși, doar 394.774 au urmat cu regularitate cursurile școlii. De promovat anul școlar, au făcut-o doar 318.356. Cu totul frapantă este cifra care indică rata de absolvire a învățământului primar rural. Dintr-un efectiv total de 428
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în modǔ obligatoriǔ în scólele primare de ambe sexse, Bucuresci: Editura Librăriei Socec & Comp. 1838. Popescu-Scriban, Pitariu V. Mică geografie a Dacieĭ, Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]