3,827 matches
-
săpun de la gîtul sacerdotului dement, dar știu că am șters cu palmele și genunchii balele scuipate pe chipul și înaintea celui pregătit pentru jertfă. N-au lipsit nici spinii aduși de gardieni, nici bîtele care au înlocuit ramurile înverzite de salcie și n-a lipsit nici judecata lui Ponțiu Pillat din Pitești, care l-a osîndit la răstignirea în batjocură pe hîrdăul cu excremente. Și toate acestea pe fondul înjurăturilor și cîntecelor obscene. Cu scîrbă mare s-a urlat ŤSă se
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
încețoșat. Dacă scriu „Nu scriu nimic” nimeni nu are ce să aibă de zis. Asta vreau eu să scriu și gata. Dar dacă scriu: „Astăzi n-am scris niciun rând”? Pe care tocmai l-am scris! Sunt o mimoză, o salcie pletoasă, asta e. Când un om la care țin, pentru care am făcut tot ce am putut de câte ori s-a putut, îmi promite ceva și, în deplină nepăsare, nu se ține de cuvânt și nu pomenește o vorbă când ne
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3378_a_4703]
-
treptele rachetei purtătoare/ în timp ce urci treptele de sare și/ le schimbi cu treptele de beton/ la întâlnirea cu poetul andré breton// - ascunde-o pe dulcineea din toboso,/ vin honvezii și vin spahii și o s-o.../ prefă-o în nuia de salcie ori de alun,/ transform-o-n substantiv comun!". Practic toate substantivele pot primi atributul de sare, craniul, muntele, timpanele, oglinzile, strigoiul, cadranul, altfel spus o întreagă mitologie și simbolistică a sării. Sarea, după cum reiese și din versurile lui Nicolae Stoie
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
8. Cănești 9. Cătina 10. Cernatesti 11. Chiliile 12. Cislău 13. Cozieni 14. Lopătari 15. Măgura 16. Margaritesti 17. Manzalesti 18. Murgești 19. Odăile 20. Pardosi 21. Panatau 22. Patarlagele*) 23. Parscov 24. Sarulesti 25. Scorțoasa 26. Tisau 27. Valea Salciei 28. Vintilă Vodă 29. Viperesti Vrancea 1. Andreiasu de Jos 2. Barsesti 3. Chiojdeni 4. Câmpuri 5. Dumitresti 6. Gură Călitei 7. Jitia 8. Mera 9. Naruja 10. Nereju 11. Nistoresti 12. Paltin 13. Poiana Cristei 14. Racoasa 15. Reghiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
Duminica Floriilor, liturghia arhierească va începe la ora 9,30, și va fi oficiată de Î.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului (răspunsurile vor fi date de Corul Catedralei); după Sf. liturghie, credincioșilor le vor fi oferite, potrivit obiceiului, ramuri de salcie sfințite; slujba Deniei Floriilor va avea loc de la ora 18. În Săptămâna Mare, în zilele de luni, marți și miercuri, de la ora 10, se va celebra Liturghia „Darurilor mai înainte sfințite”, iar de la ora 18 vor avea loc slujbele deniilor
Agenda2005-17-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283621_a_284950]
-
CATEDRALA ORTODOXĂ SÂRBĂ din Piața Unirii. În Sâmbăta lui Lazăr (23 aprilie), slujba Vecerniei începe la ora 17. În Duminica Floriilor, de la ora 10, se oficiază Liturgia Sf. Ioan Gură de Aur, după care se vor împărți credincioșilor ramuri de salcie sfințite. În Săptămâna Mare, în zilele de luni, marți și miercuri, de la ora 9, va avea loc Liturghia „Darurilor mai înainte sfințite”. În Joia Mare, Sfânta liturghie va începe la ora 9, iar Denia celor 12 Evanghelii, la ora 17
Agenda2005-17-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283621_a_284950]
-
oficiată de la ora 8, slujba Vecerniei, de la ora 17, iar slujba „Punerii în Mormânt”, de la ora 20. l BISERICA GRECO-CATOLICĂ PROTOPOPIALĂ din Piața „Timișoara 700”. În Duminica Floriilor, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, cu sfințirea și împărțirea ramurilor de salcie, va fi oficiată de la orele 8, 10 și 18. În Săptămâna Mare, în zilele de luni, marți și miercuri, de la ora 8, vor fi oficiate liturghiile „Darurilor mai înainte sfințite”. Totodată, marți, de la ora 9, se va oficia serviciul religios
Agenda2005-17-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283621_a_284950]
-
Borzești, Galvani, Holdelor, bl. B91; Casieria din Bd. I. Maniu: străzile Platanilor, Preyer (numere pare), Transilvania (p), Bd. Dâmbovița (p), Muzicii, Vulturilor, Dreptatea; Casieria din Piață Küttl: străzile Cluj, Argeș, Fucik, Putna; Casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Frasinului, Zenit, Salciei, P. Laurențiu, Banu Mărăcine, Herăstrău, Aprod Movila, Dunărea, Ghioceilor, Țebea, Hașdeu; Casieria din str. Uranus: străzile P. Stoica, D. Golescu, Anina, Euripide, L. Ioviță, Humulești, E. Racoviță, Legumiculturii, Andrei Simu, Gr. Antipa, M. Millo, Recoltei, Palade; Sânmihaiu Român, Izvin, Giarmata
Agenda2003-24-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281125_a_282454]
-
care s-a servit exemplar Lucian Blaga, în lirica înfiorată a începuturilor: cînd zeul «prinde-n palme încetișor căpșorul mieilor», să-i caute «sub năstureii moi de lînă», iar boii în lan, prin flori de sînziene, «își rumegau căldura pe sub sălcii»; și «mă miram - spune poetul - că ei nu văd / cu vîrful coarnelor ca melcii». Un ciclu întreg al expoziției, de altfel, ne va trimite la ofranda blagiană mai tîrzie, din Mirabila samanta. Vedere, precum o apetență tactilă, consimțire, fizic eficace
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
trecut printr-o asemenea stare: s-a jucat cu umbra ei de pe perete și umbra a coborât și i-a tras o palmă. Lucian se retrase cu câțiva pași și Miriam-Lieba își dădu seama că el o așteptase ascuns după salcia de lângă magazie. Zgâlțâită de strigăte mute, se îndreptă spre ușa casei lor. Intră în tinda cufundată în întuneric și începu să urce scara, oprindu-se pe fiecare treaptă. Puncte luminoase, îi jucau în fața ochilor. Urechile îi vâjâiau. Era sigură că
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
Mare Primăria Comloșu Mare și Asociația „Păduri pentru viitor” a demarat o campanie de împădurire pentru crearea unui fond forestier în vestul județului Timiș. În primăvara acestui an, s-au plantat circa 9 000 de puieți de salcâm, tei și salcie, pe o suprafață de 7,5 ha. Plantațiile, realizate în trupuri compacte sau ca perdele de protecție, au ca obiectiv protejarea climatică a localităților și culturilor agricole din zonă. Puieții utilizați au provenit din achiziții, sponsorizări, dar și din pepinierele
Agenda2005-20-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283687_a_285016]
-
e de eliberare împăcată, de întoarcere firească la esențe. „Ard în lumina zilei de parcă uit că n-am/ Decât un drum prin iarbă, un singur drum și-o poartă/ Prin care voi pătrunde, ca lunancet prin geam,/ Sau liniștea din sălcii rotind în Marea Moartă.” (Transfigurare). Amintirile servesc de bemol, de limită a vanităților, cu care se încearcă, degeaba, putințele omenești. Amintiri egoiste, în felul lor, vorbind de revelațiile domoale, limpezitoare, ale unui singur om, însă mișcând coarda clară a trecutului
Simplificări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3606_a_4931]
-
rămâne mărturie morală și materială a tensiunii creatoare, exprimată ca zălog al încrederii în scrisoarea atât de greșit interpretată de pe pozițiile noastre partinice limitative. Martha Bibescu nu și-a negat originea. A iubit pământul românesc și oamenii lui. Izvor, țara sălciilor măsoară în pagini de evocare romanescă nivelul afectiv al acestei admirații, nu lipsite chiar și de observații critice. De asemenea, pagini ale Jurnalului politic ( 1939-1941), prima organizare de acest fel, datorate, în 1979, lui Cristian Popișteanu și Nicolae Minei, iar
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
15 aprilie, până duminică, 17 aprilie, între orele 10:00 și 18:00, la Muzeul Țăranului Român. Sărbătoarea Floriilor „În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce pește. Merg la biserică ducând flori și se întorc ducând mâțișori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie și o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuințări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, așa va fi
Muzeul Ţăranului Român te invită la Târgul de Florii () [Corola-journal/Journalistic/70356_a_71681]
-
duminică, 17 aprilie, între orele 10:00 și 18:00, la Muzeul Țăranului Român. Sărbătoarea Floriilor „În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce pește. Merg la biserică ducând flori și se întorc ducând mâțișori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie și o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuințări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, așa va fi și de Paște
Muzeul Ţăranului Român te invită la Târgul de Florii () [Corola-journal/Journalistic/70356_a_71681]
-
de pământ): tei, mesteacăn, stejar roșu, prunus pissardi, brad, molid, tuia, catalpa, albiția, la prețuri între 800 000 lei și 1 000 000 lei/bucată, în funcție specie, vârstă, diametrul tulpinii. Arbuști ornamentali și pentru gard viu: ligustrum, hibiscus, spireea, salcie etc., la prețuri între 45 000 lei și 50 000 lei/bucată. Tulpini de trandafiri cu rădăcină pentru plantat - 115 000 lei/bucată. Informații suplimentare se pot obține la telefon 498 667 și 222 592, de luni până vineri inclusiv
Agenda2005-12-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283501_a_284830]
-
scară largă pentru a creste termenul de valabilitate al produselor. Astfel, s-au obținut produse precum vinul, oțetul, iaurtul, brânză, berea etc. Plasă de pescuit. A fost descoperită în epoca de piatră, iar cea mai veche plasa era făcută din salcie. Rotația culturilor. Presupune creșterea unor tipuri diferite de culturi în aceeași zonă în anotimpurile succesive. Această practică conduce la creșterea productivității solului. Oală. Această invenție a revoluționat lumea bucătăriei prin simplitatea ei. Un obiect fără de care preparea supelor, ciorbelor sau
Top 20 cele mai importante invenţii care au revoluţionat alimentaţia () [Corola-journal/Journalistic/65623_a_66948]
-
de Capitol 1 - În acest Capitol, expresia materiale de împletit se referă la materialele având o stare sau o formă, astfel încât să poată fi împletite, întrețesute sau supuse unor procedee analoge în această categorie sunt paiele, nuielele din rachița sau salcie, bambusul, stuful, trestia, benzile din lemn, fâșiile din alte materiale vegetale (de exemplu fâșii din scoarță de copac, frunze înguste, rafie și alte benzi provenind din frunze de foioase), fibrele textile naturale nefilate, monofilamentele și fâșiile și formele similare din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
lui Roll, avînd consistența mata nu a mierii, ci a catifelei. Densități suspendate, texturi strunite de așezarea întîmplătoare dintr-un cadavre exquis, experimente ale epitetului, ale imaginii (norul de absint, "în penumbră au dansat păpuși albastre în bas", "pe aici sălciile cresc ca pescarii: pe marginea gîrlelor"), în acest volum de volume, de la Poeme în aer liber, la Scurt circuit, plus risipitele, deschis de un portret făcut lui Roll de Marcel Iancu și ilustrat cu desene, unele inedite, de Brauner, Maxy
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
mai mare captura. Valoarea premiilor atinge 2500 EUR, iar acestea sunt oferite de partenerii care s-au alăturat acestei competiții inedite: Clubul Nautic Sân Giorgio, Nautic Life, Constantin Sailing, TuristRomania.ro, Marină Tulcea, MimTeam, Helpic, Aventuria.ro, pensiunea Casă Cintre Salcii, pensiunea Pike Inn, Baboieru.com și ProBarca.ro. Înscrierile la Boat Fishing Challenge se fac până pe data de 06 iunie 2014, concursul fiind unul deschis tuturor pescarilor de Dunăre ce dețin ambarcațiuni cu motor. Detaliile evenimentului se găsesc pe site
Provocare extremă pe Dunăre! Va fi o grea încercare by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62160_a_63485]
-
continuă activitățile de mărire a suprafețelor verzi prin plantări de material dendrofloricol și la perdeaua de protecție a municipiului. În paralel cu aceste activități, se desfășoară acțiuni de identificare și defrișare a arborilor cu probleme (în special a plopilor și sălciilor). De la începutul acestui an, ca urmare a solicitărilor cetățenilor, asociațiilor de proprietari/locatari, s-au defrișat 108 arbori și s-au făcut intervenții pentru corecție la 3452. Astfel de intervenții s-au realizat, în timp util, în mai multe locații
Agenda2006-22-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/285004_a_286333]
-
să se înțeleagă că-și pierd autenticitatea, pot să pară totuși absconse, dificile, tributare unei voite încifrări a sensurilor. Alteori, noțiuni banale, de o concretețe raportabilă la un cod lingvistic tern, fără nimic poetic în sine (firide, uragane, mâțișori de salcie, mărgele, cadavre de măgăruși, buzunare rupte, leagăne, dulapuri. pușculițe, monede, topoare, mâneci bufante etc.), sunt convertite în metafore și comparații memorabile, care ies din logica normalității, dobândesc o altă identitate decât cea inițială, se integrează într-o ordine a imaginarului
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
București la 5 ani temniță grea, pentru uneltire contra ordinei sociale, pedeapsă majorată în urma recursului Procuraturii Militare la 6 ani temniță grea. Perioada de detenție și-a petrecut-o în pentinenciarele Ploiești, Galați, Jilava, dar și în lagărele de muncă Salcia, Stoenești si Strâmba din Balta Brăilei. Deși a fost grațiat prin decretul 393/26 iunie 1962, Șerban Rădulescu-Zoner a refuzat categoric să colaboreze cu Securitatea, fapt dovedit prin documentele scrise existente la CNSAS. În perioada 1945-1947 a fost membru al
Istoricul Şerban Rădulescu-Zoner a decedat () [Corola-journal/Journalistic/23342_a_24667]
-
Uranus și apoi condamnat la cinci ani de închisoare pentru vina de a fi făcut elogiul literaturii putrede a Occidentului. Își va începe stagiul penitenciar la Jilava, îl va continua în lagărele de muncă din Balta Brăilei și Delta Dunării (Salcia, Periprava, Strîmba și Grindu) și-l va încheia la Gherla, de unde va fi eliberat pe 31 ianuarie 1964. Periplul de cinci ani prin temnițele comuniste îi va da prilejul cunoașterii unui univers cu reguli proprii, din atmosfera căruia își va
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
la care orice filolog vibrează, fie via Dosoftei, fie pe calea unui volum ca șalul e șarpele Isadorei: "La apele care curg/ prin Vavilon, acolo stam/ jelindu-ne, întru amurg,/ Sionul când ni-l aduceam/aminte, după ce în ram/ de sălcii spânzurasem harfa,/ pentru că-n stare nu eram/ cântări să vindem, precum marfa.// Ziceau: ŤCântați-ne cântări/ de prin Sionť, - dar cum să-l bucuri/ pre cel ce robul altei țări/te-a fost făcut, și-atunci când muguri/ amari dădeau din pomii
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]