4,209 matches
-
Priviți-o pe Smaranda, fiica sălciilor. Ea nu văzuse niciodată pe nimeni și n-avea alt prieten decât chipul său oglindit în apă. Dar, într-o zi, un tânăr și frumos voievod adoarme sub sălcii. Ea îl vede și, ca și cum sălciile speriate ar fi făcut-o pe fată nevăzută, voievodul aude o voce blândă spunând: "Te iubesc și aș muri pentru tine". Iar când el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și aude imediat aceleași cuvinte: "Te iubesc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
voievod adoarme sub sălcii. Ea îl vede și, ca și cum sălciile speriate ar fi făcut-o pe fată nevăzută, voievodul aude o voce blândă spunând: "Te iubesc și aș muri pentru tine". Iar când el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și aude imediat aceleași cuvinte: "Te iubesc și aș muri pentru tine". El urmează să se însoare, Smaranda află și își aruncă brațele în jurul unei sălcii bătrâne, plângând. Atunci o zână îi dă un fus cu care e
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
muri pentru tine". Iar când el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și aude imediat aceleași cuvinte: "Te iubesc și aș muri pentru tine". El urmează să se însoare, Smaranda află și își aruncă brațele în jurul unei sălcii bătrâne, plângând. Atunci o zână îi dă un fus cu care e de ajuns s-o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îi dă un fus cu care e de ajuns s-o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să moară ca să-l cruțe pe iubit
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să moară ca să-l cruțe pe iubit de lacrimi! Asemănătoare este povestea cu fiica bătrânei. Ea îl iubește pe Radu, care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iubit de lacrimi! Asemănătoare este povestea cu fiica bătrânei. Ea îl iubește pe Radu, care o ignoră, așa că moare de dragoste. Mama ei o plânge atât de mult, încât fusele ei lucesc de lacrimi, fusele încă se cred crengi de salcie la ceasul când roua dimineții le udă. Mama întreabă pe un ton care-ți sfâșie inima de ce fiica ei s-a dus spre Moarte: "Îi dă Moartea o cameră atât de frumoasă ca asta? O îmbrățișează Moartea cu brațe atât
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
părul. Nu atinge degetele ucigașului tatălui tău. Nu te uita în ochii ucigașului tatălui tău". Balaurul roșu, care-și păstrase înfățișarea omenească, îi lămurea după puterile lui aceste cuvinte stranii. Era fie cântecul unui corb, fie vântul ce sufla prin sălcii. Însă Mihai nu reușea să dea de balaurul roșu și jură că nu va mai mânca până nu-l ucide. Balaurul roșu este în culmea deznădejdii. Dar copilul lui, legat prin jurământ, nu mai mâna și avea să moară de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
atât prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de construcții. Pădurile care se află în partea de nord a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care se confecționează coșuri, paniere și alte produse de uz gospodăresc. Una din bogățiile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cale ferată, stâlpi la garduri, pentru furci la case construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1885. Este în momentul de față o parte a satului Vatra și parțial Hudești. Lunca Prutuluiteren împădurit la marginea de nord a satului Baranca, pe malul drept al râului Prut. Lunca este bogată în arbori de esență moale ca plop,salcie,răchită, lozie ce se mai folosesc pentru confecționarea de împletituri pentru uz gospodăresc. Lupeni-sat din centrul comunei care în prezent se numește Hudești. Denumirea satului se trage , probabil, de la marele vornic Lupu Costache (1716), fiul lui Gavriliță Costache, căsătorit cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cea mai mare capacitate de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu cu preciuri bune. Neavând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
puneau peste pământul bătut. în fața digului, spre a-l apăra mai bine de apele agitate de vânt, se băteau tarași și șarampoi din stejar sau esențe care creșteau în mod natural pe malul apelor și care protejau iezătura(răchită sau salcie). La noi, la Hudești, iazurile au fost făcute la început de către lipoveni, dar mai apoi cu mijloace mecanizate, întărite cu beton armat și cu deversoare de evacuare prevăzute cu grile de fier. Fiecare iaz de la Hudești este prevăzut cu stăvilare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de pahare, câte unul pentru fiecare mucenic care au fost uciși de către împăratul roman. O sărbătoare importantă este la 23 aprilie, Ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe purtător de biruință. în preziua acestei sărbători, locuitorii pun ramuri de răchită sau de salcie la case, la fântâni, la grajduri, la porți și la crucile celor adormiți. în ziua de Sfântul Gheorghe preotul sfințește ramurile de salcie sau de răchită și când miruiește participanții la slujbă dă câte o crenguță sfințită de salcie fiecărui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mare Mucenic Gheorghe purtător de biruință. în preziua acestei sărbători, locuitorii pun ramuri de răchită sau de salcie la case, la fântâni, la grajduri, la porți și la crucile celor adormiți. în ziua de Sfântul Gheorghe preotul sfințește ramurile de salcie sau de răchită și când miruiește participanții la slujbă dă câte o crenguță sfințită de salcie fiecărui participant. Dacă se întâmplă să fie în Postul Mare în această zi se dă numai dezlegare la pește și vin. Sărbătoarea cea mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de salcie la case, la fântâni, la grajduri, la porți și la crucile celor adormiți. în ziua de Sfântul Gheorghe preotul sfințește ramurile de salcie sau de răchită și când miruiește participanții la slujbă dă câte o crenguță sfințită de salcie fiecărui participant. Dacă se întâmplă să fie în Postul Mare în această zi se dă numai dezlegare la pește și vin. Sărbătoarea cea mai importantă a anului este sărbătoarea Sfintelor Paști (a învierii Domnului nostru Iisus Hristos). Cu o săptămână
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vizită în localitatea CapdenacGare, localitate aflată aproape de munții Pirinei. întâlnirea a fost cordială având în vedere că din delegație a făcut parte și primarul comunei Hudești, Viorel Atomei, originar din Baranca-Hudești. Zonă bogată în pășuni și păduri de plop și salcie de pe malul Prutului a determinat pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din Baranca-Hudești. Zonă bogată în pășuni și păduri de plop și salcie de pe malul Prutului a determinat pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe, coșuri din răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în al 12-lea ceas al istoriei. Cu alte cuvinte, o asemenea puterea a florilor ar trebui să fie una realmente dumnezeiască. Or, o asemenea putere o au doar florile prezente la procesiunea intrării Domnului în Ierusalim. Este vorba de sălciile sfințite și de ramurile de măslin. Poate îndelunga terapie cu salcie sfințită ar mai putea exorciza demonii roșii care posedă total trupurile îndelung îmbolnăvite ale multor cetățeni moldoveni. Ciudată este și această versiune a lumii pe dos pe care unii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
asemenea puterea a florilor ar trebui să fie una realmente dumnezeiască. Or, o asemenea putere o au doar florile prezente la procesiunea intrării Domnului în Ierusalim. Este vorba de sălciile sfințite și de ramurile de măslin. Poate îndelunga terapie cu salcie sfințită ar mai putea exorciza demonii roșii care posedă total trupurile îndelung îmbolnăvite ale multor cetățeni moldoveni. Ciudată este și această versiune a lumii pe dos pe care unii alegători o rulează astăzi în istorie: te declari un fervent creștin
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cât palma unui copil, pe care îl strecoară cu multă grijă întro pungă de plastic. Îmi amintesc de peștișorul de aur care face minuni. Peștișorul argintiu ce ar putea să facă? Îmi imaginez râul înghețat, lucios cu reflexe alb cenușii. Sălciile de pe mal au țurțuri. Cineva trece pe lângă mine și se miră, disimulat, că nu am altceva mai bun de făcut decât să stau în frig cu brațele sprijinite de balustradă și să privesc pe râu în jos. Întinderea de gheață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ale istoriei. Destinul literar al Marthei Lahovary, prințesa brâncoveană a fost sinuos. Debutează răsunător la 19 ani cu Cele opt raiuri, ecou al unui periplu diplomatic prin Persia; lucrarea primește premiul Academiei Franceze (1908). Urmează Alexandru al Asiei, Izvor,țara salciilor, Patru portrete (dedicate lui Churchill). La 10 septembrie 1945 este constrânsa să părăsească România și se instalează în reședința sa din Paris, de pe insulă Saint Louis, pe Quai du Bourbon 45 din Paris. Meritele prințesei Bibescu au fost recunoscute prin
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală a pădurilor din Colinele Tutovei (1970) (după P.Poghirc) II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lor. Principalele măsuri ce se pot continua și extinde pe versanții din perimetrul comunei Șipote pot fi: captarea și drenarea izvoarelor de la baza cornișelor de alunecare, apa captată putând fi utilizată în gospodăria locală; desecarea apei subterane prin plantații speciale (sălcii, plopi); regularizarea scurgerilor apelor superficiale din zona interfluviilor prin canale și îndrumarea lor în afara zonei de alunecare; nivelarea microreliefului de monticuli și depresiuni care nu au o energie prea mare,cu ajutorul mașinilor terasiere și scurgerea apelor din micile depresiuni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]