3,889 matches
-
pentru uzul posterității de primii cameramani. Publicul, care ne vede proiectați pe ecranul de cinema, ne consideră, cu siguranță, o populație din filmele mute: avem senzația că vorbim, în realitate gurile noastre se zbat în gol, ca ale peștilor pe scândura de bucătărie, fără să reușească să articuleze vreun sunet. Dar poate chiar asta și suntem, toți cei prezenți în colțul acela de lume părăsită, departe de realitățile anului 2000: un fragment din memoria afectivă a unui creator situat într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
34 de pe splaiul râului Fontanka, unde a stat Anna Ahmatova. Nimic neobișnuit, o senzație de sărăcie asumată cu mult orgoliu. La intrarea în casă, cam delăsată, cu o mică „grădină” (câțiva metri de pământ înconjurați de un gard jos de scânduri), neîngrijită și ea, trei poeți amatori își vând propriile cărți. Niște broșuri prinse în două clame, cu text cules mărunt, înghesuit. Cărțile sunt dedicate memoriei Annei Ahmatova. Unul dintre poeți îmi întinde și o pagină de ziar, unde are o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sat, răspunzându-i... Un capitol, în care moșul cu nepotul se duc la pescuit și în care bătrânul face un adevărat curs de pescuit în apă dulce nepotului (vezi ce rămâne din pagina vânătoare, netriat). Un vițel pe bot cu scândură cu cue. Maica cântă cântec de leagăn, pe urmă spune o poveste încet și trist... Se chinuiește și nu poate muri: o fi fiind în perină o pană de pasere necurată. Moș-Vasile, una din rudele băiatului: Om voinic, care, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o amintire din trecut ți se furișează în suflet și rămâi cu ochii duși spre cerul amurgului cu o căldură neobișnuită în priviri și în suflet. Din când în când ofițerii se adună într-o baratcă afumată și murdară de scânduri, unde se vinde bere, vin și ceai. Acolo se face, în nopțile acestea de adunare, larmă până întru târziu. În larma și în râsetele ofițerilor, soldați intră și es tăcuți după ce au cerut de cinci bani brânză ori de cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
privighetorile cântă iarăși la pârăul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire. Când, într-o primăvară am ieșit la soare, și m-am așezat cu spatele într-o fierărie de scânduri, ascultând cântecul ciocanelor. Soare strălucit, adăpost de vânt, cer curat de primăvară. Aveam doi ani jumătate probabil. O scânteie, răzbătând prin crăpăturile șandramalei, m-a mușcat de după ceafă. M-am spăriat tresărind, am strigat; otavă!6 nu puteam pronunța pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zimțuri de plantații. Sate: grămădiri de acoperișuri roșii de țiglă. Salcâmi înfloriți pe marginea drumului de fier. Țărani la prășit plecați din șale pe sapa cu coadă scurtă. Bratislava. Impresia de curățenie și rânduială. Grădini și vii. Căsuțe mici de scândură, ca pentru copii, în mijlocul viilor. Dealuri și văi împădurite. Drumuri albe, pietruite, spălate de ploi. Berării și popicării la umbră și verdeață. Maluri nalte; tunel lung chiar la plecarea din stație. Pomi roditori în lungul liniei ferate. Măcieși în floare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
strategie a folosit-o și Vlad Țepeș în timpul campaniei din 1462. În legătură cu strategia, este interesantă mărturia lui Reichestorffer în legătură cu Moldova: “în această țară nu sunt deloc năvi, pentru a trece râurile, ci numai poduri plutitoare alcătuite din bârne groase și scânduri puse deasupra... de acestea se folosesc ei mai ales cu gândul să nu poată dușmanii ataca și cotropi țara printr-o mișcare iute și puternică”. “Codru-i frate cu românul” a fost o realitate semnalată de Chalcocondil, dar și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Batcu de pe strada Sărăriei și mi-a făcut un stup cu 5 rame și lucrat foarte bine, care stup îl am și acum, dar în timpul refugiului, 1944-1945 un om ticălos, hoț și mare spurcăciune, i-a stricat acoperișul luându-i scândurile. Dar l-am acoperit din nou cu dranița; și în primăvara lui 1908, am comandat de la Pepiniera prințu Barbu Știrbei, 30 de varietăți de măr și 15 de păr. Și m-a costat plata lor 60 de lei. Și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
numărat sâmburii dintr-o cutie și am găsit 1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult m-a mai ajutat cât a trăit. A avut o nevastă foarte frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
2 băieți foarte frumoși și deștepți. Și la 15 oct.1968 în vârstă numai de 81 de ani Saveta cea frumoasă a închis frumoșii ei ochi pe veșnicie! Și acum cântă la radio, când voi lăsa lingura și va suna scândura, de dragoste m-oi lăsa! Și în cei 6 ani cât am învățat la Școala Normală de învățători "Vasile Lupu"din Iași, 1900-1906, cine venea dintre colegii noștii cu cântece frumoase și valsuri drăgălașe? Ion Radu din Piatra Neamț, care avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
noștri precum și noi am căutat și ne-am făcut înlesniri, poduri, șosele,pivnițe,case bune, șuri ca acele mari, grădini cu pomi de rară frumusețe iar pe locurile de fâneață avem zeci de mii de brazi, unii buni de făcut scânduri, iar alții tineri. Și n-am știut ce-i aceea lipsa de lemne. Așa că își poate închipui ori și cine cum ne vine nouă când auzim să ne mutăm din satul nostru Bogata, vestit prin săpăturile lui pentru găsirea aurului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
corect, George Topârceanu; 23 putinică cu capac, pentru păstrarea brânzei; 24 trăsură ușoară cu două sau patru roți; 25 a ghivosî, a presa cu picioarele un obiect, ființă etc cu picioarele; 26 traistă, săculeț; 27 a pune șițe de brad (scânduri subțiri, dranițe); 28 La un sanatoriu; 29 loc unde se depozitează porumbul; șopron, șură; 30 Evenimentele din România anului 1907 nu au avut un caracter revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
duceai și pregăteai masa de dimineață pentru elevi, pentru anul I, anul II și anul III: tăiai pâinea, tăiai marmelada sau ce era de masă, făceai focul, te duceai aicea, alături, în față era..., se reparau vagoane cu pereții de scândură și muncitorii tăiau scândura aia veche și o puneau nouă, și o tăiam și pregăteam cazanele cu ceai, cu lapte, cu ce mâncam... Primul trimestru am suportat noi, adică eu, vorbesc, eu am suportat tot și am luat, așa și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de dimineață pentru elevi, pentru anul I, anul II și anul III: tăiai pâinea, tăiai marmelada sau ce era de masă, făceai focul, te duceai aicea, alături, în față era..., se reparau vagoane cu pereții de scândură și muncitorii tăiau scândura aia veche și o puneau nouă, și o tăiam și pregăteam cazanele cu ceai, cu lapte, cu ce mâncam... Primul trimestru am suportat noi, adică eu, vorbesc, eu am suportat tot și am luat, așa și i-am măsurat pe
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și turco-otomane. Costișa până spre pădure, tot câmpul până la Huși, au fost acoperite de focurile turcilor și ale tătarilor. La 9 iulie, armatele rusești au luat poziția de luptă și „au slobozit părcanele la pământ” (întărituri făcute din pari și scânduri, n.a.). Folosind artileria, rușii au reușit să-i respingă pe turci și pe tătari, cu mari pierderi: „Și așe căde turcii, ca când ar căde niște pere coapte dintr-un păr, cându-l scutură oamenii”. Deși atacul principal al armatelor turco-tătare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
format silitra. Atunci au început să sape pământul și din oasele morților au extras silitra. În ceea ce privește modul cum se extrăgea silitra, interesante sunt metodele și mijloacele tehnice utilizate. Mai întâi, se săpa în pământ și peste gropi se punea o scândură lungă, scobită în formă de jgheab pe care se așezau butoaiele și coșurile care se umpleau cu pământul săpat. Deasupra acestuia se turna apă fierbinte, care curgând la vale era dusă într-un cazan, unde lucrătorii o amestecau și o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu perdele negre. Pe tavan fusese desenată o roată colorată, cu pătrățele și mici triunghiuri colorate, care creau un efect de mozaic. - Jack a făcut-o, a spus Mary, arătînd spre roată. Trebuia să-l fi văzut. A-ntins o scîndură Între două scări și s-a lungit pe ea. Vopseaua i se tot scurgea pe față. Îi place să facă lucruri de-astea. Avem niște senzații demențiale de la roata aia cînd sîntem luați. Ne Întindem pe spate și ne chiombim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
domnii Antoniade, I. Duca, Naumescu și Săvescu 115. Ceilalți, abia sosiți la Săveni, au scris acasă. Acolo au avut o surpriză plăcută, casele nu fuseseră devastate, dar erau de o primitivitate extremă, unele nici saltele nu aveau pe paturile de scânduri, iar puținul bagaj ce li se îngăduise să ia nu le putea îndulci traiul. Dar li se asigură că nu vor muri de foame și de frig. Tot era ceva. Unchiul prefectului a încredințat pe Mariuța că vor avea o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe care o cresc în vederea călugăritului; deși legea se opune la această ceremonie înainte de vârsta de 40 de ani, se văd la biserică tot atâtea tinere câte bătrâne. Locuința le este de o curățenie exemplară, umblă numai în ciorapi pe scândurile albe ca zăpada, puține icoane sunt frumoase, mai ales la cele bătrâne, câteva Ierusalime, mari pânze pictate cu întreaga viață a lui Iisus, despărțite în mii de compartimente, cele mai vechi în stilul bizantin, cu un colorit cald și armonios
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aveam să ne scoborâm. Săniile nu erau propriu-zis sănii, ci niște schelete de sănii, reduse la cea mai simplă expresiune, și așa de ușoare, că ai fi putu rădica câte două într-o mână. Pe două tălpi era fixată o scândură pentru ședere cu o răzămătoare îngustă așazată curmeziș la spate; în loc de oiște erau două hlube 198 pentru călăuz, care n-avea trebuință să tragă sania la vale, ci numai s-o oprească în puterea călcăilor și să-i deie direcția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am găsit un mic restaurant unde am îmbucat câte ceva, apoi încalțați cu cizme țintuite și înarmați cu câte un toiag ferecat am plecat înșirați unul după altul pe Marea de gheață, întovărășiți de ambii noștri călăuzi care luase câte o scândură în spate, ca să ne serve drept punte peste crăpături. Ce ne trebuia nouă punte? Săream peste crăpături ca niște căprioare fără leac de grijă, fără nici o conștiință de primejdie, pănă când, cînd sfârșit, franțuzoaica, curioasă ca toate femeile să afle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mare sânge rece. Depinde, adâncimea lor poate să fie între 500 și 1 000 de metri. Când am auzit aceasta, nu s-a zborșit părul în vârful capului. Am renunțat imediat la gimnastica noastră de sărituri, ba nici chiar pe scânduri n-am mai îndrăznit să trecem fioroasele guri de prăpăstii, ci căutam să le ocolim, așa că, pot zice, am făcut de două ori drumul de la o margină pănă la cealaltă a Mărei de gheață. Ajunși la Chapeau, altă gustare pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
radiată În forma degradată, ci fixată ca biomasă, În Însăși corpul plantelor. Dacă vrem, putem s’o eliberăm, arzând iarna lemnul. În ansamblu, viața vegetală nu disipă energia primită, ci o fixează În vapori și biomasă. Aceeași pădure, transformată În scânduri, nu va realiza decât o biată umbrire, nu Însă răcoare. Biosfera e Însă un tot. Ca atare, nu putem accepta că planta e În totalitate o asimilatoare, ce fixează În formă chimică energia primită, iar animalul tot În totalitate un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
case, pentru aici și pentru “dincolo”. “Dincolo”, căci omul este singurul care, după ce o viață Întreagă se izolează de natură În mediul artificial pe care și-l consolidează mereu, nu acceptă Îmbrățișarea naturii nici după moarte, izolându-se Între patru scânduri. De brad. De frumusețea bradului s’a interesat mai târziu. L’a adorat Întâi, iar de prea puțină vreme Încoace ca să se poată scuza cu tradiția, Își Încântă copiii cu o practică cu care tot el i-a Învățat. O
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asemenea grad încât să îi amenințe interesele. A fost instituită o Comisie care a găsit dovada corupției obișnuite. Unele bunuri pentru care se plătise nu fuseseră livrate și multe bunuri care fuseseră livrate erau defectuoase: au fost descoperite cherestea verde, scânduri nepotrivite, catarge de dimensiuni greșite, tachelaj putred, stupă în situație precară și pânze de calitate inferioară. Navigau mult mai puțini oameni decât numărul celor pentru care se pretinseseră plățile, iar calitatea recruților era nesatisfăcătoare ca rezultat al mitei și slabelor
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]