4,770 matches
-
povesteam totul, Însă nu i-am mai trimis-o. Căsătoria noastră a fost una secretă. La cîteva luni după nuntă, a bătut la ușă un individ care a spus că se numește Jorge Aldaya. Era un om dărîmat, cu chipul scăldat În sudoare, În ciuda frigului de care plesneau și pietrele. CÎnd s-au reîntîlnit după mai bine de zece ani, Aldaya a zîmbit amar și a zis: „SÎntem cu toții blestemați, Miquel. Tu, Julián, Fumero și cu mine“. A adăugat că motivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fiorul dragostei pretutindeni. Se unduia în liniște pe răsărituri, pe orga culorilor... Lumina din el era Sărbătoare Veșnică. Nici o suflare nu-i umbrea cărările, nici un gând trufaș nu-l prindea. Se ducea în apele vii ale Împărăției sale și se scălda în Neînceput. Odată plăsmui din gând o cocă ce avea în compoziție Iubire, Adevăr, cântec, mireasmă și Cartea Înțelepciunii. O trecu prin Soare ca să crească, o împărți în bucăți și apoi dădu Poruncă spre împlinire: - Să fie gata Gogoșii! Și
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
din piciorul său drept se scurge un lichid urât mirositor. „Oricum, nu vă fie teamă, vom reuși să ducem treaba noastră la bun sfârșit, chiar dacă o parte din forțele ce ne ajută, deocamdată, se Împotrivesc...” „Vorbiți În dodii”, murmură Noimann, scăldat În sudori. „Poate”, răspunse celălalt. „S-ar putea ca tot ce vă spun să nu aibă la urma urmei nici o noimă. Poate că vă vorbesc așa, doar ca să vă abat atenția de la durerile pe care le simțiți...” „Mai faceți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de dinți și cremă Nivea. Nu lipsise din tot acest meniu fantastic nici muștarul regal dulce, produs de SC. EUROPEAN FOOD. S.U., nici „Disney SUPER SHAMPOO/ SHAMPOOING”, având desenat un Mickey Mouse În pantaloni scurți, roșii, cu buline albe, scăldându-se În cadă, lângă un Pluto lung cât toate zilele, nici „CRABTREE / EVELYN. Rosewater. Talcum Powder. net wt 100 g e. 3.5 oz”, nici „A * C * E PfannerChoco drink 660 g cacaco”, nici Indosept, nici „UNIVERSAL SUPER SPECIAL FORMULA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În afară de ochelarii de soare, singurul obiect de vestimentație pe care-l avea asupra sa) și se aruncă În arteziană. Probabil memoria Îi juca totuși feste, amestecând două locuri Într-unul. Medicul nu credea că ajunsese În Piața Unirii, ci se scăldase În havuzul aflat În mijlocul grădinii de vară Corso. Scena Îi revenea acum cât se poate de limpede În minte. Era posibil ca Noimann să fi ieșit cu ceata lui pe Lăpușneanu și să fi ajuns până la hotel sau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de un resort nevăzut, trupul său dădu să se ridice și el odată cu ceilalți, dar medicul, dând peste cap câte un păhărel de Alexandrion, reuși să-l potolească. Când zarva mulțimii se mai domoli, medicul aplaudă cu patos... Ceilalți meseni, scăldați În sudori, Îl priviră În tăcere. Dinspre locul unde se afla, turbanul lui Satanovski Îi răspunse un croncănit de corb. Ascultându-l, Oliver trase concluzia că adevărul ultim al lui Satanovski nu se deosebește prea mult de adevărul prim al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Cinicul lovi din nou. Cravașa se ridica și cobora mereu, cerul nopții se umplea și se golea de stele. Sus-jos, dreapta, stânga. Sus, jos, dreapta... Cinci-cinci, șase-șase, zero-zero și nimic-nimic... Așa, așa. Transpirația curgea pe fața cinicului. Fața penitentului era scăldată În lacrimi de bucurie. Mâinile sale se Întindeau spre cătușele de sânge ce se conturau pe Calea Lactee. Poalele rochiei acopereau zodiile. De sus curgea o spumă albicioasă, șiroindu-i pe față, se scurgea pe bărbie, picurând În două șuvițe, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de aceea uneori tavanele se Învârteau, iar treptele pe care urca Îl trăgeau mereu În jos și Noimann, În loc să ajungă În salon, unde plana acvariul, ajungea În beci. Treptele erau fluide, puneai un picior pe ele și lunecai În hău, scăldat Într-o mâzgă ce mirosea ca propria ta vomă. Nu luneca numai el, ci lunecau și costumele, doar patul și amanții rămâneau sus. Dar și el Începea să se rotească, la Început mai lent, apoi din ce În ce mai repede, ridicându-se spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a lungul calendarului, Sfântul Ilie, deci, cel care În fiecare an Își sărbătorește ziua făcând să bubuie cerul de tunete și fulgere, ei bine, și de data aceasta, la Țarburestova, pe malul Donețului, unde ați avut mare poftă să vă scăldați, atât cerul cât și pământul au bubuit În 20 iulie ’42, dar nu neapărat carul de foc al bietului sfânt era la origine. Armata 6 germană, cu cele 18 divizii și cei circa 300.000 de oameni Începuse atacul disperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
bubuit În 20 iulie ’42, dar nu neapărat carul de foc al bietului sfânt era la origine. Armata 6 germană, cu cele 18 divizii și cei circa 300.000 de oameni Începuse atacul disperat al Stalingradului. Voi Încă vă mai scăldați În apele Donețului și credeați că sfântul Ilie face să bubuie cerul. Sau preferați să credeți asta decât să vedeți și să auziți adevărul. Adevărul infanteriei marine deja nu mai exista. Pentru obuzul care vă putea transforma la orice oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din ei! În toamna aceea tropicală acest scenariu îl repetam zilnic, de multe ori. Eu te urmăream cuminte dar nerăbdător, îți mistuiam privirea catifelată până-n străfunduri și- ți tot spuneam și-ți repetam răgușit: - Plânge, i-e foame copilului! Te scăldai în ochii mei cu multe surâsuri pe buze; îți lăsai sânii uriași cu sângele albastru să țâșnească prin bluza albă cu dantele macramate* și mă îmbiai să îi privesc, să îi ating, să îi rețin veșnic, să mă hrănesc cu
Iubiri proscrise by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83732_a_85057]
-
cale și să le studieze cu interes. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată pe iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. Era o mogâldeață de om! Părul, de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși, verzi ca nemărginita câmpie, obrajii albi ca spuma laptelui, dau chipului ei aura unui înger. Micuță și bondoacă, se ridică și alergă spre tatăl ei, aproape împiedicându-se în piciorușele mici. Tăticule
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
mulțumire, că se descurcase bine în prima ei încercare de gospodină. Dar, parcă se făcuse cald afară și era năduf. Ia să-i facă ea și tatei o surpriză. Se duse la oborul porcilor și le dădu drumul să se scalde în groapa cu nămol, special pregătită de tata pentru ei, pentru zilele cu arșiță. Dar când să-i bage înapoi la locul lor, porcii nicăieri! Îi găsi în grădină, uitase poarta deschisă când fusese după corcodușe. Îi băgă la locul
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
nisip și a căzut într-un somn adânc, ca de moarte. Acum, înainte de a vă povesti ce s-a mai întâmplat, trebuie să vă spunem ce fel de loc era acela în care nefericita prințesă fusee aruncată. În marea ce scălda coasta Irlandei se află o insulă numită Ebud, ai cărei locuitori, pe vremuri foarte numeroși, au fost nimiciți de furia lui Proteu până când n-au mai rămas decât câțiva. Această zeitate fusese mâniată rău de faptul că localnicii încetaseră a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și pentru a da timp prințesei să se odihnească după atâta zbucium, Rogero a căutat din nou pământul coborând pe țărmul Bretaniei. Lângă țărm începea o pădure desă ce răsuna de cântecele păsărelelor. În mijloc, o fântână cu apa limpede scălda iarba unei pajiști. Un delușor se ridica ceva mai departe. Rogero, făcându-l pe hipogrif să se lase pe pajiște , desălecă ajutând apoi Angelicăi să coboare. Când și-a revenit din emoțiile prin care trecuse, Angelica, aruncând o peivire în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
pilda ta de milî și dragoste”. Întâmplarea, sau luna mișcată de ruga lui Medor, a destrămat norul și razele ei au inundat valea cu o lumină strălucitoare ca ziua. În clipa aceea Medor a văzut cadavrul prințului Darniel; cu ochii scăldați în lacrimi și inima sângerând, el l-a recunoscut după pătratele de alb și roșu ale scutului său. Înăbușindu-și lacrimile, nu pentru el căci nu prețuia viața, ci de teamă să nu se deștepte careva și să-i împiedice
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
față și sesizăm în partea dreaptă o cascadă ce lasă să cadă din înalt mii de stropi de apă alb strălucitori. Ne apropiem de stropii de apă ce cad din înalt și pătrundem sub ei. Tot corpul nostru este acum scăldat de miile de stropi de apă. Percepem cum apa, așa cum ne spală corpul și hainele de murdărie și de praf, așa ne purifică și mintea, inima de amintirile dureroase din trecut, de supărări, atașamente, de gânduri negative etc. Stăm sub
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
degrabă pentru că nici n-am observat. Toate grijile mele În legătură cu potențialul penibil al situației În care Sammy stă la aceeași masă cu părinții mei se evaporaseră până când am terminat salata de paste. Sammy strălucea datorită laudelor constante cu care era scăldat din toate părțile și devenise vorbăreț și fericit așa cum nu-l mai văzusem niciodată. Înainte să-mi dau seama ce se Întâmplă, strângeam singură masa În timp ce părinții mei Îl sechestraseră pe Sammy În seră și Îi arătau temutele poze din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
În celălalt capăt al țării, dacă Îmi aduc bine aminte. Cum e acolo? Ce se Întâmplă? Spune-mi tot! Mi-am aprins o țigară și am tras-o pe Millington În poală, pregătindu-mă să aud cât de minunat de scăldat În soare era LA-ul, dar, În mod evident, tonul lui Penelope nu era entuziast. —Ei, până acum totul e bine, spuse ea, cu grijă. —Pari nefericită. Ce se Întâmplă? — Nu știu. Oftă. California e În regulă. Plăcută, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-se pe un colț de scaun. ― Așează-te gospodărește, omule! - a vorbit locotenentul cu ton moale. Glas de gazdă. Dumitru s-a așezat mai bine, rămânând cu ochii ațintiți asupra ofițerului, pentru a se dumiri cam în ce ape se scaldă. Acesta, lipsit de ținuta cazonă, părea un om cumsecade. ― Ei, cum a fost cu boii înjugați la tun? ― Domnule locotenent, permiteți... ― Te rog să vorbești ca în fața alor tăi. Lasă tonul cazon de o parte. Acesta se folosește doar în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nici unul dintre ei nu fusese condamnat pentru organizarea de lupte de câini ilegale. Danny ieși de pe autostrada Pacific Coast, intră pe Canyon Road și urcă pe drumul de țară printre dealurile acoperite cu o vegetație pitică, brăzdate de râulețe și scăldate în soare. Era un drum îngust. În stânga se puteau vedea taberele pentru copii, câteva grajduri și, din când în când, câte un club de noapte, iar în dreapta un parapet pus în calea pădurii verzi-maronii. Diverse semne indicau direcții spre poienițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pictezi... — Albastrul este dominant în tablourile mele. Ames tec culorile cu cerul, abstractizez, am impresia că pătrund prin albastru în alte lumi. Apoi, nu te mira că în picturile mele vezi atâta lumină. Eu am pictat lângă Sergiu, am fost scăldată în muzică și în iubire. El căuta să dea 69 luminozitate concertelor pe care le dirija, era fascinat de magie. Pictura mea provine dintr-o stare de grație, în care se vede bucuria de a trăi... Mi-a trebuit un
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
om de o rară sensibilitate și avea pentru scriitorii noștri clasici un adevărat cult. Ne-a impresionat în mod deosebit pe toți elevii, fără excepție, în ziua de marți, 19 noiembrie 1919. A intrat în clasă abătut șî cu ochii scăldați în lacrimi. De obicei, cum se suia pe catedră, se și așeza pe scaun, pentru că drumul pe scări, de la Cancelarie până la clasă, îl obosea nespus de mult. De data asta, însă, a rămas în picioare, făcîndu-ne semn să ne așezăm
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
un telefon de la tanti Elvira, că mă duc pe-acolo, și îți spun când să treci să mă iei, ca să putem sta de vorbă în liniște! Toată noaptea m-am zbuciumat, chinuit de luna care găsise cu cale să-mi scalde camera într-o lumină feerică. În ochii și în gândul meu: Veturia! Îmi plăcea, îmi plăcea mai mult decât mi-aș fi putut închipui! Își uitase la noi o batistă mică, albă, tighelită cu roz Am strîns-o și am sărutat
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și care Îl doborâse pe Eminek baatur dintr-o singură lovitură de spadă. Căpitanul Oană. Alexandru auzi numele tatălui său tot mai des pe măsură ce se apropiau. Dar nu spuse nimic. Continuă să călărească În tăcere, acumulând imagini, frânturi de discuții, scăldându-se parcă În mirosul de pădure umedă, care Îl Înlocuia pe cel sărat al lagunei, amintindu-și uneori plecarea lui spre Veneția după atacul de la Albești, fragmentele de codru văzute atunci pe geamul trăsurii. Ajunseră la Cetatea de Scaun după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]