3,152 matches
-
scafandrilor în vederea folosirii diferitelor tehnologii de scufundare și tipuri de aparate de respirat sub apă, cercetări în vederea realizării de noi tehnologii de scufundare și medicale, testări de aparate și tehnică utilizată în activități de scufundare, teste de aptitudini în vederea selecționării scafandrilor. Tot în acest an trebuie consemnată și vizita celebrului comandant Jacques-Yves Cousteau la I. R. C. M. cu prilejul expediției navei Calypso în Marea Neagră. 1977: nava „Emil Racoviță” intră în dotarea Centrului de scafandri Constanța având un deplasament de 1 200
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
de scufundare, teste de aptitudini în vederea selecționării scafandrilor. Tot în acest an trebuie consemnată și vizita celebrului comandant Jacques-Yves Cousteau la I. R. C. M. cu prilejul expediției navei Calypso în Marea Neagră. 1977: nava „Emil Racoviță” intră în dotarea Centrului de scafandri Constanța având un deplasament de 1 200 tdw. Nava reprezintă fostul cargou "Arad" și a fost reproiectată prin instalarea sistemului ULISS pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime la șantierul naval Turnu-Severin. În anul 1978, nava „Emil Racoviță” a executat
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
ieșiri pe mare pentru scufundări reale la mare adâncime cu sistemul ULISS. S-au executat scufundări la 40 m, se intră în imersiune de 4 ori la adâncimea de 70 m (la fiecare scufundare au intrat în turelă câte doi scafandri de mare adâncime), iar apoi scafandrii au atins adâncimea de 100 m. 1978: se lansează în lacul Bicaz experimentul Necton 78 alcătuit din trei laboratoare submerse: "Limnos" aflat la un metru sub apă, "Salmos" la 10 m și "Argyroneta" imersat
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
la mare adâncime cu sistemul ULISS. S-au executat scufundări la 40 m, se intră în imersiune de 4 ori la adâncimea de 70 m (la fiecare scufundare au intrat în turelă câte doi scafandri de mare adâncime), iar apoi scafandrii au atins adâncimea de 100 m. 1978: se lansează în lacul Bicaz experimentul Necton 78 alcătuit din trei laboratoare submerse: "Limnos" aflat la un metru sub apă, "Salmos" la 10 m și "Argyroneta" imersat la 20 m. Laboratoarele erau cuplate
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
în cadrul unei scufundări reale în Marea Neagră, este depășită adâncimea de 100 m. Au fost efectuate în sistemul turelă-cheson, două scufundări de 30 minute la adâncimea de 102 m, urmate de decompresie de 8 ore. 1979: intră în dotarea Centrului de scafandri din Constanța nava "Grigore Antipa" ce are un deplasament de 1 500 tdw . Nava a fost construită la șantierul naval din Mangalia. 1981: în luna Iulie s-a desfășurat cu rezultate foarte bune prima scufundare în saturație din România din
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Nava a fost construită la șantierul naval din Mangalia. 1981: în luna Iulie s-a desfășurat cu rezultate foarte bune prima scufundare în saturație din România din seria "Pontus", la adâncimea de 300 m. 1982: Laboratorul Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri din Constanța, elaborează Tabelele de decompresie cu aer LH-82, pentru scufundări cu aer până la 60 m adâncime. 1982: în luna Iunie în cadrul Laboratorului Hiperbar a fost executată o scufundare în saturație la 350 m, după o tehnologie de decompresie elaborată
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Tabelele de decompresie cu aer LH-82, pentru scufundări cu aer până la 60 m adâncime. 1982: în luna Iunie în cadrul Laboratorului Hiperbar a fost executată o scufundare în saturație la 350 m, după o tehnologie de decompresie elaborată în Centrul de Scafandri de către Cpt.lt.ing. Petru Aron. 1983: în Februarie are loc o nouă premieră națională când se execută prima scufundare în saturație cu amestecuri azot-oxigen (Nitrox) la adâncimea de 25 m după o tabelă calculată de Cpt.Rg.3 ing. Petru
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
450 m adâncime. Pentru prima dată se încheie un contract de colaborare cu Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, iar colectivul condus de rectorul institutului prof. dr. docent Ion Baciu face investigații de ordin biochimic. 1984: în luna Mai, scafandrii Centrului de Scafandri realizează lucrările subacvatice de montare a jacket-ului la platforma de foraj marin Gloria, la adâncimea de 48 m. La data de 7 noiembrie 1984 se montează reiser-ul de la platforma Gloria, o conductă în formă de L în
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Pentru prima dată se încheie un contract de colaborare cu Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, iar colectivul condus de rectorul institutului prof. dr. docent Ion Baciu face investigații de ordin biochimic. 1984: în luna Mai, scafandrii Centrului de Scafandri realizează lucrările subacvatice de montare a jacket-ului la platforma de foraj marin Gloria, la adâncimea de 48 m. La data de 7 noiembrie 1984 se montează reiser-ul de la platforma Gloria, o conductă în formă de L în care o latură
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
conductă în formă de L în care o latură era de 60 metri și cealaltă de 500 metri. Aceasta trebuia montată în niște bride fixate pe un montant al jacketului. 1984: în luna Septembrie, urmărind obținerea de noi recorduri naționale, scafandrii români efectuează în cadrul Laboratorului Hiperbar al Centrului de Scafandri o scufundare în saturație la 500 m adâncime. Scufundarea a început pe data de 25 septembrie 1984 la orele 10.00. Echipa de scafandri a fost formată din Cpt.lt. Munteanu
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
era de 60 metri și cealaltă de 500 metri. Aceasta trebuia montată în niște bride fixate pe un montant al jacketului. 1984: în luna Septembrie, urmărind obținerea de noi recorduri naționale, scafandrii români efectuează în cadrul Laboratorului Hiperbar al Centrului de Scafandri o scufundare în saturație la 500 m adâncime. Scufundarea a început pe data de 25 septembrie 1984 la orele 10.00. Echipa de scafandri a fost formată din Cpt.lt. Munteanu Daniel și scafandrii civili Oancea Gheorghe, Fîntînă Constantin, Nicola
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Septembrie, urmărind obținerea de noi recorduri naționale, scafandrii români efectuează în cadrul Laboratorului Hiperbar al Centrului de Scafandri o scufundare în saturație la 500 m adâncime. Scufundarea a început pe data de 25 septembrie 1984 la orele 10.00. Echipa de scafandri a fost formată din Cpt.lt. Munteanu Daniel și scafandrii civili Oancea Gheorghe, Fîntînă Constantin, Nicola Valentin. Asistența tehnică a fost asigurată de Cpt.Rg.3 ing. Petru Aron - șef de scufundare; ofițerii Pața Dănuț, Boca Virgil, Soare Gabi - șefi
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
în cadrul Laboratorului Hiperbar al Centrului de Scafandri o scufundare în saturație la 500 m adâncime. Scufundarea a început pe data de 25 septembrie 1984 la orele 10.00. Echipa de scafandri a fost formată din Cpt.lt. Munteanu Daniel și scafandrii civili Oancea Gheorghe, Fîntînă Constantin, Nicola Valentin. Asistența tehnică a fost asigurată de Cpt.Rg.3 ing. Petru Aron - șef de scufundare; ofițerii Pața Dănuț, Boca Virgil, Soare Gabi - șefi ture; Listaru Viorel, Gănescu Marian, Roibu Ștefan - operatori cheson; asistent
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Marian, Roibu Ștefan - operatori cheson; asistent Dragu Anastasia - analist; Mirea Marian, Bănică Andrei, Sandu Lucian, Scurtu Alexandru - tehnicieni. Asistența medicală era în responsabilitatea doctorilor Oțel Ionel, Nepot Antoniu, Rizea Vasile și a asistenților Dorobanțu Mircea, Clinciu Traian din partea Centrului de Scafandri. La scufundări au mai participat din partea Spitalului Militar Constanța dr. Popescu Octavian, din partea Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca doctorii Todu Simion, Vasile Al. Vasile, Olteanu Ion, Ivanof Liliana și chimist Zirbo Mariana, iar de la Universitatea din Craiova doctorii
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca doctorii Todu Simion, Vasile Al. Vasile, Olteanu Ion, Ivanof Liliana și chimist Zirbo Mariana, iar de la Universitatea din Craiova doctorii Neștianu Valentin, Mihăilescu Ștefan, Iancău Marian și tehnicianul Pană Lucian. 1985: echipe de scafandri ale Centrului de Scafandri execută lucrări subacvatice pentru instalarea conductei submarine de la platforma marină Gloria. 1989: se elaborează tabelele de decompresie la suprafață LH-89 de către Laboratorul Hiperbar din cadrul Centrului de Scafandri din Constanța
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Farmacie din Cluj-Napoca doctorii Todu Simion, Vasile Al. Vasile, Olteanu Ion, Ivanof Liliana și chimist Zirbo Mariana, iar de la Universitatea din Craiova doctorii Neștianu Valentin, Mihăilescu Ștefan, Iancău Marian și tehnicianul Pană Lucian. 1985: echipe de scafandri ale Centrului de Scafandri execută lucrări subacvatice pentru instalarea conductei submarine de la platforma marină Gloria. 1989: se elaborează tabelele de decompresie la suprafață LH-89 de către Laboratorul Hiperbar din cadrul Centrului de Scafandri din Constanța
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Iancău Marian și tehnicianul Pană Lucian. 1985: echipe de scafandri ale Centrului de Scafandri execută lucrări subacvatice pentru instalarea conductei submarine de la platforma marină Gloria. 1989: se elaborează tabelele de decompresie la suprafață LH-89 de către Laboratorul Hiperbar din cadrul Centrului de Scafandri din Constanța
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Detentorul MISTRAL, fabricat de firma franceză Spirotechniques, este unul din primele detentoare monobloc (cu o singură treaptă de reducere a presiunii), cu două furtunuri, dorsale, cu o mare răspândire în întreaga lume, fiind utilizat cu succes atât de scafandrii amatori cât și de scafandrii profesioniști civili sau militari. A fost unul din primele modele de detentoare ce s-au importat în România la începutul anilor 1960 alături de detentoarele din U.R.S.S. AVM 3, AVM 8 și UKRAINA. Acest tip
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
de firma franceză Spirotechniques, este unul din primele detentoare monobloc (cu o singură treaptă de reducere a presiunii), cu două furtunuri, dorsale, cu o mare răspândire în întreaga lume, fiind utilizat cu succes atât de scafandrii amatori cât și de scafandrii profesioniști civili sau militari. A fost unul din primele modele de detentoare ce s-au importat în România la începutul anilor 1960 alături de detentoarele din U.R.S.S. AVM 3, AVM 8 și UKRAINA. Acest tip de detentor a fost realizat
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
clapetului, provocând admisia aerului comprimat respirator. Aerul comprimat destins în aval de clapet este îndreptat spre o duză dirijată în axul tubului respirator, care creează o depresiune asupra membranei (efectul Venturi), diminuând astfel efortul inspirator. Aerul comprimat destins ajunge la scafandru prin tubul de inspirație și furtunul de inspirație din cauciuc gofrat, trecând prin supapa de inspirație și piesa bucală. În faza de expirație, gazul expirat de către scafandru prin piesa bucală, este ghidat prin supapa de expirație și furtunul de expirație
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
asupra membranei (efectul Venturi), diminuând astfel efortul inspirator. Aerul comprimat destins ajunge la scafandru prin tubul de inspirație și furtunul de inspirație din cauciuc gofrat, trecând prin supapa de inspirație și piesa bucală. În faza de expirație, gazul expirat de către scafandru prin piesa bucală, este ghidat prin supapa de expirație și furtunul de expirație gofrat către tubul de expirație, fiind eliminat în mediul acvatic exterior. Tubul de expirație are la capăt o supapă tip "cioc de rață" din cauciuc, amplasată în
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
amplasată în camera neetanșă, deasupra membranei, pentru a se evita gradientul de presiune între partea de inspirație și cea de expirație a aparatului. Supapa de expirație tip cioc de rață servește și ca supapă de siguranță în situația în care scafandrul revine la suprafață fără să expire, provocând echilibrarea presiunii pe cele două fețe ale membranei prin eliminarea, în timpul ridicării, a surplusului de gaz respirator. Membrana de cauciuc este în echilibru, deoarece presiunea aerului din camera etanșă și presiunea apei din
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
sub apă, fiind adoptat de marina militară franceză și utilizat cu rezultate foarte bune timp de peste treizeci de ani. Detentorul Mistral Standard este caracterizat prin absența piesei bucale Aquastop, motiv pentru care a fost utilizat în special în cadrul școlilor de scafandri permițând o mai bună inițiere a scafandrilor începători.
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
franceză și utilizat cu rezultate foarte bune timp de peste treizeci de ani. Detentorul Mistral Standard este caracterizat prin absența piesei bucale Aquastop, motiv pentru care a fost utilizat în special în cadrul școlilor de scafandri permițând o mai bună inițiere a scafandrilor începători.
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
sub apă cu eliberare de oxigen pentru inspir și reținerea bioxidului de carbon din expir prin procese chimice. 1902: Dräger AG proiectează primul aparat de respirat pentru securitate minieră urmat în anii următori de aparate de respirat sub apă pentru scafandrii. 1911: Robert Davis manager la firma Siebe Gorman & Co.Ltd., concepe un aparat autonom de respirat sub apă în circuit închis bazat pe aparatul lui Fleuss. Aparatul care-i poartă numele, a fost fabricat și de alte firme specializate ca
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]