7,371 matches
-
ele au fost concepute pentru a descrie multitudinea de dimensiuni ale atitudinii față de bani. De aceea încercarea lui Baker și a lui Hagedorn, de a găsi o formă mai solidă a scalelor prin combinarea lor, este binevenită. După aplicarea ambelor scale și analizarea datelor s-a ajuns la concluzia că un model cu patru factori este cel optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
analizarea datelor s-a ajuns la concluzia că un model cu patru factori este cel optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată de Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) este puterea, ea reprezintă o atitudine care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată de Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) este puterea, ea reprezintă o atitudine care subliniază că dincolo de necesitățiile vieții banii pot procura de asemenea putere, prestigiu și control asupra
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dacă îi place ceea ce face, dacă este captivat de sarcinile pe care le are de îndeplinit, dacă consideră că activitățile pe care trebuie să le întreprindă sunt distractive, plăcute. Privind prin această prismă putem afirma că Puterea, ca factor al scalei ce-o măsoară atitudinea față de bani, este percepută de angajați ca o sursă de reducere a plăcerii. În sensul că procurarea puterii, prestigiului și controlului asupra celorlalți prin intermediul banilor, nu îi face pe subiecți să se mai simtă bine. Ei
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
normal ca bani să producă sentimentul de neîncredere, ceea ce scade automat nivelul motivației hedoniste. Deoarece în astfel de cazuri relaționarea cu banii nu produce nici un fel de plăcere, ba chiar dimpotrivă, trezește stări tensionate. Faptul că factorul Economie, măsurat cu scala de atitudine față de bani, nu este influențat de nici una din variabilele independente este interesant de explicat. Pentru a înțelege acest fenomen cred că ar trebui să luăm în considerare perioada de criză pe care o traversează țara noastră, deoarece în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
iese din criză pentru a observa diferențele dintre cele două aplicări, dar și pentru a determina anumite efecte ale crizei. Alte concepte asociate cu motivația pot avea un impact mai puternic asupra atitudinii față de bani, în comparație cu implicarea motivațională. Adaptarea unei scale de atitudine față de bani la cadrul românesc, care să conțină întrebări edificatoare pentru caracteristicile relației dintre români și bani. Extinderea lotului de subiecți din mediul bugetar și privat astfel încât să se acopere posturi și profesii cât mai diverse. Aplicarea unor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
atitudine față de bani la cadrul românesc, care să conțină întrebări edificatoare pentru caracteristicile relației dintre români și bani. Extinderea lotului de subiecți din mediul bugetar și privat astfel încât să se acopere posturi și profesii cât mai diverse. Aplicarea unor alte scale care să măsoare credințele, valorile, comportamentele asociate banilor, pentru ca în final să existe un cadrul mai larg care să explice modalitatea de raportare a românilor la bani. 6.3 Concluzii generale În urma acestei cercetări putem afirma că sunt multe lucruri
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
se face când comutatorul se găsește în poziția închis sau zero). buton de reglare a sensibilității (8) aparatului (cu pozițiile 1, 10, 100). buton de reglare a acului indicator (9) cu ajutorul căruia se aduce transmisia procentuală la valoarea 100 pe scala de jos. Manevrarea aparatului în dreptul fascicolului luminos se aduce martorul; se fixează lungimea de undă cu tamburul (6); se fixează sensibilitatea cu butonul (8); se reglează punctul de zero cu butonul (7); se aduce comutatorul (3) în poziția deschis (în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
suferite de lumina albă la trecerea prin prisme, limita de separație dintre zona luminoasă și cea întunecată nu este netă, ci divers colorată și neclară). Cu ajutorul șurubului d se manevrează sistemul de prisme până când se obține o limită netă. * O scală circulară (D), gradată în indici de refracție, solidară cu luneta ocularului pe care se mișcă o alidadă E solidară cu prismele; sistemul prezintă un reper și o lentilă ce ajută la citirea indicelui de refracție. În figura 15 este prezentat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
două jumătăți între care se află stratul de substanță de analizat. Prin rotirea prismei se obține o reflexie internă totală a luminii de la suprafața de analizat care se observă în ocularul O. Unghiul de rotație al prismei se citește pe scala D, cu ajutorul lupei F. Pentru menținerea temperaturii constante, prin mantaua metalică a prismei circulă apă la o anumită temperatură. Din punct de vedere experimental, se lucrează astfel: se deschide șurubul prismelor și se desfac prismele, astfel încât fața prismei A să
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se observă împărțirea câmpului vizual în două zone: una luminoasă, cealaltă întunecată; * cu ajutorul compensatorului se fixează limita de separație dintre cele două zone, limită ce trebuie să fie netă și necolorată; * se fixează reperul alidadei la diviziunea 1,3330 pe scala gradată, care reprezintă indicele de refracție al apei la 20șC (sau se ajustează la valoarea corespunzătoare temperaturii de lucru); * privind în acest moment în ocular, limita de separație trebuie să se afle exact la intersecția firelor reticulare. În cazul când
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
două părți: * conductometrul propriu-zis al cărui principiu de funcționare este prezentat în figura 24 a; * celula de conductibilitate (celula de măsurare), prezentată în figura 24 b. Legendă: 1 - întrerupătorul general; 2 - bec roșu de control; 3 - cadran prevăzut cu două scale, cea superioară gradată de la 0 la 5 și cea inferioară gradată de la 0 la 15; 4 - comutatorul de domenii; 5 - potențiometrul de calibrare; 6 - șalter; 7 - celula de conductibilitate (celula de măsură). Principiul de funcționare al conductometrului constă în introducerea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
din figura 24 - a: schimbarea rezistenței R permite ca în funcție de conductibilitatea lichidului de cercetat să se aleagă domeniul de măsură necesar (se manevrează în exterior comutatorul 4). In acest circuit, printr-un montaj electronic special, este posibilă citirea directă pe scală a conductibilitații C (în micro Siemens sau miliSiemens) fără compensare. Este cunoscut faptul ca determinarea conductibilității electrice a electroliților apare o polarizare,motiv pentru care trebuie să se lucreze în curent alternativ. Cu cât conductibilitatea este mai mare, cu atât
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în vasul de conductibilitate ce conține soluția de KCl. Se conectează aparatul sursa de tensiune (întrerupătorul 1 pe poziția ON), când lampa (2) trebuie să se aprindă. Se manevrează comutatorul de domenii (4) astfel ca acul indicator să rămână în scală; se citește valoarea conductibilității, R C 1= , și se calculează valoarea constantei celulei (θ) utilizând relația (128) modificată: å ÛÜ Se execută minimum două determinări cu două soluții diferite de KCl și se folosește valoarea medie a constantei celulei (θ
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, să- și găsească „calea” în viață și s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise în Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată în 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise în Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată în 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoțional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
lotului investigat: elevi de școală profesională din cadrul Grupului Școlar „V.Pavelcu” Iași. Vârstă subiecților este cuprinsă între 17-20 de ani. Dimensiunea și structura lotului investigat: 90 de subiecți, 45 de băieți și 45 de fete. Testarea s-a făcut cu ajutorul scalei E.T.E.S.( 60 de itemi cu variante de răspuns DA/ NU),, pe grupe de căte 15 elevi aparținând unei singure categorii, într-o sală de clasă, pe parcursul a aproximativ 60-70 de minute pentru fiecare grupă. Definirea variabilelor independente: 1. grup sportiv
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
ale dependenței și independenței de câmp, influența percepției vizuale a ansamblului asupra percepției itemilor din cadrul acestuia de către elev (Claxton & Murrell, 1987). Abordările social-interactive subliniază ideea că învățarea reprezintă o funcție a interacțiunii elevilor cu profesorii și colegii lor. Spre exemplu, scalele Grasha-Riechmann care măsoară stilurile de învățare ale elvilor - Grasha-Riechmann Student Learning Style Scales (GRSLSS) sunt bazate pe un model de interacțiune socială asociat cu trei dimensiuni ale clasei de elevi: atitudinile elevilor față de învățare, percepția lor asupra profesorilor și colegilor
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
parte (Grasha, 1990). Alte cercetări, care au subliniat percepția elevilor asupra experiențelor de învățare din clasă, vorbesc despre modele ale preferințelor de predare/instrucție (Flippo, & Terrell, 1984; Hill, & Nunnery, 1973). Aceste modele însă vizează o anumită metodă de predare, în vreme ce scalele GRSLSS se adresează unei varietăți de metode. Nu există o listă anume de elemente ale stilului de predare care să fie general valabilă. Abordările asupra stilului de predare au examinat tipuri generale ale comportamentului în clasa de elevi și au
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
liceu deficienți de auz și strategiile de predare ale profesorilor acestora. Autorul a investigat totodată și relația dintre stilul de învățare al elevilor, performanțele lor și modalitățile în care utilizau diverse resurse pentru învățare. Pentru această cercetare, Lang a folosit scalele Grasha-Riechmann (GRSLSS) de măsurare a stilului de învățare. 1.3.1 Preferințele elevilor Lang (1999) raportează diferențe semnificative între media scorurilor stilului de învățare la elevii deficienți de auz, lucru care indică preferința acestora pentru anumite stiluri în defavoarea altora
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
de învățare ca fiind aceia care prezintă o slabă curiozitate intelectuală și care învață doar ceea ce li se cere. Rezultatele obținute în acest studiu de Lang, referitor la componenta dependentă, se corelează cu alte cercetări în care s-au utilizat scalele Grasha-Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul în echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite în acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate în scopul unei mai bune comprehensiuni. Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
categoriile de elevi sau doar pentru acea categorie de elevi care are un stil de învățare prin cooperare. 1.3.3 Observații asupra stilurilor de predare a cadrelor didactice de la clasele cu elevi deficienți de auz Lang a administrat 6 scale ale stilurilor de predare, care corespund celor 6 stiluri de învățare din GRSLSS, unui număr de 16 profesori ai elevilor cu deficiențe auditive cuprinși în cercetarea descrisă mai sus. Au existat și aici diferențe semnificative între mediile celor 6 stiluri
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
O explicație posibilă pentru faptul că profesorii par să încurajeze în studiul lui Lang stilul dependent este aceea că ei îl consideră eficient în relație cu particularitățile elevilor lor. Stilurile de predare asociate cu itemii stilului de învățare dependent din scalele GRSLSS sunt definite în termeni de predare structurată, organizată. De exemplu folosirea sublinierilor cuvintelor-cheie, explicarea separată a unor cuvinte și activități centrate pe profesor. Aceste caracteristici au fost identificate ca eficiente pentru elevii cu un stil de învățare dependent de
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]