4,646 matches
-
polifonică, pe mai multe „voci“. Partea întâi (strofele 1- 43) surprinde întrun decor romantic povestea iubirii peste fire între ființe care aparțin unor lumi diferite. Incipitul plasează imaginarul poetic în tiparul narativ al basmului, prin formula introductivă specifică. Secvența expozitivă schițează portretele celor doi protagoniști. Imaginea eroinei se singularizează prin superlativul frumuseții și prin dubla comparație care îi conferă atributul sacralității și pe cel al luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului apare oglindit în ochii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
împărat, el intră sub zodia iubirii, a fiorului sufletesc, dar și a timpului omenesc. Invocațiile fetei de împărat au rezonanțele unui descântec stilizat, forțând apropierea celor două lumi întrun spațiu imaginar, ideal, în „oglinda visului“. Cele două întrupări ale luceafărului schițează un basm al nașterii ființei. Aceasta se ivește din noianul apelor primordiale sau din a chaosului văi (motive cosmogonice). Apariția neptunicangelică și uranicdemonică se asociază cu motivul romantic al mortului frumos, dar și cu mitul folcloric al Zburătorului. Fiu al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
adre sat, în care pluralul persoanei întâi (deasupra noastră) desemnează perechea de îndrăgos tiți. Alături de motivul cuplului, prima strofă reunește motive specifice imaginarului poetic blagian, vizând cele patru elemente primordiale: Dumnezeu ca entitate eterică, soarele - focul celest -, pământul, iezerul sfânt. Schițând un spațiu de legendă, aceste motive se concretizează în imagini artistice vizuale și auditive, prin personificare (Ochi atot înțele gător), prin epitete (legendar, sfânt etc.), prin metaforă revelatorie (Ochi era iezerul). Toate aceste mijloace de expresivitate sugerează ideea poetică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Titlul evidențiază motivul poetic principal, locuința lacustră. Ambiguitatea regimu lui gramatical (lacustră - omonimie între substantiv și adjectiv) conferă termenului de intitulare valoarea unui simbol în jurul căruia este centrată viziunea poetică. Acesta se struc turează pe 2 planuri. Planul realității exterioare schițează imaginea unei lumi amenințate de un nou potop, în timp ce planul realității interioare (al eului poetic) este centrat pe simbolismul locuinței lacustre. Între cele două planuri se instituie o relație de analogie, pe principiul simbolist al corespondențelor, realizat prin simbolul acvatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din textul poetic studiat, aparținând simbolismului Numind un spațiu preistoric al locuirii, lacustra devine la Bacovia un spațiu poetic ce semnifică finitudinea ființei umane, insecuritatea universului interior, mereu agresat de forțele distructive ale unei lumi ostile. Prima secvență a poeziei schițează imaginea unui univers în dezagregare, prin câteva elemente simbol „decupate“ din planul naturii (șirul nesfârșit de nopți, ploaia ce pare a lichefia totul, transformând obiectele diverse ale lumii întro materie amorfă). În această lume amenințată de un nou potop, eul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe credințe, obiceiuri și „rânduieli“ străvechi. Incipitul rezumativ ia forma unei legende cosmolo gice, cu funcții multiple. În primul rând, legenda încadrează existența pastorală întrun univers în care Dumnezeu a pus rânduială și semn. Apoi, incipitul are rolul de a schița un portret per sonajului colectiv și de a introduce personajul absent al romanului, Nechifor Lipan, ca „voce“ reprezentativă a comunității. Dacă incipitul actualizează un timp pri mordial, finalul reprezintă o proiecție în viitor, sugerând ideea că, după înfăp tuirea actului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce săi vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: „Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi săi vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spus“. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzândo indiferentă? În orice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personajele evidențiate sunt Dănuț și Monica. Alte trăsături ale genului sunt: existența unui conflict, a unui fir epic/mai multor fire epice, ca succesiune de evenimente, de situații, apoi, prezența unor repere spațiotemporale multiple, predominanța narațiunii etc. Fragmen tul reprodus schițează un conflict interior, cognitiv, fixează repere spațiotemporale multiple ale acțiunii (de exemplu, Iași, mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă) etc. 9. Secvența textuală selectată detaliază reflecții ale personajului principal, Dănuț, formulate însă nu în stil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
convențional -, ci asupra autorului concret, desemnat prin numele real, asupra căutărilor și opțiunilor estetice ale poetului. 7. Prin comparația din versul incipit (mut ca o lebădă) se sugerează criza limbajului, ideea că tăcerile sunt mai grăitoare decât orice cuvânt. Se schițează astfel mitul poetic al „tăcerilor bune“, întemeiat pe un detaliu biografic - faptul că Lucian Blaga nu a vorbit până la patru ani. În același timp, asocierea poetului cu lebăda semnifică și capacitatea artistului de a esențializa misterele vieții și ale morții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
citat, două valori stilis tice și, implicit, un dublu rol discursiv. În prima secvență textuală, verbe precum seamănă, se redimensionează, nu se chinuie, dispar, absoarbe, rămâne, nu spune etc. au valoarea prezentului descriptiv. Rolul acestui timp verbal este de a schița personajului feminin un portret dinamic ce prinde contur, treptat, chiar în timpul „real“ al lectorului, anulând distanța dintre cititor și personaj. În a doua secvență textuală, rolul verbelor prin care se activează valoarea stilistică a prezentului narativ constă în derularea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sugerarea caracterelor și a unor modele existențiale) și, mai ales, personajele care vor intra în viața lui. Reuniunea familială din salonul casei Giurgiuveanu prilejuiește prezentarea personajelor în ipostaze definitorii, surprinderea relațiilor dintre ele, evidențierea tensiunilor conflictuale. În același timp, episodul schițează linia narativă principală a romanului, reunind mai multe teme: moștenirea, paternitatea, parvenirea. Contrapunctic, acțiunea urmărește și firul epic ce dezvoltă tema iubirii și pe cea a afirmării intelectualului, reliefând elemente specifice bildungsro ma nului, prin destinul lui Felix și al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului despre statutul social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii ferme. Deta liile fizice au un rol semnificativ, sugerând un caracter plin de contradicții. Astfel, Lică are calități certe, precum voința puternică, inteligența nativă, luciditate, temeritate, capa citate de a intui psihologia celor din jur, dar aceste calități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
faptul că, deși este eroina eponimă a romanului călinescian, Otilia nu apare direct în incipitul descriptiv ce fixează repere spațiotemporale (Bucureștiul anului 1909) și nici în finalul romanului. Aceste secvențe sunt centrate asupra lui Felix Sima, din perspectiva căruia sunt schițate ipostazele eroinei. Astfel, atât prin portretul inițial, cât și prin imaginea finală - reliefată în dialogul dintre Felix și Pascalopol -, se accentuează caracterul enigmatic al Otiliei. Alegând această strategie textuală, George Călinescu reliefează ambiguitatea eroinei și iposta zele ei, mereu schimbătoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
crize de conștiință, de ordin cognitiv, nu moral“ - afirma Camil Petrescu (Addenda). Prima sa piesă, Jocul ielelor (1916), ilustrează perfect noul canon al dramei de idei (care apropie teatrul lui Camil Petrescu de dramele lui H. Ibsen sau Fr. Dürrenmatt), schițând, în același timp, reperele paradigmatice ale teatrului camilpetrescian. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din drama studiată Gelu Ruscanu, eroul principal al dramei, întruchipează scenic omul superior, în mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui Grigore Ruscanu, tatăl lui Gelu. Ca prezență scenică, eroul asupra căruia se focalizează spectacolul se definește mai ales prin prezență scenică și discurs. Prima apariție a lui Gelu Ruscanu (actul I, scena III) este însoțită de un portret inițial schițat în didascalii: „Gelu e un bărbat ca la 27- 30 de ani, de o frumusețe mai curând feminină, cu un soi de melancolie în privire, chiar când face acte de energie. Are nervozitatea instabilă a animalelor de rasă. Privește totdeauna
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Textul propriu zis este un dialog dramatic, alcătuit din replici ale celor două personaje, Marcello Mariani (Cellino) și comandantul flotei venețiene, Pietro Gralla. 9. Replica lui Pietro schițează un portret ideal al tânărului venețian. Primele două afirmații reliefează, prin conotații metaforice, caracterul inflexibil, tăria de caracter și cute zanța care definesc, în concepția sa, un tânăr aristocrat. Următoarele enunțuri punctează valorile morale și sociale - adevărul, dreptatea - pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe de o parte, și pozitivism și realism, pe de altă parte, deoarece Dilthey se află tocmai la intersecția lor, căutând să reconcilieze scepticismul generat de prima dintre perechile de tendințe amintite cu scientismul celei de-a doua.27 Deocamdată schițăm doar reperele dezbaterii, așa că nu facem decât să punctăm locul inserției lui Dilthey în spiritul epocii. Abia în subcapitolele următoare vom analiza pe larg relația filozofului german cu fiecare dintre aceste coordonate. Pentru început însă, nu numai fiindcă așa ne-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în continuare Schnädelbach, psihologia "empiric-naturalistă" a epocii înțeleasă ca "știință naturală a spiritualului" este considerată de Dilthey din capul locului ca fiind "improprie pentru fundamentarea științelor spiritului", în vreme ce "conceptul contrar pe care-l propune, cel al unei <<psihologii comprehensive>>, e schițat el însuși dintr-o perspectivă hermeneutică". Drept urmare, conchide același autor, "la Dilthey nu există, cu siguranță, un raport de fundamentare univoc între psihologie și hermeneutică"92. În concluzie, credem că putem vorbi despre unitatea viziunii lui Dilthey și cel puțin
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rămânând doar ca o Weltanschauung sau alta să fie invalidată de datele experienței. D) Relația cu Hegel (între clasic și romantic) Să luăm deocamdată două puncte de reper în ceea ce-l privește pe Hegel, pentru ca apoi, pornind de la acestea, să schițăm relația lui cu Dilthey, fiindcă asupra raportului dintre cei doi vom reveni pe larg în capitolul următor. Primul reper este o temă eleată, care stă la baza sistemului hegelian: adoptând modelul unui raționalism universalist, de tip clasic, Hegel echivalează, ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pure (vezi I, 3C) o replică aptă să dinamizeze în spirit (post)romantic, prin relativizare și istoricizare, imobilismul clasic care mai caracteriza cadrul transcendental al cunoașterii, în varianta lui kantiană (vezi II, 2Aa). Într-un alt subcapitol (II, 1Bd) am schițat deja în ce măsură se apropie și se distanțează de Kant atât Droysen, cât și Dilthey. Considerăm că acum este util să insistăm asupra acestei probleme, întrucât constatarea unei coordonate apriorice în cazul lui Dilthey ne va ajuta să înțelegem mai nuanțat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofie hic et nunc). Într-o atare situație ar rezulta o contradicție majoră între "metafizica imanentă" promovată de Dilthey și transcendentalismul unui asemenea concept. Totodată, acest concept ar implica așa cum am mai arătat (vezi I, nota 185, unde am și schițat un posibil răspuns) existența unei supraconștiințe a cărei menire ar fi aceea de a stabili criteriile în funcție de care judecăm numeroasele "conștiințe filozofice" (recunoscute ca fiind legitime numai în cadrul propriilor sisteme). Să fie într-adevăr vorba despre o inconsecvență fundamentală în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
produsul unei anumite componente a naturii umane", al unei componente structurale. La rându-i, așa cum am văzut, fiecare dintre aceste componente structurează la nivelul filozofiei ca sistem cultural un anumit tip de Weltanschauung. Sistemul cultural continuă Dilthey în Einleitung... "este schițat în fundamentul comun al societății din orice epocă, deși ajunge la o dezvoltare diferențiată și la bogăție lăuntrică abia într-un stadiu cultural superior" (vezi și II, 2Bj); el se dezvoltă "în ansamblul unei realității istorico-sociale", adică într-un Lebenszusammenhang
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
umană, istoria psihologică și individuală, formele concrete de existență 28. Pentru gânditorul francez, "singurul a priori concret în care boala mentală dobândește înfățișările necesare"29 este istoria. În Istoria nebuniei..., Foucault pleacă de la presupoziția populară: Nebunul spune adevărul!, încercând să schițeze cum acest "adevăr" îi vizează pe cei din jurul nebunului: familia, infirmierii, psihiatrii. O altă presupoziție în tratarea nebuniei este aceea a localizării ei în suflet și a sufletului în creier, ceea ce a făcut să primească "un statut, o structură și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
iar orice act de voință nu are loc decât printr-un exercițiu al puterii tale, singulare. 2) Puterea în sine presupune existența controlului, iar ideea de control este inextricabil legată de tehnici și de posibilități de a cunoaște pentru a schița un plan de acțiune. Un alt răspuns ar putea fi formulat din considerente istorice: din toate timpurile, puterea a dezvoltat relații de cunoaștere, iar pe baza acestor relații de cunoaștere-putere s-a format civilizația. Oamenii din sfera cunoașterii au stat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de Nietzsche atunci când face o cercetare istorică, preluând de la filosoful german conceptul de "istorie efectivă". De asemenea, conceptul de "istorie efectivă" apare și la G. Gadamer, cu o semnificație diferită. În eseul Nietzsche, genealogia și istoria, istoricul francez încearcă să schițeze o "metodologie" a istoriei efective. Voi descrie și caracteriza acest concept așa cum l-a teoretizat Foucault. Istoria efectivă pune în practică o altfel de tratare a conceptului de eveniment, aceea descrisă mai sus. Ea prezintă altfel relația T-P, urmărind
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]