4,941 matches
-
Dieta națională. Pentru a obține solidaritatea dorită și pentru a-și atinge scopurile, adunările reunite în Dietine au început, de la sfârșitul secolului al XV-lea, să trateze prin intermediul deputaților. Seimul era bicameral. Senatul, dezvoltat din vechiul Consiliu regal, reunea marii seniori laici și ecleziastici. Dezbaterile erau conduse de rege. Camera inferioară, a deputaților, reunea reprezentanții șleahtei și deputații provinciilor. Principale mutații în planul raporturilor dintre regalitate și stările privilegiate, care au influențat decisiv organizarea și activitatea dietelor poloneze, s-au produs
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
împartă puterea cu nobilimea, chiar dacă a avut în vedere existența și importanța clasei militare, căreia i-a conferit imunitate 182. El nu a transferat din prerogativele regale nici nobilimii, nici Bisericii. În secolul al IX-lea regii cereau tuturor marilor seniori ai regatului și chiar episcopilor, să depună jurământ de fidelitate. Dar suveranul va trebui să țină seama de vasalii săi, care dispuneau de o forță militară remarcabilă, ajutor necesar, rezultat din contractul de vasalitate (auxilium). Treptat organizarea comitatului decade, deoarece
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a monarhiei sunt marcate de domniile lui Filip August (1180-1223), Ludovic al IX-lea (1226-1270) și Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314). Filip August a obținut un spor de putere și un "beneficiu moral"184 în lupta contra marilor seniori strângând legăturile cu orașele, cărora le-a acordat Carte de privilegii. De acum, regii Franței vor crește numărul vasalilor direcți pentru a întări monarhia și a scădea numărul celorlalți. Sintagma "il n'y a qu'un roi en France" va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reală cu Statele Generale 190. Că suveranii acceptau de nevoie prezența adunărilor (și doar astfel considerau consultarea stărilor) este o realitate, dar tot atât de adevărat este că fără acordul lor nu se puteau rezolva marile probleme ale regatelor. Convocarea prelaților și seniorilor se făcea, în principiu, nominal. Era acceptată și reprezentarea prin mandatari. Așezămintele religioase și orașele care trimiteau reprezentanți, îi numeau ad audiendum ea quae per dominus regem ordinabuntur (pentru a raporta voința regelui). Prezența orașelor presupunea un rudiment de sistem
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
general rezolva toate problemele ce priveau recrutarea soldaților și litigiile intervenite în legătură cu aceasta între administrația comitatului și orașe sau între diferite orașe. Avea, de asemenea, numeroase prerogative în domeniul monetar. Contele percepea subsidii extraordinare, din partea fiecărui oraș și a fiecărui senior prin intermediul comisarilor săi, de exemplu contribuția pentru organizarea Cruciadelor. Consiliul general nu vota impozitele până la apariția englezilor și, chiar în acel timp, acestea nu erau impozite propriu-zise, ci colecte destinate nevoilor locale. De la sfârșitul secolului al XIII-lea stările din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și necesitatea consimțământului reprezentanților stărilor privilegiate pentru ridicarea impozitelor (art.12, 14). Pentru "sfatul" comun al tuturor supușilor în privința altui "ajutor" (auxilium) decât cel acordat în situațiile cunoscute răscumpărarea regelui prizonier, ridicarea în rang de cavaler a băiatului vârstnic al seniorului și căsătoria fiicei lui în vârstă -, regele era obligat să convoace arhiepiscopii, episcopii, abații, conții și marii baroni individual, prin scrisori și, de altă parte, în mod colectiv prin șerifi și balivi pe toți vasalii, pentru o anumită zi, cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
asumat în mod colectiv de stările privilegiate. Constituirea monarhiei stărilor și limitarea puterii regale în profitul stărilor aragoneze, l-au determinat pe Alfons al III-lea să constate că Privilegiul Uniunii a creat "tot atâți regi în Aragon, câți mari seniori"284, iar în Cortèsul din 1328 se va afirma, în aceeași idee, că în timp ce regele Castiliei domnește peste supuși, regele Aragonului domnește peste cetățeni 285. În secolul al XV-lea dezvoltarea orașelor aragoneze, în special porturile Valencia și Barcelona, a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pronunțat, în Italia s-a dezvoltat un policentrism politic. 4.1. Imperiul german 301 Regimul corporativ și Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate se înfățișează în Imperiul german piramidal: în plan superior Dieta imperială (Reichstag), alcătuită din principii laici și ecleziastici, seniori și reprezentanți ai orașelor, iar la bază Dietele provinciale (Landtag). Aceasta va da naștere dualismului constituțional în două planuri diferite: unul regional, care semnifică raporturile existente între principii teritoriali și stări, cu adunările reprezentative, iar celălalt prezintă stările și adunările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, perioadă ce coincide cu anarhia feudală a interregnului (1254-1273) și limitarea incipientă a puterii imperiale, se constituie stările care vor dobândi, în virtutea privilegiilor, caracter corporativ: principii laici și ecleziastici (Fürsten), seniorii (Herren) și cavalerii (Ritter). Acestor trei stări privilegiate li se vor adăuga orașele care, unite în Ligi puternice, vor revendica dreptul de reprezentare în Reichstag. Doar cavalerii, deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu vor avea privilegiul de fi reprezentați
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și confuză"305. Principiul electivității în desemnarea suveranului era combinat cu cel al eredității, într-o formă ce amintește sistemul mixt ereditar-electiv din Țările Române. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978) de la Aix-la-Chapelle, de pildă, s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 306. Se acordau sau nu, concesii la încoronare ? Se poate vorbi de pactis conventis încă din această perioadă ? În
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fost acordate, ele se înscriau în obicei, în tradiția jurământului depus de rege că va respecta și garanta libertățile "țării". De domnia lui Henric al II-lea sunt legate numeroase alte privilegii, între care recunoașterea moștenirii beneficiului și convocarea marilor seniori în adunare la Curte, pentru a se sfătui și a primi consimțământul lor în problemele cele mai importante ale regatului (consilium). Din această perioadă, adunarea Curții regale (Hoftag) va constitui nucleul Camerei principilor în Dieta imperială. După stingerea dinastiei saxone
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
va asocia acestora ministerialii și va sprijini mișcarea comunală. Henric al IV-lea a păstrat permanent controlul asupra Dietei. Autoritatea sa era suficient de puternică spre a se opune desemnării ca urmaș la tron a propriului fiu, Conrad, în ciuda protestelor seniorilor, cum s-a întâmplat în Dieta din anul 1098, de la Mainz 309. O semnificație aparte a căpătat-o domnia lui Henric al V-lea (1106-1125). Împăratul s-a sprijinit, în prima parte a domniei, pe o armată numeroasă formată din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de la Worms în 1231 și confirmat de împărat în mai 1232312, principii laici intrau în posesia tuturor atributelor puterii militare, administrative și judecătorești locale 313. Toate legile viitoare vor depinde în continuare de acordul principilor (domini terrae) și al celorlalți seniori ai Imperiului (meliores et majores terrae)314. Se crea o suprapunere de drepturi defavorabilă unității de stăpânire. Frederic al II-lea nu a atras orașele de partea sa. Când patriciatul, factor esențial în politica de centralizare, a cerut dreptul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1250-1254), s-a produs transferul decisiv de autoritate dinspre regalitate către marii principi. A urmat perioada "marelui interregn" (1254-1273) în care, pe fondul luptelor interne s-a accentuat diferența de putere între principatele teritoriale. Titlul de principe va fi rezervat seniorilor care se aflau în relație directă de vasalitate față de rege. Această delimitare nu a exclus la început pe ceilalți seniori de la vot: în 1220 Henric al VII-lea a primit la alegere vota tam electorum quam principum et nobilium Teutonie
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care, pe fondul luptelor interne s-a accentuat diferența de putere între principatele teritoriale. Titlul de principe va fi rezervat seniorilor care se aflau în relație directă de vasalitate față de rege. Această delimitare nu a exclus la început pe ceilalți seniori de la vot: în 1220 Henric al VII-lea a primit la alegere vota tam electorum quam principum et nobilium Teutonie 316. În perioada interregnului numărul principilor ecleziastici a rămas aproximativ același, cu preeminența arhiepiscopilor de Mainz, Köln și Tier, în timp ce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
condiții, se numărau asocierea stărilor privilegiate la guvernare și reglementarea reprezentării orașelor în Dieta imperială, pe baza unui statut precis. Anul 1489 este cel în care orașele au constituit o curie independentă în Reichstag, alături de cele ale principilor electori și seniorilor 329. De acum, participarea lor la adunările imperiale va deveni regulată. În aceeași perioadă s-a consolidat, în forme bine conturate, suveranitatea principilor teritoriali. Acest fapt a contribuit la întărirea puterii lor, pregătind reforma Imperiului și a instituțiilor sale. Partida
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia (Herrschaft), ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)336. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provinciei: în "curia prelaților" și în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, clerul tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria 337, pe când în Boemia, după reforma husită, clerul va ieși din rândul stărilor Dietei 338. În multe țări, de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din rândul stărilor Dietei 338. În multe țări, de altfel, Reforma religioasă a determinat schimbări fundamentale în structura stărilor, a Dietei și în modul de reprezentare, chiar la o separare pe curii ale catolicilor și protestanților. Starea nobilimii distingea între seniori (Herrenstand) și cavaleri (Ritterstand), cu aspecte specifice privind reprezentarea în privința provinciilor de la est sau vest de Elba: în cele dintâi, prelații, seniorii și cavalerii participau la adunare în aceeași curie; la vest de Elba se menținea diviziunea clasică în trei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în modul de reprezentare, chiar la o separare pe curii ale catolicilor și protestanților. Starea nobilimii distingea între seniori (Herrenstand) și cavaleri (Ritterstand), cu aspecte specifice privind reprezentarea în privința provinciilor de la est sau vest de Elba: în cele dintâi, prelații, seniorii și cavalerii participau la adunare în aceeași curie; la vest de Elba se menținea diviziunea clasică în trei curii: clerul, nobilimea și reprezentanții orașelor 339. Cavalerii participau la Dietele provinciale, dar nu erau reprezentați în Reichstag. Dependența lor de puterea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la stadiul unei monarhii temperate, în care se afirma puterea crescândă a stărilor. În privința instituțiilor, din secolele al IX-lea și al X-lea vechile adunări ale tuturor oamenilor liberi din triburile slave au fost înlocuite de reuniri periodice ale seniorilor feudali: adunările aulice (curia, colloquium)341. În cursul secolelor XIV-XV și aceste adunări vor fi înlocuite de instituții cu un cu totul alt caracter: reuniuni de persoane aparținând păturilor privilegiate, constituite în corporații și numite în mod curent stări. Perioada
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
bucurau, de teama limitării acestora în viitor (definitio et limitatio). Rivalitatea monarhiei cu stările privilegiate a intrat într-o fază critică în timpul domniei lui Venceslav al IV-lea (1378-1419), care nu numai că nu a reușit să înfrângă rezistența marilor seniori, uniți din 1394 într-o Ligă, dar a fost ținut de două ori captiv (1394 și 1401)351. În consecință, regimul stărilor s-a consolidat: un Consiliu permanent format din nobili și episcopi supraveghea și aproba hotărârile regelui. Încercările lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
speciale, desemnate de Dietele generale și provinciale, asigurau guvernarea țării. În urma războaielor ce s-au desfășurat, datorită conflictului confesional, clerul va dispare din Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Orașele decad, prin plecarea puternicului patriciat de origine germană. În consecință, numai seniorii și cavalerii vor duce mai departe lupta pentru limitarea puterii regale. Recunoașterea lui Sigismund de Luxemburg ca rege al Boemiei, va fi urmarea compromisului încheiat între acesta cu marea nobilime și cavalerii, marii învingători ai aceui timp. Prin impunerea Compactelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
oligarhice"352. În aceeași perioadă, în Moravia și Silezia continuitatea acțiunii comune a stărilor s-a menținut. Scurta domnie a lui Albert al II-lea și apoi a lui Ladislau Postumul, nu au modificat echilibrul dintre monarhie și stările privilegiate. Seniorii, care guvernau provinciile (hejtman) și patriciatul urban dădeau în continuare "tonul" Dietei. Până la alegerea lui George Podiebrad (1458-1475) ca guvernator al Boemiei (1452) și apoi ca rege în Dieta de la Praga din 2 martie 1458, nu s-a consemnat nicio
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dieta precedentă. Alcătuirea Dietei depindea de situația politică a Coroanei Boemiei și rezulta din raportul de forțe dintre stări. În Constituția Boemiei din anul 1549 (Constitutiones terrae) se menționau între stările țării, cu drept de a participa la Diete, doar seniorii, cavalerii și orașele. Este o particularitate a organizării Dietei Boemiei timp de două sute de ani, care separă mișcarea husită de Războiul de 30 de ani359. Urmare a mișcării husite, care a lichidat aproape în întregime Biserica în ceea ce o privește
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
inițiativă a Dietei, sau de a o suprima complet. Doar la începerea și închiderea adunării ședința se ținea în plen. Fiecare ordin stătea în sala proprie, sub conducerea unui director. Se poate considera, pe baza datelor cunoscute, că directorul ordinului seniorilor era președintele întregii Diete (adică burggreavul regatului Boemiei). Procedura prevedea comunicarea în scris a hotărârii luată de ordinul inferior către ordinul inferior. Orașele, considerate un ordin fără mare importanță, comunicau hotărârea lor doar oral, în plenul ședinței, fapt pe care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]