5,139 matches
-
descris vârfurile (spikes) din epilepsie, și din 1935 când Gibbs, David și Lennox au descris complexele vârf-undă și patternul 3 cicli / sec din perioadele dintre crizele de epilepsie. Electroencefalografia înregistrează activitatea electrică cerebrală în condiții de repaus psihic, motor și senzorial. Înregistrarea EEG este expresia sumatorie a potențialelor post-sinaptice excitatorii și inhibitorii din creierul uman. Creierul uman este o sursă de câmpuri electromagnetice variabile descrise ca ritmurile cerebrale: Ritmul alfa α prezintă o frecvență între 8 - 13 Hz, cu o medie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
anume de a îndepărta țesutul tumoral fără a adăuga deficit neurologic, minimalizând potențialul epileptogen al leziunilor și al sechelelor intervenției chirurgicale. î179, 252) MEG este un instrument util de cercetare științifică în studiile neurocognitive privind fiziologia limbajului, în diferențierea percepției senzoriale de decodarea semantică îfigura 1.11). „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” - Mihai Eminescu (1850 - 1889) I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
complexitatea cuvintelor îmonosilabice, bisilabice, sintagme, propoziții, fraze) și se realizează la o intensitate ceva mai mare, deoarece în decodarea sonoră a fonemelor este necesară discriminarea sunetelor tranzitorii cu spectre de frecvențe și intensități cu viteză mare de variație, ce solicită senzorial un număr mare de fibre nervoase. (12, 225) Inteligibilitatea mesajului sonor verbal crește direct proporțional cu intensitatea sonoră a emisiei fonemice, fiind minimă la 50 % din cuvintele recunoscute. Utilizarea cuvintelor complexe în context propozițional permite subiectului recunoașterea cu o inteligibilitate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte corect înțelese și repetate de către subiect, și se obține la aproximativ 15-30 dB peste pragul vorbirii. La normali și hipoacuzicii de transmisie este 100%, iar în hipoacuziile senzoriale este scăzut mai mult în leziunile retrocohleare. Fenomenul „roll-over” se manifestă prin scăderea paradoxală a inteligibilității la creșterea intensității sonore datorită distorsiunilor și poate fi evaluat prin indicele roll-over îdescris de Jerger) după formula: I = (Inteligibilitate maximă - Inteligibilitatea minimă) / Inteligibilitatea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Electrocohleografia este test monoaural, ce nu depinde de stadiul somnului și de anestezie, poate fi efectuată atât în hipoacuziile de transmisie cât și în cele neurosenzoriale, și evaluează atât funcția presinaptică cât și cea postsinaptică permițând diferențierea între leziunile periferice senzoriale și cele neuronale. Dezavantaje electrocohlografie sunt legate de invazivitate, domeniul frecvențelor explorate sunt limitate la frecvențe înalte, iar în plus tehnica nu depistează leziunile retrocohleare. (225) Potențiale evocate precoce (ABR - Auditory Brainstem Response) reprezintă înregistrarea activității electrice din trunchiul cerebral
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
învățării. (5) În domeniul psiholingvistic s-au făcut o serie de determinări privind procesarea informației vizuale și auditive în funcție de parametrii psihologici individuali și de dezvoltarea neuropsihică. Metoda timpilor de reacție nu oferă totuși o evaluare obiectivă a performanței de procesare senzorială datorită implicării lanțului motor în răspuns. Timpii de reacție nu au putut oferi decât date indirecte privind mecanismul neuropsihic al procesării informației lexicale, a mecanismului recunoașterii, memoriei și precum și a mecanismelor patolingvistice implicate în afectarea limbajului, cum ar fi cele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de neuroimagistică funcțională PET și MRIf a fost utilizată relativ recent (2005) într-o serie de studii privind atenția de către Michael Postner, profesor al Universității din Oregon. Metoda timpilor de reacție psihometrici constituie un instrument de cercetare comun al reactivității senzoriale vizuale și auditive. (90, 129, 190) Am inclus metoda timpilor de reacție psihometrici în invenția descrisă la capitolul următor: Dispozitiv de stimulare psiho-verbală pentru achiziția de potențiale evocate cognitive și evaluarea timpilor de reacție psihometrici. (74, 75) I.4. Dispozitiv
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de achiziție cu aplicativitate clinică actuală nu depășește 300 ms, în schimb procesele cognitive se presupune că depășesc cu mult această fereastră. Explorarea limbajului necesită folosirea stimulilor lingvistici adaptați, ca principali stimuli ai sistemului cognitiv verbal, și respectiv stimuli nonverbali, senzoriali pentru evaluarea funcțiilor cognitive non-verbale. Nu am identificat specificațiile tehnice ale vreunui tip de dispozitiv de stimulare psiho-verbală și nici a unui standard tehnic de stimulare care să permită achiziția de potențiale evocate cognitive folosind limba română. Nu am identificat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
incorectă”. Timpul de expunere reprezintă durata menținerii expunerii itemului pe ecran cu eșantionul de stimulare text, imagine sau mixt; Timpul de pauză este randomizat între o limită inferioară și o limită superioară cu scopul de a evita formarea unor stereotipuri senzoriale gnozice sau reactive motorii anticipative la un timp perceput constant. Sub cadranul setării schemei temporale de prezentare a stimulilor psihoverbali se află un cadran Semnal TTL destinat reglării duratei palierului superior al semnalului TTL în milisecunde. Un buton de comandă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de cauză organică centrală sau periferici: malformative, ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
malformative, ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada formării deprinderilor de comunicare, sau poate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
realiste în recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada formării deprinderilor de comunicare, sau poate fi un deficit de utilizare, când prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada formării deprinderilor de comunicare, sau poate fi un deficit de utilizare, când prin afectarea dobândită s-au pierdut deprinderile corecte ale
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
deficitului afazic afiliate secțiilor de neurologie; - centre de reabilitare a comunicării verbale. Activitatea desfășurată în cadrul centrelor logopedice interșcolare vizează depistarea logopaților încă din etapa preșcolară și desfășurarea activității de corecție cu subiecți logopați normali din punct de vedere psihic și senzorial. Cabinetele logopedice afiliate policlinicilor, spitalor sau de pe lângă școlile speciale sunt destinate subiecților cu tulburări de limbaj ce apar pe fondul unor deficiențe psihice, organice-funcționale, senzoriale și intelectuale. (343) Etapa de depistare se va realiza precoce, iar responsabilitatea cade în sarcina
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și desfășurarea activității de corecție cu subiecți logopați normali din punct de vedere psihic și senzorial. Cabinetele logopedice afiliate policlinicilor, spitalor sau de pe lângă școlile speciale sunt destinate subiecților cu tulburări de limbaj ce apar pe fondul unor deficiențe psihice, organice-funcționale, senzoriale și intelectuale. (343) Etapa de depistare se va realiza precoce, iar responsabilitatea cade în sarcina părinților, educatorilor, medicilor cabinetelor școlare și logopezilor din centrele interșcolare, ceea ce impune asimilarea unor cunoștințe de logopedie din partea celor vizați. Depistarea tulburărilor de comunicare verbală
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin implicarea logopedului în mediul natural psiho-social al copilului, direct în școală sau grădiniță pentru reinserția logopatului în grupul de școlari și se desăvârșește înafara orelor de clasă la cabinetul de reabilitarea a comunicării verbale. Logopați cu tulburări grave, polimorfe senzoriale și motorii sau când există complicații psiho-comportamentale trebuie reabilitați individul în centre medicale, iar educația se va desfășura în scoli cu regim special, vizând în perspectivă posibilitatea reinserției ulterioare în școlile cu regim normal. Recuperarea deficitului afazic se realizează în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
refacerea praxiei verbale și refacerea engramelor motorii prin răspuns. Metoda de stimulare-facilitare se bazează pe următoarele principii: 1. Stimularea auditivă intensivă se referă la administrarea stimulilor verbali auditivi consecvent, la un ritm care se apropie de vorbirea normală; 2. Stimularea senzorială repetitivă se referă la readministrarea acelorași stimuli în contexte și în sedințe diferite; 3. Stimularea variată și diferențiată se referă la folosirea unor arii tematice variate și realizarea stimulării cu stimuli asemănători, dar cu nuanțe diferite ca formă și înțeles
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
are un grad de inteligibilitate rezonabil, se admite că încurajarea răspunsului permite formarea unei baze perfective în exprimarea viitoare. Din punct de vedere tehnic, după Voinescu I, se procedează astfel: În afaziile receptive este necesară refacerea, accesibilizarea și reorganizarea engramelor senzoriale și funcției paradigmatice. Stimulii auditivi au caracter colocvial întrebare - răspuns și se administrează bolnavului prin fraze, cu repetiții, asociate cu imagini, mimică, gesturi lăsând timp de decodificare a mesajului. Progresiv, se reduce complexitatea stimulului verbal spre propoziții scurte sau sintagme
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
344) Facilitarea urmărește creșterea accesului la engramele încă păstrate, pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la administrarea multisenzorială de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât și declanșarea engramelor motorii și funcția de sintagmare. Ulterior se recurge la o reducere progresivă a stimulilor facilitatori pe măsură ce afazia se ameliorează. Facilitarea se realizează prin: 1) repetarea concomitentă, apoi succesivă cu imaginea, în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
privind structurarea spațială au rolul de a se automatiza deprinderea de a citi de la stânga spre dreapta și pornesc de la achiziția primordială a noțiunilor spațiale, stânga-dreapta. - Exerciții de orientare în spațiu: comenzi de realizare de pași în diferite direcții; - Exerciții senzoriale pentru înțelegerea noțiunilor spațiale în grafie: comanda de a plasa o cruce X în raport cu un desen care are individualizat, în pozițiile față-spate, sus-jos, stânga-dreapta, și apoi cu săgeți se indică și se enunță verbal. Același exercițiu se aplică și la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
inițială, apoi în poziție mediană și finală. Se aleg propoziții în care sunetul apare frecvent îSorb supa. Soarele este sus. Sanda sare sus etc.). Este obligatorie o audiție repetată de 3 - 4 ori, chiar expusă lent, pentru a întări engrama senzorială, apoi se trece la o repetiție începută simultan cu logopedul, apoi după el cuvânt cu cuvânt, pentru a se menține ritmul expunerii și durata expirației. Ulterior se repetă propoziții scurte, după expunerea completă a recuperaționistului. Se introduce fonemul s în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
1998/2006), potrivit căreia sensul se naște dintr-o confruntare a "comunicării" cu elementele contextuale. În interacțiunile sociale, avem de-a face cu mai mulți factori, și anume: contextul spațial (dispunerea locului și constrângerile impuse de acesta), contextul fizic și senzorial (ceea ce capătă sens în raport cu ansamblul elementelor senzoriale care ajung la diferite simțuri: auz, văz, miros, atingere); contextul temporal (succesiunea în timp a mesajelor); contextul pozițiilor respective ale actorilor (argumentele pe care le susțin actorii sociali la un moment dat); contextul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dintr-o confruntare a "comunicării" cu elementele contextuale. În interacțiunile sociale, avem de-a face cu mai mulți factori, și anume: contextul spațial (dispunerea locului și constrângerile impuse de acesta), contextul fizic și senzorial (ceea ce capătă sens în raport cu ansamblul elementelor senzoriale care ajung la diferite simțuri: auz, văz, miros, atingere); contextul temporal (succesiunea în timp a mesajelor); contextul pozițiilor respective ale actorilor (argumentele pe care le susțin actorii sociali la un moment dat); contextul relațional social imediat (sensul se naște în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
limbii române mai important decît se apreciază. în: Universitas, 1, nr. 3, 1991, p. 3-4. [155] TOMA; ION. Vocabularul, partea cea mai dinamică a limbii. în: Universitas, 1, nr. 4, 1991, p. 4-5. [156] TOMȘA, GHEORGHE, Copilul preșcolar și educația senzorială, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 17-25 [modelul de fișă în 4 faze descris de Y. Le Roch în Cum să facem exercițiile senzoriale, Buc., EDP, 1976, secțiunea 2: Vocabular însușit.]. [157] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUIZA; SIMON
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a limbii. în: Universitas, 1, nr. 4, 1991, p. 4-5. [156] TOMȘA, GHEORGHE, Copilul preșcolar și educația senzorială, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 17-25 [modelul de fișă în 4 faze descris de Y. Le Roch în Cum să facem exercițiile senzoriale, Buc., EDP, 1976, secțiunea 2: Vocabular însușit.]. [157] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUIZA; SIMON, JOLÁN. Limba română. Manual pentru clasa a II-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român-ceh. București, EDP, 1991, 200 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]