3,380 matches
-
preajmă, să-i găsească un post, îi caută burse. Îi indică, didactic, liste de lecturi obligatorii, cerându-i în schimb, cu disperare, pâine, se plânge de singurătate, de tristețea alcoolului și a amorurilor fugare, are obsesia ratării, consideră creația de sertar "cea mai nobilă dintre chemările astei vremi". Atașamentul lui Sîrbu față de Deliu Petroiu este profund, neprefăcut, prietenia aceasta confirmându-i-se, o dată în plus, la ieșirea din pușcărie: "Am fost sigur, de acolo chiar, că unicul meu prieten care nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
atitudine antitotalitară, din oroarea fostului discipol al lui Blaga față de compromisuri. Există, neîndoielnic, o notă de frustrare în judecățile, uneori lipsite de nuanțe, apodictice, ale scriitorului marginalizat. Cu atât mai de admirat rămâne însă obstinația sa de a scrie pentru sertar, de a nu accepta inevitabilele compromisuri pe care le-ar fi cerut o poziție centrală, de notorietate publică, în sistem. Ironia sa îi vizează, în epistolar, îndeosebi pe colegii din Cercul Literar, care o practicau ei înșiși, în diferite forme
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
epistolară, una nu lipsită de maliție, prodigioasa-i corespondență citindu-se și astăzi cu viu interes. Condamnat la singurătate, autoexilându-se, Ion D. Sîrbu găsește în acest supliciu privilegiul evaziunii în ficțiune, oferindu-și luxul libertății interioare, al lucidității, scriind pentru sertar și trimițând în eter "scrisori către bunul Dumnezeu". Citind aceste scrisori, avem totodată impresia că, asemeni personajelor din jurnal, cu care se întreține diaristul, destinatarii epistolelor se transformă cu toții, imperceptibil, în "ficțiuni ale singurătății", parteneri de dialog imaginar, dând autorului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
privat, dar aceasta rămâne, trebuie să admit, o simplă supoziție, mai ales în contextul în care, atât în aria generoasă a literaturii, ca și în aceea a umanioarelor, în general, ori a științelor sociale, în particular, des pomenita "literatură de sertar" pare să fi fost mai mult un miraj sau o veritabilă strategie de justificare a lipsei de opoziție în comunism, din moment ce ea nu a mai ajuns în rafturile bibliotecilor noastre nici până astăzi. Dar să revenim la resorturi. Ce i-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Opera Magna, Iasi, 2012 ("ediția a treia: revăzută, adăugită și înzestrată cu ilustrațiuni"). În 2003, revista Timpul, condusă pe atunci de Liviu Antonesei, a publicat un grupaj din documentele aflate, în decembrie 1989, în biroul Mariei Ghițulică, sub titlul " Din sertarele lor. Dupa douăzeci de ani" (Timpul, 5, mai 2003), comentate în numărul următor de Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Alexandru Călinescu și Dan Petrescu (Timpul, 5, mai 2003). Analiza cea mai riguroasă a acestui tip de documente a întreprins-o fără
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ești acolo mai calmă din cauza focului/ din cauza sângelui pe care ți l-ai despletit pe gât/ și dacă aștepți ceva acest ceva nu e maree/ nu sunt mâinile pe care le-ai pierdut mângâindu-te (...)// tu încui toate ușile toate sertarele/ îți pui un cuțit sub fiecare pleoapă/ pentru că ceea ce aștepți e dragostea", A cunoaște). Tehnica prin care se creează un univers ambiguu, în care contururile, deși îngroșate mereu, prin repetiții, gradații, paralelisme, simetrii, nu devin mai clare, ci dimpotrivă se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Arta de a fi păgubaș. în plus, un om cu o vervă irezistibilă, autogeneratoare, intensă, care dacă ar înregistra și transcrie ceea ce spune în convorbirile sale (preponderent monoloage)-, ar oferi un material la fel de prețios și pasionant ca acela din volumul Sertar (2004). D-l Gheran fusese cu două zile înainte la Casa Bacovia, la sărbatorirea Agathei Grigorescu-Bacovia (n. 8 martie 1895), unde despre aceasta vorbise, „peste o oră”, Tudor Opriș: puțin despre autoarea Mugurilor cenușii și mai mult despre sine, acuzînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ce treceau pe acolo, să țină minte cum arată porcarul și să tacă. Dacă nu se Învoiește, Lică Îl amenință că va căuta un alt om la Moara cu noroc. Sămădăul i-a cerut cheile casei, s-a dus la sertarul cu bani și a luat de acolo un teanc, fără să-i numere, spunându-i că Îi i-a imprumut. Lică zâmbea satisfăcut; considera că l-a Îmblânzit pe cârciumar. Ghiță s-a enervat și 1-a amenințat că ar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unor traduceri ale unor texte literare finlandeze în limba română. Numărul 8 propune două traduceri ale poeziilor lui Aleksis Kivi Fericiții (Onnelliset) și Cântecul omului din pădure (Metsämiehen laulu). Traducerea este realizată de Mika Sarlin 718. În numărul 14 apare Sertarul ferecat, un fragment tradus de Tuula T. Teiri și Marilena Aldea din volumul Lukittu laatikko ja muita kertomuksia 719 apărut în Finlanda în 1978, încă netradus integral în România. Tot în același număr, la rubrica Cărți noi, se face precizarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nov. 2002, pp. 27; 31. Vala, Katri, Oaza, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 29. Viita, Lauri, Fericire, traducere de Helena Nowak și Lea Mäkelä, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 43. Waltari, Mika, Sertarul fermecat, traducere de Tuula T. Teiri și Marilena Aldea, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, p. 73. Waltari, Mika, Un tânăr iubește (fragment din O femeie a ieșit din întuneric), traducere de Laura Delicostea și Marilena Aldea, în "Columna", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
aniversar, în "Columna", nr. 16, 2002, p. 3. 715 Ibidem, p. 4. 716 Ibidem, pp. 3-4. 717 Eija Suomela-Salmi, "Columna" - vingt ans, în "Columna", nr. 16, 2002, p. 5. 718 Mika Sarlin, în "Columna", nr. 8, 1995, p. 37. 719 Sertarul ferecat și alte povestiri (trad. n.). 720 Cf. "Columna", nr. 14, 2000, pp. 37-78. 721 Laura Delicostea; Marilena Aldea, Un tânăr iubește, în "Columna", nr. 15, 2001, pp. 79-82. 722 Mila M. Räihä, Cugetări, în "Columna", nr. 16, 2002, pp.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
gardul pe stradă, Pendula măsoară secunde, Iar mîine ieșim la zăpadă Și nu știu lopata pe unde-i. Aștept să dea-n clocot și ceaiul La gazul cu flacără fină Că-și face de cap guturaiul Și n-am în sertar aspirină. Eu n-am să mai ies azi din casă, Văd fulgii că-și joacă alaiul Iar neaua-i mai deasă, mai deasă Și nu cred că merge tramvaiul.
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
de cultură“. „În afară de reeditarea romanelor Atrium și Întoarcerea huliganului, este vorba despre trei volume noi foarte diferite între ele. Două sunt volume de convorbiri“, a spus Norman Manea, prezentând cărțile din seria de autor: Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow, Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici și Vorbind pietrei, un poem, „un fel de monolog adresat tatălui meu“. Despre Se face tot mai târziu, Antonio Tabucchi a spus că, deși romanul cuprinde 17 scrisori, nu ar zice că este un roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Voiculescu nu era deocamdată pedepsit decât cu scoaterea cărților sale din biblioteci și cu interzicerea de a mai publica. Cum scrisul îi mai rămăsese să-l practice, ce putea face ? A găsit inspirația și tăria să lucreze zilnic dar pentru sertar, adică să creeze dar să aștepte... Exilat în sine, privit din afară, omul Voiculescu trăia modest, chiar foarte modest, într-o singură odaie „înghesuit între cărți, multe și felurite, îndesate în rafturi pe câte două și trei rânduri, rânduite de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de îndoieli și dumneata știi bine că îndoiala duce silit la schimbare, căutarea de noi forme, necontenit alte forme”, scria el unui prieten fără să-i mai trimită scrisoarea (V. Voiculescu, Jurnal, în „Manuscriptum” nr. 1, 1978). Și scrie pentru sertar, ceea ce vor deveni Povestirile, Zahei orbul... Sunt parte din lucrările ce vor aparține așa- numitului „Rug Aprins”, urmare a frecventării întrunirilor spirituale, în reculegere, la mânăstirea „Antim” din București. Aici, la mănăstire, s-a întâlnit el cu frații săi întru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
puține), prezentul jurnal ar fi fost mai subțire și, poate, era publicat mult mai devreme. Fiind preferată mai curând poziția publică de „non combat”, spiritul critic ceva mai ascuțit a 197 trebuit să se retragă adesea, strategic, în pagina destinată sertarului. Ar fi o explicație. Se poate spune că fostul cronicar literar al revistei Ateneu a știut să aștepte și în acest caz: și-a făcut cunoscute multe date de biografie interioară după consumarea momentelor „fierbinți”, după ce vremea a vremuit iar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
puține), prezentul jurnal ar fi fost mai subțire și, poate, era publicat mult mai devreme. Fiind preferată mai curând poziția publică de „non combat”, spiritul critic ceva mai ascuțit a 197 trebuit să se retragă adesea, strategic, în pagina destinată sertarului. Ar fi o explicație. Se poate spune că fostul cronicar literar al revistei Ateneu a știut să aștepte și în acest caz: și-a făcut cunoscute multe date de biografie interioară după consumarea momentelor „fierbinți”, după ce vremea a vremuit iar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
voci înfundate, după care s-a așternut din nou liniștea. „L-au adus!”, am gândit automat, fără să știu, repet, despre cine sau despre ce era vorba. Am așteptat în continuare și, după un timp, tot automat, am scos din sertarul de la birou mai multe coli de hârtie velină și mi-am încărcat stiloul. În clipa următoare, a pătruns în birou locțiitorul șefului direcției care, după ce a invitat înăuntru o doamnă, mi-a ordonat sec: „Ancheteaz-o!”. Apoi, nu fără absolut o
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
câțiva dintre scriitorii convocați la întâlnirea cu Ceaușescu, nu vorbesc chiar ca niște "țuțeri" și nici ca niște bufoni. De fapt, e vorba de unul singur A.E. Bakonski, autor de faimoase versuri proletcultiste cândva, dar și al romanului de sertar Biserica neagră, la care scrie poate, chiar în perioada acestor întâlniri. În contextul retrogradei chemări la planificare colectivă în literatură și mai ales, al slugarnicei supuneri a confraților, multe din formulările lui Bakonski sunt admirabile prin fermitate, atacând însuși miezul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cu toți cei persecutați sau uciși de Securitate (vezi, de pildă, cazul lui Petre Mărgineanu, fratele profesorului). Trăitor timp de 16 ani de detenție în comunism, Nicolae Mărgineanu a depus mărturie despre Gulagul românesc în Amfiteatre și închisori (carte de sertar, publicată postum în 1991) și în volumul mult mai amplu Mărturii asupra unui veac zbuciumat (2002). Cunoscând direct tortura și umilințele practicate în temnițele comuniste, psihologul Nicolae Mărgineanu (anchetat dur și maltratat pentru a fi fost, în ficțiunea croită de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
două perechi de palme, geniul lui Caragiale scanează un întreg câmp și păienjeniș de relații interumane. Ce fel de amic este acela care nu-ți poate da o scrisoare de recomandare? Ce fel de om este acela care deschide plicurile, sertarele prietenului? De ce ne supărăm când nu obținem exact ceea ce vrem de la apropiații noștri? Și ce înseamnă, în fond, o amiciție? Recomandările amicale, laudele prietenești, serviciile reciproce: sunt ele de bine (în ordinea prietenieiă sau de rău (în cea a adevăruluiă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
de volume. Au vorbit directorul general al Editurii Polirom, Silviu Lupescu - despre serie, și criticii literari Carmen Mușat și Paul Cernat - despre cărți . Primele patru volume lansate au fost Vorbind pietrei, Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow, Întoarcerea huliganului și Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici. Silviu Lupescu a povestit cum l-a cunoscut pe Norman Manea la Târgul de Carte de la Ierusalim. „M-am dus emoționat la el, deoarece despre Manea circulau clișeele că este rău cu editorii și că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
grup, în perioada postcomunistă. Evident, după peste patruzeci de ani de communism mai nimeni nu se aștepta ca peste noapte să fie etalată o maturitate politică senină sau o productivitate economică susținută (chiar dacă mulți credeau că se vor ivi din sertare o serie de capodopere literare). Șansa autodefinirii nu a putut fi refuzată și ea s-a materializat în primele două decenii postcomuniste. 4. În 1989, ce fel de evoluție anticipați pentru România și Europa de Est pentru următoarele două decenii? Au fost
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
apărut un pic mai târziu, duse cu autocarul. Dacă tot vorbim despre cum „e la noi“ și „cum e la voi“, prostia e contaminabilă, din punctul ăsta de vedere suntem chiar la fel. „Nu-mi place să am literatură de sertar“ Cum au fost receptate cărțile tale în mediul literar din Republica Moldova? Ești citit acolo? Da, sunt citit și acolo. „Mediul literar“ e prea mult spus și nu mă interesează. De fapt, e un bar al Uniunii Scriitorilor. Și scriitorii își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
în care nu scriu nu sunt foarte lungi, dar așa mi se par mie. De exemplu, dacă am terminat un roman și încă nu a fost editat, nu mă pot ocupa de următorul. Nu-mi place să am literatură de sertar. Cred în inspirația pe care scriitorul și-o face. Căci poți fi și prost inspirat. Ce urmează după trilogie? Urmează un roman, Salvați-mă la Roșia Montană, poezie, un jurnal video, un proiect de teatru, apoi mai vedem. Până la urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]