3,661 matches
-
cu monoglutamat de sodiu. Pomelnice, acatiste, lumânări, rețeta secretă a pelerinajului. Calea Sfinților sau circulația relicvelor în spațiul public al orașului Iași. Pelerinaj cu girofar. Rândul este blocat. Cum să te faci respectat de forțele de ordine. Pelerinajul înainte de 1990 : sfințenia era mai discretă. Mă simțeam „rupt de oboseală”, una dintre expresiile favorite ale bunicului meu din partea mamei, Gheorghe, pe care o rostea la sfârșitul zilei de muncă la CAP-ul său din „Bărăganul soarelui”, unde și-a petrecut toată viața
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca acum, nu aveau timp atunci să stea la rând. Cum să vă spun, nu vreau să-i jignesc pe pelerinii de astăzi, dar nu pierdeau timpul, erau ocupați. Aveau serviciu, un program, o viață mult mai ordonată. Asta este. Sfințenia era și ea prezentă, dar era mult mai discretă decât cea de astăzi”. Se oprește brusc și privește spre raclă, cu frumoșii ei ochi albaștri, slavi, în care eu simt teama de moarte și căutarea unei certitudini, fie și sub
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este cazul prea deselor „pelerinaje la moaște, fără a cunoaște rostul lor în închinare, este cazul alergării la diferiți duhovnici asupra cărora nu ai lămuriri duhovnicești, ci numai zvonuri de îmbărbătare. Falsificarea pelerinajului naște falși pelerini care aleargă prin spațiile sfințeniei, dar care nu reușesc să decanteze nicio virtute, nu reușesc să discearnă nicio calitate, să rețină nicio frântură de învățătură. Dar care se întorc acasă convinși de utilitatea gestului, aureolați de false structurări ale respectului sociopastoral pentru ei. Ultima vreme
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
logica de o extremă finețe a ritualului, dar intens atrasă de ea, mass-media îngroașă trăsăturile violente, utilizând cadre și imagini- cheie culese de pe teren : îmbrânceală, sudoare, expresii verbale tari, epuizare fizică, în antiteză cu ceea ce Biserica declară unilateral a fi „sfințenia” locului. Nu întâmplător, E. Goffman spunea că „normalul” și „stigmatizatul” nu sunt altceva decât niște puncte de vedere (Goffman, 1963 : 157). Dintotdeauna, prezența suveranilor, a oamenilor politici de rang înalt în locurile de pelerinaj reputate nu a lăsat indiferentă mass-media
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
folcloriști români, pe care nu-i vom enumera aici, întrezăresc în trăsăturile Sfintei Parascheva - Sfânta Vineri reminiscențe și legături ale cultului mai vechilor Minerva, Junona, Venus. Chiar și un articol din ziarul Lumina aduce în discuție „transferul trăsăturilor și atributelor sfințeniei Cuvioasei Parascheva unei divinități ancestrale din mitologia autohtonă, și anume Sfânta Vineri”. Este semnalată existența în orașul Tram( ?) din nord-vestul Bulgariei, „a unei peșteri în care ar fi locuit Sfânta Petka, numele slavon al Paraschevei, iar la intrare s-ar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu întâmplător „culegerile de miracole” care au înflorit în ultima vreme sunt pline de relatări ale vindecării unor copii de proveniență socială modestă. Modul direct și foarte sincer, fără intermediari, scenele emoționale intense care au loc în cadrul pelerinajelor centrate în jurul sfințeniei feminine cred că pot fi mai bine înțelese luând în considerare și cele spuse mai sus. Fără a mai vorbi de faptul că întreaga Ortodoxie posedă o adevărată dimensiune „matriarhală”, mamă iubitoare, complice și înțelegătoare cu toți oamenii aflați într-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
raport privilegiat cu sacrul”, perceput în exterior ca o formă de credulitate, o ardoare stabilă, recuperată ulterior de către instituția ecleziastică. În cele din urmă, tot bărbații din ierarhia Bisericii se pronunță asupra validității afirmațiilor lor care au contribuit la „construcția sfințeniei”. Chestiunile de gen și religiozitate feminină din acest volum sunt abordate într-o manieră originală : nu este vorba de analiza prezenței feminine în ortodoxia din Grecia de astăzi, ci mai degrabă de prezentarea rolului pe care femeile l-au jucat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în descoperirea, apoi consacrarea unui loc sacru, viu și plin de viață (o analogie s-ar putea face în cazul românesc cu Mănăstirea Prislop). Prin povestirile lor, prin vise și premoniții, istorioare naive (extrem de eficiente când vine vorba de „fabricarea sfințeniei”, pas cu pas), femeile, de fapt, manipulează puterea și instituțiile masculine din domeniul religios, sub aparența supunerii și a „credulității” menționate anterior. Se deschide astfel o interesantă viziune între religiozitate și diferite forme de marginalitate socială (Rey, 2008). Dominanta feminină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cercetătoarea franceză atrage însă atenția că ar fi greșit să asociem prea ușor femeia suferinței, doliului și durerii. Cu toate acestea, spune ea, tema este recurentă studiilor de gen și antropologie, fiind citată în acest sens o cercetare dedicată sociologiei „sfințeniei feminine” în cadrul Occidentului creștin : femeia și practica sa religioasă sunt plasate într-un context dramatic, în care se afirmă, printre altele, că „femeile experimentează cel mai bine în suferință condiția de „mirese ale lui Hristos” (Albert, 1997 : 163). În ceea ce privește creștinismul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
interne de funcționare. De unde și necesitatea unei sociologii critice a pelerinajelor devoționale și a impactului schimbării sociale asupra autorității Bisericii. La fel ca și la Mešugorje, apariția unor politici autonome de „autorecunoaștere” a miracolelor, de promovare cu orice preț a sfințeniei în afara cadrului Bisericii va continua să ridice mari probleme pe viitor, atât teologice, cât și de sociologia religiilor. În astfel de cazuri, asupra cercetătorilor se exercită o enormă presiune. Pentru opinia publică, ei trebuie să se pronunțe ca „arbitri” în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și se roagă acolo. Noțiunea de namolennost’ și „energie sacrală” este esențială în înțelegerea dimensiunii populare a pelerinajelor în Rusia de astăzi. Ea seamănă mult și cu cea de baraka, răspândită în lumea musulmană, fiind vorba de „răsuflarea sacră a sfințeniei”. Pelerinii ruși care utilizează această noțiune pentru a-și descrie experiențele consideră că locurile sfinte pe care le frecventează (mănăstiri, peșteri, izvoare miraculoase), precum și icoanele făcătoare de minuni au capacitatea reală de acumuluare a „energiei sacre” proprie mai multor generații
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
priveghere din 13 spre 14 octombrie. În fine, Biserica ne spune că relicvele sfințite însele produc mir și uleiuri parfumate. În general, raclele sfinților miros bine - personal pot confirma această stranie senzație olfactivă. Atingând puțin corzile teologiei creștine, „mirosul de sfințenie” care abundă în relatările de pelerinaj, hagiografii și alte surse bisericești nu este oare altceva decât „buna mireasmă” a lui Hristos, semnul cel mai evident de desemnare, alegere a oamenilor cei mai simpli și mai pioși ? (Albert, 1996 : 170). În cadrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
instrument privilegiat de transmisie a memoriei religioase în fața acțiunii corozive a timpului. Prin analiza „aromatelor” utilizate în cadrul său, s-ar putea realiza o analiză a „codurilor” care au permis unor mari teme ale gândirii creștine (cum ar fi conceptele de sfințenie și de corp inalterabil) să traverseze timpul și să se exprime cu ajutorul ritualului, iconografiei sau al „miraculosului” (Albert, 1996 : 10). Hrana rituală. Despre distribuția de sarmale (pomană) și semnificația acestora Nu este deloc ușor de lămurit raportul pe care religia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întreb dacă nu cumva există teme și motive remanente ale milei și filantropiei în spațiul public încă foarte prezente în timpul zilelor de desfășurare a pelerinajelor. Autoarea reamintește faptul că „religia creștină a valorizat săracul, oferindu-i un anumit nimb de sfințenie”, iar rolul săracului este „unul bine precizat în economia gesturilor ezoterice”. Gestul individual al acordării unui sprijin oarecare, „ca și sentimentul de compasiune pe care prezența unei astfel de persoane ni-l inspiră nu sunt lipsite de conotații religioase”, fiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și, uitați-vă, Îl am și acum, și Îl țin ca pe un bun de mare valoare sentimentală, pentru că provine de la nunta mamei mele. Deci preotul a păstrat tot ce ați lăsat la el? Nu numai că a păstrat cu sfințenie tot ce am lăsat la el, dar când ne-am Întors, el ne-a preluat și ne-a Îngrijit, a avut grijă de sănătatea noastră, ne-a ajutat să ne refacem viața de la Început. În cele 48 de ore care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lua un pumn de mărunțiș și spunea: „Ăștia sunt banii pe care-i dau la săraci”. În Israel am văzut că foarte mulți practică treaba asta. Pe vremea aia doar tata practica, la noi. Deci nu se respectau absolut cu sfințenie toate prevederile religioase. Era și dificil. De exemplu, un evreu evlavios nu are voie să aprindă lumina de vineri seara până sâmbătă seara. Legea este foarte ușor explicabilă: sâmbăta nu ai voie să muncești. În epoca În care a apărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o întrupare în alta. Este timpul pe care ni-l amintim a fi cel în care comunicam cu zeii, rămânându-ne amintiri ale călătoriei cosmice în viețile ulterioare ca o vagă iluminare și ca o ușoară beție. Ritualurile păstrate cu sfințenie în cadrul marilor frății, unele dintre ele devenind de masă religiile, altele rămânând elitiste precum francmasoneria continuă o panoramă a omului ocrotit de divin, respirând pretutindeni aerul zeilor între zi și noapte, veghe și somn, realitate și vis, viață și moarte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și simbolurile diferind după rolul ritualului aplicat în liturghie, slujbă, ținută, asociindu-se la îmbrăcăminte colane, brâuri, mitre, coroane, fiecare desemnând apartenența la un ordin ecleziastic sau esoteric, rit masonic sau religios. Vestimentația diferitelor ritualuri creștine, a diverselor ordine exprimă sfințenia membrilor comunității, apropierea lor de sacru, semnificație a vieții lor închinate preceptelor adoptate etic și moral. În multe ritualuri apare vestimentația de nuntă (în creștinism, în ritualul de recepție budistă, în cel de inițiere în secretele Ritului Scoțian Antic și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un auditoriu și forțe spirituale cărora să li se adreseze, noi, cei care am parcurs până acum simbolistica sacrului și ceremonia ca fiind cheia purificării, noi devenim precum preoții în catedrale, magi observatori ai vieții profane și investim în ea sfințenia 136. Magicienii moderni cred că realizează aceasta doar manipulând în fața participanților iluzii. Să ne oprim o clipă la rolul instrumental și cel expresiv al magiei. Țintind calea de dezvoltare a omenirii, antropologii identifică trei tipuri de magie instrumentală, productivă, protectivă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nevoie de prietenie, nu simte nevoia să se spovedească, dar nici de-a fi iubit. Contrar acestei tipologii prea des, de fapt, întâlnite refugiul nostru s-a dovedit a fi în poesie. Aici am găsit soluția și exprimarea cea dreaptă, sfințenia și umilința, consolarea împotriva îndobitocirii, frigului și grijilor, a hidoșeniei obsesiilor de care încă nu putem scăpa, nici prin muncă, nici prin speranță, decât printr-o integrare perpetuă în artă. Arta fiind calea noastră spre cunoașterea lui Dumnezeu, o nostalgie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vârful aripilor. Pe unii ne-au însemnat cu pete de vopsea sau consemnat în colivii de aur. Contrar acestei tipologii prea des întâlnite refugiul nostru s-a dovedit a fi în poesie. Aici am găsit soluția și exprimarea cea dreaptă, sfințenia și umilința, consolarea împotriva îndobitocirii, frigului și grijilor, a hidoșeniei obsesiilor de care încă nu putem scăpa, nici prin muncă, nici prin speranță, decât printr-o integrare perpetuă în artă. Arta fiind calea noastră spre cunoașterea lui Dumnezeu, o nostalgie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Sunt necesare, de asemeni, biografiile fiecăruia din cei 3 înaintași. Ați putea să le scrieți? Ne-ar fi de mare folos pentru ceea ce intenționăm să facem. Articolul lui Ion Potopin 116 îl am mai de mult și-l păstrez cu sfințenie. Cu aceeași stimă, E.D. 2 Suceava, 26.XII.1974 Mult Stimate Domnule Ionescu, După un drum obositor, cu aglomerație și încărcat de bagaje, am ajuns la Suceava. Sunt cu gândul la Dv., de a fi descoperit pe copiii Doinei Bucur
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Nicu Gane” și cu Vasile Lovinescu (fratele dramaturgului Horia), am reținut părerea că Ionică Fluieraș este o lucrare reușită, ce se apropie ca nivel de realizare, de nemuritorul Ion Creangă. 318 logofeții și duceau o viață mai prosperă, respectând cu sfințenie toate obiceiurile, datinile de unde au plecat. Deci o viață spirituală bogată și nealterată. Ba, îmi permit a susține că aici viața folclorică era mai înfloritoare, căci s-au îmbinat datorii felurite, produse specifice, care aparțineau atâtor localități de unde proveneau ei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
actul acesta nu este animalic, întâmplător sau supus unor legi ciclice, naturale, ci este supus rațiunii și voinței lui libere. Dumnezeu ne cheamă la conlucrarea cu El prin opțiune liberă, nu în chip silnic, venind cu bucurie, cu curăție, cu sfințenie, nu cu perversitate, cu înșelăciune, cu întinare și cu batjocorirea intenției sfinte pe care El o are spre preamărirea noastră. Iubite frate mai tânăr, dacă ai înțeles cât de cât acest cuvânt, pe care l-am pus cu toată sfiala
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ființa întreagă, în locuri neștiute astăzi și poate niciodată, singur Dumnezeu văzându-i cu ochiul Lui atotvăzător. Crainic a încrustat cu cuvinte de foc, în Veșnicie, adevărurile știute de cei ce le-au trăit în toată tragedia și în toată sfințenia lor: Pământu-acesta până-n zare Podit e cu strămoșii mei; Cucernic, când zidesc Altare, Pilaștrii bolților sunt ei!... * Toaca Celularului ne-a trezit buimăciți din somnul chircit. Gâlea, gardianul mic de statură, anunța de la parter: „Zupaaa!...”. Întâi se servea gustarea de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]