2,969 matches
-
-lea" Hamlet - comedia fantastică "Visul unei nopți de vară" 7. Clasicismul francez - Corneille - "Cidul" - Racine - "Fedra" - Moliere - "Avarul" și "Don Juan" - la alegere 8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesă - Beaumarchai - o piesă 9. C. Goldoni - "Hangita" și "Slugă la doi stăpâni" - la alegere 10. Teatrul romantic - V. Hugo - "Hernani" 11. Comedia socială rusă la începutul secolului al XIX-lea - N. Gogol "Revizorul" 12. Teatrul realist - A.P. Cehov "Pescărușul" - B. Show - "Pygmalion" - H. Ibsen - "Nora" 13. Strindberg - "Dânsul Morții
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
-lea" Hamlet - comedia fantastică "Visul unei nopți de vară" 7. Clasicismul francez - Corneille - "Cidul" - Racine - "Fedra" - Moliere - "Avarul" și "Don Juan" - la alegere 8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesă - Beaumarchai - o piesă 9. C. Goldoni - "Hangita" și "Slugă la doi stăpâni" - la alegere 10. Teatrul romantic - V. Hugo - "Hernani" 11. Comedia socială rusă la începutul secolului al XIX-lea - N. Gogol "Revizorul" 12. Teatrul realist - A.P. Cehov "Pescărușul" - B. Show - "Pygmalion" - H. Ibsen - "Nora" 13. Strindberg - "Dânsul Morții
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
singură viziune: asigurarea, cu orice preț, a supremației lui Traian Băsescu. V-ați transformat în argatul celui care împinge spre haos România, pe care o considerați moșia Președintelui. Cetățenii români nu sunt iobagii dumneavoastră! Nu ne regăsim în mentalitatea de slugă pe care o afișați în fața domnului Băsescu. Doamnelor și domnilor, Membri ai guvernului - atâția și atât cât mai sunteți, Această moțiune de cenzură nu este doar o formă de luptă parlamentară. Mai mult decât oricând - nu este o formalitate! Este
HOTĂRÂRE nr. 36 din 13 octombrie 2009 pentru adoptarea moţiunii de cenzură şi retragerea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215989_a_217318]
-
Avarul). 6. Secolul luminilor. Drama burgheză (Diderot: Nepotul lui Rameau), comedia sentimentală (Mariveaux: Jocul dragostei și al întâmplării) și implicarea socială a teatrului (Beaumarchais: Bărbierul din Sevilla). 7. Evoluție și tradiție în teatrul italian: controversa Gozzi (Regele cerb) și Goldoni (Slugă la doi stăpâni). Teatrul german între politic, social și etic: Goethe (Faust). 8. Refuzul normelor, elogiul fanteziei și alianța natură-adevăr în teatrul romantic englez (Shelley: Familia Cenci), francez (Hugo: Hernani) și rus (Pușkin: Boris Godunov). 9. Teatrul rusesc și contribuția
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
a subscris, sau cel puțin acesta, înainte de a subsemna, să adauge la finele actului cuvintele bun și aprobat, arătând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor și apoi să iscălească. Nu sunt supuși la această regulă comercianții, industrialii*), plugarii, vierii, slugile și oamenii care muncesc cu ziua. (Cod civil 944, 1181). ----------- *) Meseriașii. ---------- Dispozițiile alin. 2 din art. 1180 constituie excepții de la regulă primului alineat, fiind întemeiate pe experiență profesională în cazul comercianților, sau pe neștiința de carte, în cazul celorlalte categorii
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
a subscris, sau cel puțin acesta, înainte de a subsemna, să adauge la finele actului cuvintele bun și aprobat, arătând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor și apoi să iscălească. Nu sunt supuși la această regulă comercianții, industrialii*), plugarii, vierii, slugile și oamenii care muncesc cu ziua. (Cod civil 944, 1181). ----------- *) Meseriașii. ---------- Dispozițiile alin. 2 din art. 1180 constituie excepții de la regulă primului alineat, fiind întemeiate pe experiență profesională în cazul comercianților, sau pe neștiința de carte, în cazul celorlalte categorii
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
Avarul). 6. Secolul luminilor. Drama burgheză (Diderot: Nepotul lui Rameau), comedia sentimentală (Mariveaux: Jocul dragostei și al întâmplării) și implicarea socială a teatrului (Beaumarchais: Bărbierul din Sevilla). 7. Evoluție și tradiție în teatrul italian: controversa Gozzi (Regele cerb) și Goldoni (Slugă la doi stăpâni). Teatrul german între politic, social și etic: Goethe (Faust). 8. Refuzul normelor, elogiul fanteziei și alianța natură-adevăr în teatrul romantic englez (Shelley: Familia Cenci), francez (Hugo: Hernani) și rus (Pușkin: Boris Godunov). 9. Teatrul rusesc și contribuția
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
că cine știe, și nu se decideau să proclame o dată pentru totdeana independeța Ecuadorului. Erau pe cale să amâne din nou acțiunea pentru o ocazie mai bună când Manuela i-a înfruntat și le-a strigat: lașilor, fricoșilor, născuți ca să fiți slugi. Și la răsăritul zilei de 10 august, s-a deschis poarta vremurilor noi. Altă Manuela, Manuela Espejo, și ea precursoare a independenței americane, a fost prima jurnalistă din Ecuador. Cum asta era o meserie nepotrivită pentru doamne, își publica sub
10 AUGUST. MANUELE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295964_a_297293]
-
absurde, efervescente iluziile în turbinele cu viață drept vorbești Celestine: în cartea Facerii desfacerea e cuprinsă toată... revoltat sare dintr-o rană în alta Heruvul, între zbor și oglinda perfida omniprezent Somnul. tîrîș cu steaua după mine au sosit e slugi cu sclipici la aristocrați trîndavi,la neștiutori de strămoși cu biografii de sîrmă, au aur în lobi, pe degetele putrezite-n miasme pe culoarele albe cu tube și corni, cu saxofoanele vidanjorilor au case-pagode, piramide cu faraoni de celuloid, mansarde
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
de mamă de unde-am fost izgonit atunci cînd țipa să-și facă loc în lume cum în lume singur te arunci și străin îți este tot străinul și devii și tu străin cînd fugi de acasă ca năluca-n noapte slugă să devii ca mii de slugi nouă-au fost femeile acelea nouă zile-au fost cînd s-a născut blestemat și oropsit de tine ca-ntr-o cruce semnul nefăcut peste cerul lapte ce-și mai ține pruncii rupți de
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
atunci cînd țipa să-și facă loc în lume cum în lume singur te arunci și străin îți este tot străinul și devii și tu străin cînd fugi de acasă ca năluca-n noapte slugă să devii ca mii de slugi nouă-au fost femeile acelea nouă zile-au fost cînd s-a născut blestemat și oropsit de tine ca-ntr-o cruce semnul nefăcut peste cerul lapte ce-și mai ține pruncii rupți de țîță și flămînzi printr-o lume
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
dar și fără ziduri și cetățuie.”" Din Catagrafia din anul 1835 rezultă existența a 1653 de familii -"ctrștini i dajnici"-, deci un număr aproximativ de 10-11.000 de locuitori creștini. La aceștia trebuie adăugați, tot cu aproximație, străinii, necredincioșii ortodocși, slugile și alte categorii. Se obține astfel o populație totală de circa 16.000 de locuitori. Considerând drept bun numărul de 9.000 de locuitori ai Craiovei în 1821, se poate aproxima în același fel o populație totală de 12-13.000
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui Ștefan al II-lea al Ungariei (1116-1131). O altă mențiune a secuilor pare să fie un document al regelui Béla al II-lea (1108 - 1110-1141), datat în jurul anului 1131, care pomenește o slugă însărcinată cu transportul sării, cu numele de "Scichul". În 1482 Matei Corvin declară așezarea oraș regal. În ceea ce privește așezarea secuilor în Scaunul Mureș, majoritatea datelor sunt furnizate de arhitectura bisericească din secolele XII-XV la care se adaugă rezultatele obținute din periegeze
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
consilieri. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 de hectare. Cei aproximativ 5 000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite de asemenea breslele fierarilor ("fabri"), morarilor ("molendinatori"), berarilor ("braxatori"), croitorilor ("sartori") și șelarilor ("nerges"). Pe parcursul secolului al
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Mihnea Turcitul îi întărește lui Chirică comisul o ocină în satul Vutești: „Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și prea bunului Alexandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugei mele Chirică comis și Jupâniței sale Neacșa și cu nora sa Mara și cu fii lor, câți Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina satul Vutești, partea bunicii lor Neacșa, toată de pretutindeni, pentru că le este veche și dreaptă
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
și organizare a sistemelor de refugiu și de apărare. Alți istorici consemnează și ne informează că acești tumuli sunt mormintele căpeteniilor, a conducătorilor de oști care, odată decedați, în lupta sau de bătrânețe, conform ritualurilor, se înmormântau cu suita (femei, slugi, căi etc.) pentru că și pe celalalt tărâm să aibă cine să-i slujească și se referă în mod deosebit la popoarele scitice care au locuit în vecinătatea Daciei, popoarele pecinege și cumane - sec. al IX - lea și sec. al XI
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
al Moldovei (1527-1538 și 1541-1546) de la curtea din Bârlad emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supușilor cum a miluit și a dăruit un loc în pustie la Olteni, la obârșia Lozovei, la Fântână Cucului sub Dumbrava, adevăratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian, si Danciu Bursuc cu obligația de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei. Aceasta mărturie arată încă odată vechimea denumirii comunei Cuca. În legătură cu numele
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele slujind mai înainte de răposatul părintele domniei mele (Alexandru cel Bun), iar astăzi slujește și nouă pentru care văzînd noi a lui dreapta și credincioasa slujba, miluitu-l-am pre dînsul în pământul Moldovei
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântâna Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domnească în târgul Hîrlău, și o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce în O samă de cuvinte: „Având Radu Vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile Hîrlăului. Și au făcut Radu Vodă năvod de oameni
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domnească în târgul Hîrlău, și o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce în O samă de cuvinte: „Având Radu Vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile Hîrlăului. Și au făcut Radu Vodă năvod de oameni în mijlocul pădurii la o fântână ce se cheamă Fântâna Cerbului, lângă Podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile Hîrlăului. Și au făcut Radu Vodă năvod de oameni în mijlocul pădurii la o fântână ce se cheamă Fântâna Cerbului, lângă Podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dânsa au dat-o la călugărie de-au călugărit-o”. Într-o hotarnică din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Pentru anul 1771 în Cuhea sunt menționate 335 de persoane ne-nobile, dintre care 39 de iobagi și 10 jeleri, aceștia din urmă nefiind localnici ci veniți în sat. În altă parte se spune că se găseau și 39 de slugi, care dacă nu sunt aceiași cu cei menționați ca iobagi, fac un total de 88 oameni ne-liberi și 247 țărani liberi. Dacă la aceștia adaugăm nobilii, care în satele maramureșene se găseau în număr mare, deducem ca mai puțin
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
unde se consemnează: „Cu milă lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voievod,Domnul Țării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor care va căuta la dansa sau o va auzi cetindu-se, că au venit înaintea noastră și a boierilor noștri, slugile noastre Ion și fratele lui Neagul și sora lor Urâtă, fiii lui Mihail și vărul lor Nicoară, și sora lor Nasta, de a lor bună voie, de nimeni nesiliți și asupriți, si au vândut a lor dreapta ocina, din a
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
si au vândut a lor dreapta ocina, din a lor drept uric și credincios ce a avut bunul lor Cînde, de la străbunul nostru, de la Ștefan Voievod, a patra parte din sat, din Cîndesti, în Câmpul lui Dragoș, si au vândut slugii noastre, lui Toader Cămăraș, drept 280 de zloți tătărăști.” Pe teritoriul comunei Cîndesti au fost descoperite întâmplător, iar mai tarziu prin cercetări sistematice, numeroase mărturii ale continuității așezărilor omenești pe aceste meleaguri. Cele mai vechi urme ale culturii materiale(vase
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
ungur , ei să aibă slobozenie pe trei ani de la domnia mea , nici să ne plătească , nici să ne muncească nouă nici o muncă nici o dabila , numai să aibă a da birul împărătesc o singură dată pe an ...De aceea , nimeni din slugile mele,...sau alții din ei să nu îndrăznească a intra în satul lor“ . De aici reiese că domnia avea cunoștință de abuzurile făcute de funcționarii săi și încerca să le prevină. Astfel , pe moșia satului Orțești au luat naștere , se
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]