11,771 matches
-
de N. STEINHARDT „comedia inumană” a universului concentraționar comunist În peregrinările mele ca dascăl prin satele patriei am intrat în casa unui elev al cărui bunic venise proaspăt din închisorile comuniste. L-am găsit lângă sobă, aproape un cadavru, era speriat, cu ochii rătăciți și refuza să vorbească. Atât mi-a zis : „Eu am stat în celulă cu Steinhardt!” Vorbea încet și se uita în toate părțile. „N-am voie să spun mai multe, am jurat că-mi pun lacăt la
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_fericirii_de_nstein_ion_ionescu_bucovu_1380203225.html [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
An de an, de Halloween, Chiar în fața casei pun Un dovleac baban și plin, Ce-l pictez, cât sunt de bun, Într-un drac hidos, vădit, Ca atunci când seara vin Puradei cu “trick or treat”, Să se sperie puțin, Și ca-n orice an, mereu, Chiar și ăi mai măricei, Cum zăresc dovleacul meu, Zău că ... fac pipi pe ei! Numai că pe strada mea Stă și John, din Roșiori, Care, cu Lenuța sa, Are patru drăcușori ... Ăștia
HALLOWEEN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Halloween_valeriu_cercel_1383055177.html [Corola-blog/BlogPost/347084_a_348413]
-
măricei, Cum zăresc dovleacul meu, Zău că ... fac pipi pe ei! Numai că pe strada mea Stă și John, din Roșiori, Care, cu Lenuța sa, Are patru drăcușori ... Ăștia, când apar mascați, (Sânge de român curat!) Nici un pic nu-s speriați De dovleacul meu pictat, Și din contră,-a doua zi, Când mă uit pe geam, constat, Cât de mare el ar fi, Că ... dovleacu-i speriat! Valeriu Cercel
HALLOWEEN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Halloween_valeriu_cercel_1383055177.html [Corola-blog/BlogPost/347084_a_348413]
-
urcat în șeaua motocicletei sale și cu motorul turat începu să se învârtească în jurul cilindrului metalic, când la un moment dat s-a urcat cu motocicleta pe perete și a început să se învârtească cu viteză în jurul cilindrului. M-am speriat așa de tare de era să o tai la fugă, nu cumva să iasă din cilindru și să ne accidenteze. Nu s-a întâmplat așa. După câteva ture aproape de vârful cilindrului la mai puțin de un metru uneori de noi
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
Privește către munți și nu te teme, Căci patria înseamnă năzuință, Să fie pasul tău făgăduință Atunci când glasu-i blând o să te cheme. Noi ne-am născut ca munții din furtună, Ne-au legănat pădurile la sân, Nici cerul nu ne sperie când tună, Cad fulgere, dar crestele rămân. Doar glia ne aduce împreună, Purtând în piept eternul crez român. SONET POETULUI Poetul este însăși veșnicia Ce-a sărutat cuvintele cu jale Și-a tremurat în doine abisale Zidind din trupul vieții
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1438005219.html [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
fetei și caracterul de generalitate al întrebărilor, a fost că nu a precizat cine anume este deținătorul mașinii și proprietarul de drept al imobilului. Știa bine că urma să dea cândva mult mai multe explicații și era, de moment, destul de speriat și, drept urmare, reținut și atent pentru a nu uita ce informații furnizează. Teama de ceea ce putea să urmeze și să-i distrugă viitorul se cuibărise destul de adânc în sufletul său și era conștient că trebuie să fie deosebit de precaut. Toate
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1435401871.html [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
fizic, pentru ca apoi să emită judecăți opuse. Pătimașul Anghel Demetrescu și-l amintea de la Berlin sănătos, bine clădit, bea vin, fără a se îmbăta, citea sau dormea mult. Chibici sublinia viața dezordonată cu violențe în limbaj. Ieronim Barițiu s-a speriat când poetul pe la 1870-1871 a lăudat fapta de sinucidere a unui tânăr student. N. Gane, într-o scrisoare către Maiorescu, îl sfătuia pe magistru să nu-l mai laude pe poet, deoarece lauda l-ar face încrezut,nemai suportând nici un
CONTRADICŢIILE PERSONALITĂŢII EMINESCIENE (164 DE ANI DE LA NAŞTERE) ) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Contradictiile_personalitat_ion_ionescu_bucovu_1388418723.html [Corola-blog/BlogPost/347683_a_349012]
-
cotidiene. Năvălesc spre cer fantasme, Imnuri din bucătărie, Și miroase pur, ca-n basme, A sfânt, a copilărie... După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mame-i strigă de la uși; Fac pe dealuri gălăgie, De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni, Și stârnesc atâta sfadă, Parc-ar fi cete de huni... Spre seară se-ntorc la case, Flămânzi și reci ca un sloi... (Doamne
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1453897101.html [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
și care au dezamăgit prin viață publică să nu credeți că erau elitele generației noastre, ci dimpotrivă, au fost „numiti sau fabricați în laboratoare” dacă ar fi să citez tot din articolul profesorului Dâncu. Nu cred că riscul eșecului ne sperie, ci mai degrabă cred că avem nevoie de o cauza comună în care să credem cu adevărat și să o acceptăm ca fiind mai importantă decât obiectivele noastre individuale. Ce ne poate uni pentru a putea avea încredere unii în
Suntem o generație înfrântă definitiv? Decrețeilor români li s-a pus eronat un X by https://republica.ro/suntem-o-generatie-infranta-definitiv-decreteilor-romani-li-s-a-pus-eronat-un-x [Corola-blog/BlogPost/338031_a_339360]
-
viață în teatrul autentic deschis de tine, prietenie poți lua agenda în care mi-am înscris pentru o vreme pașii înșir piatră cubică sub pasul-compas arcul vreau să rămână neatins îi voi scurta eu saltul și pragul acela care mă sperie îi voi povesti podului de umbre de câte ori am lăsat dalta să cadă acum număr... Referință Bibliografică: piatră cubică / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 736, Anul III, 05 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie
PIATRĂ CUBICĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Piatra_cubica_anne_marie_bejliu_1357393419.html [Corola-blog/BlogPost/350219_a_351548]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PREFERINȚĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului PREFERINȚĂ Primul fulg, cam temător, Slobozit de-un tânăr nor, Privea speriat în jos Spre pământul somnoros. „Unde să m-așez?” gândea, „Pe un ram ? Pe o surcea?” Deodată, printre vii, Vede-o ceată de copii. - „Ăsta zic și eu noroc!” Și s-a așezat pe loc, Cu un aer juvenil, Pe
PREFERINŢĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416423708.html [Corola-blog/BlogPost/384608_a_385937]
-
ajutor, luîndu-mi apărarea? Nici unul. Poate fiindcă nici unul nu era încredințat că aș fi un om cinstit. Asta a fost, atunci, cea mai mare dintre toate durerile morale, pe care le-am cunoscut în viață. În acel moment, vitalitatea mea, - care sperie pe doctori, - a primit lovitura de grație. Încetasem să mai cred în frumusețea celei mai frumoase vieți, aceea de-a lupta împotriva tuturor și de-a fi lovit de ai tăi, dar în același timp de-a mă simți înțeles
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490789300.html [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
sete, Că alergam pe coastă, la izvor... Simt gustul acru de măcriș și zarzăr, Azi mă fascinează florile de tei Și încă îmi mai pun în păr coroane De margarete și-albaștri clopoței... ...Acum, privind în sus, nu mă mai sperii De nori ce se întrupează pitoresc, Dar tot alerg în casă-nfiorată Când pe cer, dragonii albi se războiesc... Antonela Stoica 25 Aprilie 2016 © Referință Bibliografică: TE RETRĂIESC CONSTANT, COPILĂRIE / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII
TE RETRĂIESC CONSTANT, COPILĂRIE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1496303672.html [Corola-blog/BlogPost/340464_a_341793]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎNTR-UN SPECTACOL Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului sunt clovnul mut în propria mea viață joc roluri într-un teatru de coșmar mă sperii când am adevăru-n față sau beau din cupa plină cu amar într-un spectacol frânt de-nțelepciune așez balanța pe un piedestal mă-nfioreaz-a lumii goliciune e val de nedreptate-ntr-un pocal aș vrea s-o schimb puteri am limitate
ÎNTR-UN SPECTACOL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1420819723.html [Corola-blog/BlogPost/350102_a_351431]
-
proaspete și boabe de porumb. *** Un vânt puternic trece prin lanurile de porumb din fundul grădinii, iar preț de câteva minute nu mai văd nimic. Purcelușii au dispărut, părinții mei au dispărut, grădina, casa... E beznă și e răcoare. Sunt speriat și vreau să mă așez direct pe solul afânat, dar nimeresc într-o groapă... *** Babele acestea mă sperie. Încep să plâng, sforțându-mă aiurea cu gura larg deschisă, scoțând felurite zgomote. Una dintre ele m-a scuipat undeva între ochi
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1489265694.html [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
de câteva minute nu mai văd nimic. Purcelușii au dispărut, părinții mei au dispărut, grădina, casa... E beznă și e răcoare. Sunt speriat și vreau să mă așez direct pe solul afânat, dar nimeresc într-o groapă... *** Babele acestea mă sperie. Încep să plâng, sforțându-mă aiurea cu gura larg deschisă, scoțând felurite zgomote. Una dintre ele m-a scuipat undeva între ochi, arvunindu-mă cu ceea ce am înțeles mai târziu că se numește „ursită”. Grețoasă masă apoasă! Când am mai
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1489265694.html [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
copiilor, ca să nu se plictisească și să fie cuminți, le-a propus un joc minunat. - Copii, voi știți să spuneți povești? - Daa! - Cu Făt-frumos, cu zmei și Cosânzene? - Daa! Am răspuns. Însă unii băieți au completat: știm și povești care sperie, cu vârcolaci, balauri, căpcăuni, stafii, arătări de ți se zbârlește părul dacă le auzi. - Da, mă? A râs coana preoteasă. Ce fel de povești sunt alea? - De sperietură. Vrei să te sperii? - Vreau! A râs din nou coana preoteasă. - Spun
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
unii băieți au completat: știm și povești care sperie, cu vârcolaci, balauri, căpcăuni, stafii, arătări de ți se zbârlește părul dacă le auzi. - Da, mă? A râs coana preoteasă. Ce fel de povești sunt alea? - De sperietură. Vrei să te sperii? - Vreau! A râs din nou coana preoteasă. - Spun eu, coană preoteasă! au început copiii să înțepe aerul cu degetele. Stați, stați! i-a liniștit coana preoteasă. Veniți câte unul aici la catedră, cu fața la clasă și spuneți povestea pe care o
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
noastră. Cele luminoase cu zâne, îngeri și copii cuminți spuse de fetițe și povești întunecate, de “sperietură”, spuse de băieți. Erau teribili băieții cu poveștile lor de groază. Nici nu începeau bine povestea, că se întorceau spre catedră: - Te-ai speriat, coană preoteasă, te-ai speriat? - Nu m-am speriat, mă! Râdea coana preoteasă. Atunci se necăjea micul povestitor și aducea în scenariu tot felul de vârcolaci, monștri, își îngroșa vocea cu fel de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
îngeri și copii cuminți spuse de fetițe și povești întunecate, de “sperietură”, spuse de băieți. Erau teribili băieții cu poveștile lor de groază. Nici nu începeau bine povestea, că se întorceau spre catedră: - Te-ai speriat, coană preoteasă, te-ai speriat? - Nu m-am speriat, mă! Râdea coana preoteasă. Atunci se necăjea micul povestitor și aducea în scenariu tot felul de vârcolaci, monștri, își îngroșa vocea cu fel de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
spuse de fetițe și povești întunecate, de “sperietură”, spuse de băieți. Erau teribili băieții cu poveștile lor de groază. Nici nu începeau bine povestea, că se întorceau spre catedră: - Te-ai speriat, coană preoteasă, te-ai speriat? - Nu m-am speriat, mă! Râdea coana preoteasă. Atunci se necăjea micul povestitor și aducea în scenariu tot felul de vârcolaci, monștri, își îngroșa vocea cu fel de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari cât curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari cât curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari cât curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și-i făceau să înnebunească pe cei care îi înmormântaseră. Coana preoteasă se minuna de năzbâtiile pe care le debitau copiii, numai ca s-o sperie. Deseori chiar se speria cu adevărat, când auzea parascoveniile lor. Dar își vedea calmă de împletit, zâmbea îngăduitor și-i spunea povestitorului: - Gata, mă, cu grozăviile tale, că m-ai speriat destul! Treci la loc! Victoriosul povestitor trecea în bancă
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]