3,200 matches
-
Încă din 1925 se știa că protonul și electronul au spini 1/2. În modelul Rutherford al atomului de azot-14 cei 14 protoni și 6 electroni trebuie să formeze perechi unii cu alții, astfel încât ultimul electron să confere nucleului un spin 1/2. Rasetti a descoperit că azotul-14 are spin 1. În 1930, neputând să ajungă în orașul german Tübingen, la o întâlnire pe probleme de radioactivitate, Wolfgang Pauli le trimite participanților o scrisoare prin care sugera că există posibilitatea ca
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
au spini 1/2. În modelul Rutherford al atomului de azot-14 cei 14 protoni și 6 electroni trebuie să formeze perechi unii cu alții, astfel încât ultimul electron să confere nucleului un spin 1/2. Rasetti a descoperit că azotul-14 are spin 1. În 1930, neputând să ajungă în orașul german Tübingen, la o întâlnire pe probleme de radioactivitate, Wolfgang Pauli le trimite participanților o scrisoare prin care sugera că există posibilitatea ca în nucleu să existe o a treia particulă pe
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
să fie foarte ușoară (mai ușoară decât un electron), că nu are sarcină electrică și nu interacționează cu substanța (fapt pentru care încă nu fusese detectată). Această cale disperată a rezolvat ambele probleme: cea a conservării energiei și ceea a spinului nucleului de azot-14, mai întâi deoarece „neutronul” lui Pauli transporta cu el extra-energia dezintegrării beta și apoi pentru că un extra-„neutron” împerecheat cu al șaptelea electron în nucleul azotului-14 dădea spinul 1. „Neutronul” lui Pauli a fost redenumit "neutrino" de
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
ambele probleme: cea a conservării energiei și ceea a spinului nucleului de azot-14, mai întâi deoarece „neutronul” lui Pauli transporta cu el extra-energia dezintegrării beta și apoi pentru că un extra-„neutron” împerecheat cu al șaptelea electron în nucleul azotului-14 dădea spinul 1. „Neutronul” lui Pauli a fost redenumit "neutrino" de Enrico Fermi în 1931, dar abia după 30 de ani s-a demonstrat că neutrino există cu adevărat în dezintegrarea beta. În 1932 Chadwick a realizat că radiația pe care o
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
a realizat că radiația pe care o observaseră Walther Bothe, Herbert Becker, Irène și Frédéric Joliot-Curie se datora unei particule masive pe care el a numit-o neutron. În același an Dmitri Ivanenko a sugerat că neutronii sunt particule cu spin 1/2 și că nucleul conține neutroni și că în nucleu nu există electroni. La rândul său Francis Perrin a sugerat că neutrino nu sunt particule nucleare, dar erau create în timpul dezintegrării beta. La sfârșitul anului 1932 Fermi a trimis
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
de joasă energie atît la nivelul oxigenului cît și a fierului denotă caracter paramagnetic. Oxigenul triplet cu cea mai joasă energie, are 2 electroni în orbitali moleculari de antilegătură. Ionul de Fe are tendința de a adopta o configurație de spin înalt, electronii neparticipanți aflîndu-se de asemenea în orbitali de antilegătură. Fe are de asemenea electroni neparticipanți. Toate aceste molecule au caracter paramagnetic și nu diamagnetic cum ar trebui în mod teoretic. Există două explicații pentru acest lucru: Spectroscopia electronica cu
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
mai puternice capabile să ajute cercetătorii în demersurile lor. Astfel că la începutul anilor 1980, odată cu o nouă abordare a rețelelor folosind formalismul fizicii statistice prin punerea în evidență a analogiei între rețelele recurente (destinate memorării asociative) și sistemele de spini magnetici propusă de John Hopfield se marchează începutul unei noi perioade de interes în domeniu, caracterizată prin extinderea domeniilor de aplicabilitate și volumul mare de implementări soft și hard folosite în aplicațiile practice.
Rețea neurală () [Corola-website/Science/298019_a_299348]
-
separat nu mai poate fi descris fără a lua în considerație celelalte obiecte, chiar dacă ele sunt separate spațial. O astfel de interconexiune duce la corelații încă neelucidate între proprietățile fizice observabile ale sistemelor depărtate. De exemplu, mecanica cuantică declară că spinul unui obiect cuantic este nedeterminat, atâta vreme cât nu se intervine fizic pentru a-l măsura. Măsurarea stării cuantice a unui număr de particule duce la un rezultat impredictibil, pentru care într-o serie de măsurări la o jumătate din ele rezultă
Inseparabilitate cuantică () [Corola-website/Science/312769_a_314098]
-
unui obiect cuantic este nedeterminat, atâta vreme cât nu se intervine fizic pentru a-l măsura. Măsurarea stării cuantice a unui număr de particule duce la un rezultat impredictibil, pentru care într-o serie de măsurări la o jumătate din ele rezultă spinul în sus, iar la cealaltă jumătate spinul în jos. Dar dacă aceleași măsurări se fac cu particule entanglate, rezultatele sunt total predictibile. Când se măsoară starea a două particule entanglate, dacă starea uneia din ele este de exemplu cu spinul-sus
Inseparabilitate cuantică () [Corola-website/Science/312769_a_314098]
-
se intervine fizic pentru a-l măsura. Măsurarea stării cuantice a unui număr de particule duce la un rezultat impredictibil, pentru care într-o serie de măsurări la o jumătate din ele rezultă spinul în sus, iar la cealaltă jumătate spinul în jos. Dar dacă aceleași măsurări se fac cu particule entanglate, rezultatele sunt total predictibile. Când se măsoară starea a două particule entanglate, dacă starea uneia din ele este de exemplu cu spinul-sus, starea celeilalte particule este întotdeauna cu spinul-jos
Inseparabilitate cuantică () [Corola-website/Science/312769_a_314098]
-
ar putea explica și prin faptul că CD-ul cu albumul a fost inclus în prețul biletelor pentru concerte. "Musicology" abordează genurile R&B și soul, având și elemente funk, pop, „quiet storm” și rock. Trei luni mai târziu, revista "Spin" l-a desemnat cel mai bun solist al tuturor timpurilor. În același an, revista "Rolling Stone" l-a plasat pe Prince pe primul loc în topul celor mai bine plătiți artiști, cu încasări anuale de 56,5 milioane de dolari
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
asemănare cu cactușii și deseori sunt numiți cactuși în limbaj comun. Totuși, acest lucru se datorează evoluției paralele, unele plante suculente nu sunt înrudite cu cactușii. Caracteristica specifică cea mai clară a cactușilor este Areola, o structură specializată unde apar spinii, muguri noi și în multe ocazii florile. Se consideră că aceste plante ("cactușii") au evoluat între 30 și 40 milioane de ani. Continentul American era unit cu celelalte , dar s-a separat progresiv în procesul numit deriva continentelor. Speciile endemice
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
evoluționat în America când continentele deja erau separate. Cactușii au un metabolism special cunoscut sub numele de CAM La fel ca plantele suculente, membrii familiei cactușilor (cactaceae ) sunt bine adaptați unui mediu cu precipitații reduse. Frunzele s-au transformat în spini, pentru a preveni evaporarea apei prin transpirație și servesc de apărare a plantei contra animalelor însetate. Fotosinteza se realizează prin tulpinele îngroșate care îmagazinează apă. Foarte putini membrii ai familiei au frunze și acestea sunt rudimentare și de viață scurtă
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
cactaceae există într-o mare formă de varietăți și mărimi. Unele specii au atins mari dimensiuni, cum ar fi: Carnegia gigantea și Pachycereus pringlei. Toate sunt plante angiosperme care înseamnă că produc flori, majoritatea foarte frumoase și la fel ca spinii și ramurile, apar din "areole". Multe specii au florescența noaptea și sunt polenizate de animale nocturne ca fluturi și lilieci. ul, numit și fântâna deșertului, este unul dintre cele mai bune exemple de adaptare a viețuitoarelor la condițiile aspre ale
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
ca fluturi și lilieci. ul, numit și fântâna deșertului, este unul dintre cele mai bune exemple de adaptare a viețuitoarelor la condițiile aspre ale mediului. Este planta specifică deșerturilor din Mexic și sudul S.U.A. La adăpostul învelișului cerat, presărat cu spini, cactusul depozitează în celule sale mari cantități de apă, care, în caz de nevoie, poate fi folosită de cei rătăciți prin deșert. Florile sunt solitare și hermafrodite sau foarte rar Unisexuate. Există specii cu flori Zigomorfe care sunt în general
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
sunt largi și de forma triunghiulara. Sunt de culoare gri-verde, uneori roșiatici la extremități, unde apar areole de culoare gri. Tberculii de la bază dispar cu timpul, exemplarele cele mai bătrâne pot atinge 50 cm înălțime cu tuberculi de 10 cm. Spinii sunt subțiri și flexibili. Florile sunt de culoare galbenă, mari și cu forma de pâlnie. Fructul este verde, neted și conține sute de semințe mari. Îmulțirea se face prin semințe sau muguri de la bază. Are nevoie de ghiveci profund cu
Leuchtenbergia () [Corola-website/Science/311060_a_312389]
-
mai scurte,spatele arcuit și membrele posterioare mai lungi,caracteristice celorlalte stegosauride.Aveau cam 15 perechi de plăci pe spate.Coada nu era atât de lungă și de substanțială ca la Kentrosaurus,dar era totuși impresionantă,cu proiecițile verticale numiți spini neurali,cei din partea de jos numiți galoane,și cele două perechi de țepi caudali situați aproape de capăt.Mai multe alte stegosauride aveau de asemenea acești patru țepi,așa că,probabil,reprezentau o caracteristică eficientă-fiind folosiți probabil ca arme pentru auto-apărare.Coada
Tuojiangosaurus () [Corola-website/Science/311878_a_313207]
-
În mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom, ...) În mecanică clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom, ...) În mecanică clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici "neclasice" iar pentru ele, impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o "rotație" ci se referă doar la
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici "neclasice" iar pentru ele, impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o "rotație" ci se referă doar la "prezenta impulsului unghiular". Conceptul de spin pentru particule elementare a fost propus inițial de Ralph Kronig, George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, în 1925 ca fiind o rotație a particulelor în jurul axei proprii. Stern și Gerlach (1922) au urmărit să măsoare momentele magnetice ale atomilor individuali studiind
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
factorului giromagnetic a condus la următoarele rezultate: Pentru a explica rezultatele celor două experimente, Uhlenbeck și Goudsmidt (1925) au emis ipoteză, conform căreia electronul posedă, pe lângă momente orbitale, și momente cinetic și magnetic proprii. Aceste momente au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: "|s|=sħ=½ħ", astfel încât proiecția este: "s=mħ=±½ħ". După introducerea spinului electronului au fost fundamentate atât
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
momente au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: "|s|=sħ=½ħ", astfel încât proiecția este: "s=mħ=±½ħ". După introducerea spinului electronului au fost fundamentate atât proprietățile magnetice ale substanțelor, cât și structura de multiplet a liniilor spectrale emise de atomi. Una dintre cele mai remarcabile descoperiri asociate cu fizica cuantică este faptul ca particulele elementare pot avea impuls unghiular nenul
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
fizica cuantică este faptul ca particulele elementare pot avea impuls unghiular nenul. Particulele elementare sunt particule ce nu pot fi divizate în unități mai mici, cum ar fi fotonul, electronul, si diferitele quarkuri. Studii teoretice și experimentale au arătat ca spinul acestor particule nu poate fi explicat prin postularea ideii că ele sunt compuse din particule și mai mici care se rotesc în jurul unui centru comun de masă; din câte se știe, aceste particule elementare sunt cu adevarat punctiforme. Spinul lor
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
ca spinul acestor particule nu poate fi explicat prin postularea ideii că ele sunt compuse din particule și mai mici care se rotesc în jurul unui centru comun de masă; din câte se știe, aceste particule elementare sunt cu adevarat punctiforme. Spinul lor este o proprietate fizică intrinseca a acestor particule, din aceeași categorie cu masa sau sarcină electrică. Conform mecanicii cuantice, impulsul unghiular al oricărui sistem este cuantificat. Modulul impulsului unghiular formulă 1, poate lua valori doar conform acestei relații: unde formulă 3
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
cuantificat. Modulul impulsului unghiular formulă 1, poate lua valori doar conform acestei relații: unde formulă 3 este constantă lui Planck redusă, iar "s" este un numar nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numărul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este "s = 1/2". Spinul fiecărei particule elementare are o valoare "S" fixă care depinde doar de tipul particulei, si nu poate fi modificat
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]