KorAP: Find »[drukola/base=stăpână & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...111 112 113 ...126 >

3,144 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349

am pierdut, simțindu-L pe Fiul foarte binevoitor în a mijloci și văzându-i pe sfinți într-un fel pe care nu îl pot descrie, așa cum nu pot lămuri nici celelalte lucruri. Nu mă îndoiesc de ofranda făcută etc. A STĂPÂNEI NOASTRE ÎN TEMPLU. SIMEON 14. Vineri ș15 februarieț - La prima rugăciune, chemându-L pe Veșnicul Părinte etc., simțeam o adâncă dulceață lăuntrică, înaintând, nu fără mișcări și lacrimi, și mergând mai departe cu mare evlavie, fiind tot mai puternică spre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
dulceață lăuntrică, înaintând, nu fără mișcări și lacrimi, și mergând mai departe cu mare evlavie, fiind tot mai puternică spre sfârșit, fără ca vreo Persoană sau vreun mijlocitor să se dezvăluie. Apoi, urcând pentru liturghie, începând rugăciunea, percepere și înfățișare a Stăpânei noastre laolaltă cu cât am greșit în ziua de dinainte, și nu fără mișcare lăuntrică și lacrimi; mi se părea că o făceam pe Stăpâna noastră de rușine rugându-se pentru mine de atâtea ori, cu atâtea greșeli ale mele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
vreun mijlocitor să se dezvăluie. Apoi, urcând pentru liturghie, începând rugăciunea, percepere și înfățișare a Stăpânei noastre laolaltă cu cât am greșit în ziua de dinainte, și nu fără mișcare lăuntrică și lacrimi; mi se părea că o făceam pe Stăpâna noastră de rușine rugându-se pentru mine de atâtea ori, cu atâtea greșeli ale mele, într-atât încât Stăpâna noastră se ascundea dinaintea mea și nu găseam evlavie nici la ea, nici în cele de mai sus. Într-o clipă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
cât am greșit în ziua de dinainte, și nu fără mișcare lăuntrică și lacrimi; mi se părea că o făceam pe Stăpâna noastră de rușine rugându-se pentru mine de atâtea ori, cu atâtea greșeli ale mele, într-atât încât Stăpâna noastră se ascundea dinaintea mea și nu găseam evlavie nici la ea, nici în cele de mai sus. Într-o clipă, căutând mai sus, căci pe Stăpâna noastră nu o aflam, îmi veni o mare mișcare de lacrimi îmbelșugate și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
pentru mine de atâtea ori, cu atâtea greșeli ale mele, într-atât încât Stăpâna noastră se ascundea dinaintea mea și nu găseam evlavie nici la ea, nici în cele de mai sus. Într-o clipă, căutând mai sus, căci pe Stăpâna noastră nu o aflam, îmi veni o mare mișcare de lacrimi îmbelșugate și sughițuri, cu un fel de vedere și simțire că Tatăl ceresc mi se arăta binevoitor și dulce, într-atât încât îmi făcea semn că I-ar fi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
veni o mare mișcare de lacrimi îmbelșugate și sughițuri, cu un fel de vedere și simțire că Tatăl ceresc mi se arăta binevoitor și dulce, într-atât încât îmi făcea semn că I-ar fi bineplăcut să fie rugat de Stăpâna noastră, pe care nu o puteam vedea. La pregătirea altarului și după ce mi-am pus veșmintele și în timpul liturghiei, mișcări lăuntrice foarte mari și multe și nestăvilite lacrimi și sughițuri, pierzându-mi de mai multe ori glasul; la fel a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
foarte mari și multe și nestăvilite lacrimi și sughițuri, pierzându-mi de mai multe ori glasul; la fel a fost și după ce am terminat liturghia; în timpul liturghiei, a pregătirii ei, ca și după, percepând-o puternic și văzând-o pe Stăpâna noastră foarte binevoitoare înaintea Tatălui, într-atât încât la rugăciunile îndreptate spre Tatăl, spre Fiul și la consacrare, nu se putea ca ea să nu se facă simțită sau văzută ca aceea care este parte sau poartă a atâtor haruri

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
adică până luni, pentru a spune liturghia aducând mulțumire și repetând ofranda. În timpul acestei ofrande și jertfe, din nou atâtea lacrimi și atât de îmbelșugate, cu mulțime de sughițuri și daruri spirituale, încât, după ce am făcut șofrandaț Tatălui în prezența Stăpânei noastre, a îngerilor etc., necontenind lacrimile etc., am simțit că nu doresc să mă ridic, ci să rămân acolo în ceea ce simțeam dincolo de orice măsură; și astfel, în sfârșit, cu nemăsurată desfătare și necontenind evlavia și lacrimile, m-am ridicat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Dumnezeu și am primit puteri noi și înflăcărare și evlavie spirituală care mă făceau să lăcrimez și mai mult. După puțin timp, gândindu-mă cu cine să încep, mi-am amintit că mă puteam încredința tuturor sfinților ca să se roage Stăpânei noastre și Fiului ei pentru ca ei să-mi fie mijlocitori pe lângă Preasfânta Treime; plin de evlavie, am fost acoperit de lacrimi și am rămas astfel și am repetat jertfele de dinainte, vorbind despre multe lucruri, rugând și luându-i drept

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
am fost acoperit de lacrimi și am rămas astfel și am repetat jertfele de dinainte, vorbind despre multe lucruri, rugând și luându-i drept mijlocitori pe îngeri, pe Sfinții Părinți, pe apostoli și pe ucenici, pe toți sfinții etc., prin Stăpâna noastră și Fiulei, și rugându-mă din nou lor pe îndelete ca a mea consfințire nestrămutată și aducerea mea de mulțumire să se ridice dinaintea tronului Preasfintei Treimi și așa mai departe, cu o mare revărsare de lacrimi, mișcări și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
mișcări și sughițuri lăuntrice; astfel, părându-mi-se că îmi simt venele sau părți ale corpului, am făcut consfințirea mea nestrămutată Preasfintei Treimi dinaintea întregii Sale curți cerești, aducând mulțumire cu multă și adâncă iubire, mai întâi Persoanelor dumnezeiești, apoi Stăpânei noastre și Fiului ei, apoi îngerilor, Sfinților Părinți, apostolilor, ucenicilor, tuturor sfinților și sfintelor și tuturor persoanelor care m-au ajutat în acestea 1. Apoi, la pregătirea altarului și la înveșmântare, mi-a venit șsă spunț: „Părinte veșnic, confirmă-mă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
înalt, primind o anumită încredințare că mi se va îngădui sau că mi se va arăta la timpul potrivit. În acele vremuri simțeam viziunile în mod nedeslușit, sfârșind când la Preasfânta Treime, când la Tatăl, când la Fiul, când la Stăpâna noastră, când la sfinți, ba chiar la unii anume, cu multe lacrimi. După aceea, aceasta a încetat pe la jumătatea sau după jumătate liturghiei, și anume la Hanc igitur oblationem 2, stingând din când în când focul puternic cu apă, întrucât

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
dispus pentru o evlavie care sfârșea la Preasfânta Treime și la Isus, în așa fel încât Ea se înfățișa minții, lăsându-Se văzută într-un fel oarecare; eu am cerut să mă apropie de Tatăl, de Duhul Sfânt și de Stăpâna noastră, dar în această șapropiereț nu aflam nici evlavie, nici alt fel de viziune, având șdoarț pentru câteva clipe priceperea sau viziunea Preasfintei Treimi și a lui Isus. A LUI ISUS 28 șbisț. Luni ș10 martieț - La rugăciunea obișnuită, multă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
aceste răstimpuri, vedeam întrucâtva, când ființa Tatălui, și anume, mai întâi ființa și apoi pe Tatăl, cu alte cuvinte, evlavia sfârșea mai întâi la esență și numai pe urmă la Tatăl, când în alt fel și fără atâta deosebire. A STĂPÂNEI NOASTRE 29 șbisț. Marți ș11 martieț - De-a lungul întregii rugăciuni obișnuite, multă evlavie limpede, strălucitoare și ca și cum ar fi fost călduroasă. În capelă, la pregătirea altarului, și apoi lacrimi, evlavia sfârșind la Stăpâna noastră, fără a o vedea. De-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
fel și fără atâta deosebire. A STĂPÂNEI NOASTRE 29 șbisț. Marți ș11 martieț - De-a lungul întregii rugăciuni obișnuite, multă evlavie limpede, strălucitoare și ca și cum ar fi fost călduroasă. În capelă, la pregătirea altarului, și apoi lacrimi, evlavia sfârșind la Stăpâna noastră, fără a o vedea. De-a lungul întregii liturghii, evlavie și uneori mișcări ducând spre lacrimi, iar după aceea, evlavie. De-a lungul acestor răstimpuri vedeam uneori întrucâtva ființa dumnezeiască, uneori sfârșind la Tatăl, și anume mai întâi la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
zilele de dinainte credeam că El voia să-mi arate ceva anume, în așa fel încât, spunând liturghia, eram convins că acest har și cunoaștere erau spre folosul spiritual al sufletului meu, mai mult decât toate cele din trecut. A STĂPÂNEI NOASTRE 3. Sâmbătă ș15 martieț - O parte a liturghiei, cu o anumită supunere și respect lăuntric; în cea mai mare parte, nimic care să mă facă să simt supunere sau respect lăuntric. A ZILEI 4. a. l. Duminică ș16 martieț

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
și socoteam drept rău contrariul, și anume să mă uit după vizite mai degrabă decât după supunere; aceasta părea să-mi confirme ceea ce simțisem vinerea trecută. AICI AM ÎNCEPUT SĂ MĂ PREGĂTESC ȘI SĂ CHIBZUIESC ÎNAINTE DE TOATE CU PRIVIRE LA MISIUNI. A STĂPÂNEI NOASTRE 1. a. l. Luni ș17 martieț - Înainte de liturghie, lacrimi. La liturghie, multe lacrimi, atât de multe încât uneori îmi pierdeam graiul. Toată această vizitare sfârșea când la o Persoană, când la alta, la fel ca în ziua de dinainte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
TREIMI 3. l. d. Miercuri ș19 martieț - De-a lungul întregii liturghii, mult belșug de lacrimi, la fel și după ea, iar în timpul ei pierzându-mi de multe ori graiul, sfârșind în supunere și respect, cu multe simțiri lăuntrice. A STĂPÂNEI NOASTRE 4. a. l- Joi ș20 martieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, nu fără unele lacrimi, și cu diferite mișcări lăuntrice, sfârșind în supunere. A LUI ISUS 5. a- l- Vineri ș21 martieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, nu fără

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
totul. A ZILEI 7. a. l. Duminică ș23 martieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, lacrimi multe și puternice, totul sfârșind în supunere. A PREASFINTEI TREIMI 8. l Luni ș24 martieț - În timpul liturghiei, lacrimi de câteva ori, sfârșind în supunere. A STĂPÂNEI NOASTRE 9. a l d Marți ș25 martieț - Lacrimi înaintea liturghiei și după, Viziune multe în timpul ei, cu viziunea ființei dumnezeiești, sfârșind la Tatăl, deseori în formă de cerc, totul sfârșind în supunere. A LUI ISUS 10. a- l Miercuri

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
multe Viziune în timpul ei, totul sfârșind în supunere, cu o viziune a ființei dumnezeiești în formă sferică, ca și alte dăți înainte. A PREASFINTEI TREIMI 12. a- l. Vineri ș28 martieț - În timpul liturghiei, lacrimi, înainte de ea, nu fără ele. A STĂPÂNEI NOASTRE 13. Sâmbătă ș29 martieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, nu cu lacrimi, nici fără ca ele să se arate, aflând în rugăciunea obișnuită har deosebit sau foarte deosebit, în cea mai mare parte, evlavie foarte suavă, părându-mi-se că

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
lacrimi. A ZILEI 33. l Vineri ș18 aprilieț - În timpul liturghiei, lacrimi. A ZILEI 34. a. l. Sâmbătă ș19 aprilieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, lacrimi. 35. a. l. Duminică ș20 aprilieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, lacrimi. Pregătire.1 A STĂPÂNEI NOASTRE 36. a. l. Luni ș21 aprilieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, lacrimi. Început, pentru că am lăsat-o deoparte de câteva zile. A SFINȚILOR 37. a. l d. Marți ș22 aprilieț - Înainte și după liturghie, lacrimi, în timpul ei, multe și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
cu lacrimi, simțind ceea ce simțeam sau învățam dumnezeiește. A SFÂNTULUI SEBASTIAN 48. .a. l d. Marți ș13 maiț - Înainte și după liturghie, lacrimi; în timpul ei, belșug de lacrimi și cu grăirea lăuntrică încântătoare și mai mare decât celelalte dăți. ZĂMISLIREA STĂPÂNEI NOASTRE 49. .a. l. Miercuri ș14 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi; apoi, în timpul ei, multe lacrimi, urmate de aceeași grăire lăuntrică. A LUI ISUS 50. Joi ș15 maiț - Fără ele, cu unele grăiri, fiind deranjat de cineva care fluiera, totuși nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
ele și cu unele grăiri, fără puteri trupești și fără nici o tulburare. LITANII 1 54. l. Luni ș19 maiț - Cu ele și cu grăiri. A TUTUROR SFINȚILOR 55. Marți ș20 maiț - Fără ele și fără tulburare, cu unele grăiri. A STĂPÂNEI NOASTRE 56. Miercuri ș21 maiț - Fără ele și cu multe grăiri. ÎNĂLȚAREA DOMNULUI 57 .a .l Joi ș22 maiț - Înainte de liturghie, în odaie și în capelă, multe lacrimi; în cea mai mare parte a liturghiei fără ele și cu multe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
TREIMI 76. a. l d. Luni ș30 iunieț - Înainte de liturghie, în timpul ei și după, cu multe lacrimi. A PREASFINTEI TREIMI 77. a. l Marți ș1 iulieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, cu multe lacrimi. A VIZITEI SFINTEI FECIOARE MARIA 1, STĂPÂNA NOASTRĂ. 78. a. l d. Miercuri ș2 iulieț - Înainte de liturghie, în timpul ei și după, cu multe lacrimi. A CELOR CINCI RĂNI 79. .a. Joi ș3 iulieț - Înainte de liturghie, în odaie și în capelă, cu multe lacrimi, iar în timpul liturghiei, fără

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
este vizibil, compunerea va fi să văd cu văzul imaginației locul fizic în care se află lucrul pe care vreau să-l contemplu. Spun loc fizic, ca de pildă un templu sau un munte unde se află Isus Cristos sau Stăpâna noastră 2, în funcție de ceea ce vreau să contemplu. În cele nevăzute, cum este aici cea a păcatelor, compunerea va fi să văd cu văzul imaginației și să-mi înfățișez sufletul întemnițat în trupul supus stricăciunii, și întreaga alcătuire surghiunită în această

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]