7,322 matches
-
îl discrediteze pe bătrânul Constantin Cantemir. Ajuns voievod al Moldovei printr-o mare îngăduință („parahorisis”) divină - „poate fi pentru păcatele creștinilor acelui pământ”, se rostește „candid” G. -, dușmanul lui Constantin Brâncoveanu fusese întâi „herghelegiu”, „apoi lefeciu, apoi și ceauș la steagul spătărescu aici în țară”. Demersurile acestor inepuizabili agenți ai răului sfârșesc lamentabil în eșecuri pilduitoare. Ținta lor, voievodul, descris și proiectat fără șovăire în spațiul de lumină emanând de la preceptul ordonator al întregii „istorii”, îi aruncă ireversibil într-un con
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Spionii birocrați, București, 1996; Fiii risipitori ai Europei, București, 1997; Iarna iubirii, București, 2000; Cartea episcopilor cruciați, București, 2001; Amintiri din Casa Scriitorilor, București, 2002; Romanul plângerilor sau Călăul lui Dracula, București, 2003. Repere bibliografice: H. Zalis, Un debut promițător, „Steagul roșu”, 1956, 1 septembrie; Eugenia Tudor, „Vârsta de aur”, VR, 1958, 2; Teodor Vârgolici, „Sângele și apa”, O, 1959, 11; Ion Dodu Bălan, Delimitări critice, București, 1964, 273; Alexandru Sever, „Puterea”, VR, 1964, 11; Teodor Vârgolici, „Viitorul al doilea”, GL
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
inspirat de Andrei Mureșanu, al cărui vers „Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri” a devenit și deviza ei. Imnul societății, compus de Ciprian Porumbescu pe versurile lui Andrei Bârseanu, a devenit ulterior cântec patriotic național (Pe-al nostru steag e scris unire). Prima ședință oficială a avut loc la 8 aprilie 1871, când este ales și cel dintâi comitet de conducere, alcătuit din Ioan Slavici (președinte), Emanoil Logotheti (vicepreședinte), Ion I. Bumbac (secretar), Sterie Ciurcu (casier), I. Pop (controlor
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
Hulea, Ioanichie Olteanu, Vasile Flueraș ș.a., dar se acordă un loc special prozei, fie că e vorba de note de călătorie sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui Augustin Tătaru, I.C. Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii, Victor Papilian, Se dezmorțesc sufletele și Septimiu Sever
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
continuă, în linii generale, „Pruncul român”, scos de Rossetti și Winterhalder în vâltoarea evenimentelor de la 1848. Trecuseră nouă ani de la revoluție, ardoarea „căuzașului” era acum astâmpărată de experiență, de dezamăgiri și de învățămintele exilului. Și condițiile sociale se modificaseră mult. Steagul sub care, pentru moment, se concentrau elementele înaintate era acela al Unirii. De la început R. este unul dintre principalele periodice unioniste, alături de „Steaua Dunării”. După 24 ianuarie 1859 devine însă purtătorul de cuvânt al opoziției liberale, împotriva reformelor preconizate de
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
își propune ca țintă îndepărtată „eliberarea patriei”. Din articolul-program, intitulat Pentru unitatea românească, se rețin îndemnurile la unitate și rezistență: „Umăr la umăr și inimă lângă inimă să înfruntăm viforul de astăzi, croind drum spre zările izbăvirii. Pe-al nostru steag e scris UNIRE.” Literatura ocupă aici un loc însemnat. Sunt inserate texte din clasici: N. Bălcescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, O. Goga, unele în traducerea foarte bună a lui Arnold Roth. Sunt propuse profiluri ale unor mari personalități (M. Eminescu
ROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289384_a_290713]
-
basmului, U, 1939, 298; Nichifor Crainic, „Poemul creațiunii”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Virgil Brădățeanu, Figura lui Ovidiu pe două din scenele teatrelor noastre, „Scânteia tineretului”, 1957, 2 609; Mihail Ghimpu, „Ovidiu” de V. Alecsandri - „Ovidius” de Grigore Sălceanu, „Steagul roșu”, 1957, 1 091; Petre Pascu, „Ovidius”, O, 1958, 7, 8; D. Florea-Rariște, „Ovidius”, ST, 1958, 7; Gheorghe Rotundu, „Hyperion”. De vorbă cu Grigore Sălceanu, autorul unei noi piese despre Eminescu, DRI, IV, 313-314; Gheorghe Pavelescu, „Nopți pontice”, O, 1969
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
ce este Uniunea Europeană? Sociologul Ulrich Beck spune ca este „un stat negociator, care aranjează scenele și convorbirile și regizează spectacolul”21. Uniunea Europeană este mai mult opoziție decât un proces. Cu toate că menține multe dintre atributele fizice ale unui stat - pașaport Uniunea Europeană, steag, sediu central -, geniul său constă În nedeterminarea sa. Spre deosebire de statul-națiune tradițional, al cărui scop este de a integra, de a asimila și de a unifica diverse interese În interiorul granițelor sale, Uniunea Europeană nu are o asemenea misiune. Dimpotrivă, rolul său este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pare să fie într-o continuă extindere: „S-ar putea să fim nevoiți a lua în considerație și mesaje care adesea nu sunt așa de ușor de identificat și care includ obiceiuri, ritualuri, vestimentație, gesturi, clădiri, ambiente planificate, grădini, ceremonii, steaguri, monede, spectacole, genuri și forme culturale și multe altele” (McQuail, 1999, p. 17). Comunicarea nonverbală definește un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaționărilor didactice și, de altfel, trebuie observat nu numai că nu poate fi despărțită de comunicarea didactică în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Nichols identifică sub denumirea de „disturbatori emoționali”; este vorba despre acele cuvinte care cauzează la unii ascultători reacții emoționale, și astfel segmentează modul propriu de receptare, amploarea și calitatea acesteia. Folosind o metaforă inspirată, el le mai numește și cuvintele „steaguri roșii”, precizând că ele reduc eficiența ascultării uneori chiar aproape de zero în momentul când apar în câmpul comunicării. De aceea este important să identificăm cuvintele și frazele care tind să ne distragă emoțional. Ele sunt personale și unice pentru fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din anul o mie, București, 1981; Veacul de aur, Cluj-Napoca, 1984; Cerul senin al limbii române, București, 1985; Viața și extraordinarele prevestiri ale neasemuitului astrolog și profet Nostradamus și sfârșitul lumii, București, 1991; Harpha nopții, Brașov, 1997. Antologii: Inimi sub steaguri, Brașov, 1975 (în colaborare cu A. I. Brumaru). Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Consemnele necesare”, AST, 1969, 7; Dumitru Micu, „Consemnele necesare”, RL, 1969, 36; Mircea Iorgulescu, „Drumul spre solstițiu”, CL, 1970, 3; Florin Manolescu, „Drumul spre solstițiu”, RL, 1970, 18; Paul
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
armură de smalț, știi tu, în seara când ne pornisem împovărați de garoafe și iasomie către Ierusalim...Când madam Zambilovici ne-a dat câte două tartine (ca să avem pentru drum) flanela pe care apoi am adus-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie, pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu, până ce-a fost absorbită prin pori și s'a asimilat în toate celulele trupului meu, și în schelet, iar țesătura ei sclipitoare-a devenit
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
Ursachi, se cuvine să luăm seama la ce spune fiecare cuvânt. Armura de smalț este învelișul exterior al făpturii sale, cel care-i asigură integritatea durabilă. Flanela-înveliș rezistă la toate încercările: flanela pe care am adus-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu. E un Perceval de mai târziu, un "hagiu" căutând același Graal. Cum trebuie înțeles faptul că flanela: a fost absorbită prin pori și s-
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
Cronicarul printre ei): Am vrut, din capul locului, să scoatem o revistă nedoctrinară, chiar dacă înclinațiile ei au mers către noutate, către alternative care pot scoate din inerție viața culturală autohtonă. Am preferat ca, în loc să predicăm noutatea - fie ea pusă sub steagul "postmodernismului", al "bătăliei canonice" sau cum doriți - să o practicăm. Credem și acum că cititorii au nevoie de lectură, nu de dăscăleală. Ne-a plăcut să ne jucăm, fiindcă sîntem convinși că jocul e un lucru serios - atît de serios
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
să iasă în față. Cu un articol despre adopțiile ilegale de copii, articol forțat intitulat "Românii manipulează presa internațională". În aceeași primă pagină a ziarului citim: "Exemplu de mîndrie națională Suporterii englezi au fost uciși pentru că s-au frecat cu steagul turcesc la testicole". Cel de-al doilea titlu citat e și mai puțin credibil, după ce se ajunge la pagina la care trimite acesta și de unde aflăm că, de fapt, cei care i-au înjunghiat pe englezi, mai precis unul dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
titlu citat e și mai puțin credibil, după ce se ajunge la pagina la care trimite acesta și de unde aflăm că, de fapt, cei care i-au înjunghiat pe englezi, mai precis unul dintre ei, a declarat că englezii au dezonorat steagul turcesc, atitudine pe care n-a mai putut să o suporte etc. Să ne imaginăm ce-ar însemna dacă în meciurile de fotbal autohtone, cei citați ca exemplu de mîndrie națională la turci, adică suporterii de mînă forte din România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
trebuie să fie îndreptate numai la minge. 4. Un jucător nu are voie să lovească mingea atunci când ea este în aer. 5. Nu sunt îngăduite loviturile cu călcâiul sau alte fente. 6. Oricând o minge este trimisă cu piciorul peste steagurile laterale, mingea trebuie să fie înapoiată de elevul care a lovit o, de la locul unde a trecut linia de steag în linie dreaptă spre mijlocul terenului de joc. 7. Când o minge este lovită cu piciorul în spatele liniei de poartă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aer. 5. Nu sunt îngăduite loviturile cu călcâiul sau alte fente. 6. Oricând o minge este trimisă cu piciorul peste steagurile laterale, mingea trebuie să fie înapoiată de elevul care a lovit o, de la locul unde a trecut linia de steag în linie dreaptă spre mijlocul terenului de joc. 7. Când o minge este lovită cu piciorul în spatele liniei de poartă, mingea va fi lovită cu piciorul de la acea linie de pe partea porții pe care a ieșit. 8. Nici un jucător nu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cât mai departe! Pentru că puțini sunt cei ceși frig degetele prin dogoarea și duhoarea veacurilor apuse și care fac acum o muncă de arheologie socială. 10 august 2007 - Postfață la lucrarea „Bârladul în presa vremurilor - de la revista „Păreri - la ziarul „Steagul roșu” de Ion N.Oprea, Editura PIM Iași, 2007;
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
ginere Leaf mare, Corețchi, pe nume, cu care sfătuindu-se și strângând oști...”), fixându-se în memoria colectivă („la [Elisabeta Movilă] ticăită s-au încrezut în cuvintele pașii și mai mult într-ale Radului vodă și aștepta să-i aducă steag de domnie, după făgăduința lor. Dar au fost făgăduială vicleană, că în locul steagului o au lovit fără veaste și au risipit tabăra: târat-au, robit-au atâta boerime leșască. Atunci au prins pe doamna cu alți doi voinici feciori ai ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fixându-se în memoria colectivă („la [Elisabeta Movilă] ticăită s-au încrezut în cuvintele pașii și mai mult într-ale Radului vodă și aștepta să-i aducă steag de domnie, după făgăduința lor. Dar au fost făgăduială vicleană, că în locul steagului o au lovit fără veaste și au risipit tabăra: târat-au, robit-au atâta boerime leșască. Atunci au prins pe doamna cu alți doi voinici feciori ai ei și pe Corețchi gineri-său și i-au dus la țarigrad. Ci pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luni, miercuri, a luat Ștefan voievod cetatea și a intrat în ea. Și a luat și pe doamna lui Radu Voievod și pe fiica lui, care-i era singura născută, și toate comorile lui și toate veșmintele lui și toate steagurile lui. Și a rămas acolo trei zile, veselindu-se. Și apoi s-a întors la cetatea sa de scaun a Sucevii”. Doamna Maria Despina și fiica lui Radu cel Frumos, tot Maria - în unele izvoare, Voichița - în altele, copilă atunci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au pierit de sabie în mijlocul Târșorului [...]. Radul-vodă cel Frumos, acesta au făcut mănăstirea ot Tânganul [...]. Radul-vodă cel Mare, acesta au făcut Mănăstirea din Dial [...]”. Las la o parte câteva Domnii. — „Apoi au venit Moisi-vodă, feciorul lui Vădislav-vodă, de la Poartă cu steag 52. Și au domnit un an poi. Și au tăiat pre boiari, anume: Neagoe vornicul și pă Preda postelnicul. Iar alți boiari au fugit la țarigrad 53 [...]. Și după acéia boiarii au rădicat domn pre Vintilă-vodă den oraș de la Slatină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Și i-au schimbat numele, de i-au zis Radu -vodă. Și au făcut sfânta mănăstire Mislea, hram Sfânta Troiță. Și după aceea Radul-voievod au tăiat pre banul Toma și pre Vlaicul logofătul [...]. Mircea-vodă au venit domn de la Poartă cu steag și au intrat în București, martie 17, 7053. Și trecând 2 săptămâni, au tăiat pre boiari, anume: Coadă vornecul, i brat ego Radu comisul, i Dragul stolnicul, i Stroe spătarul și Vintilă comisul, și pre mulți boiari carii nu sunt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Anonimul Bălenilor sporește numărul petelor de sânge („răzbunări voievodale”) cu întâmplări violente din istoria Moldovei. 52. Sultanul, învestindu-l Domn al țării Românești la 16 februarie 1529, i-a dat „10.000 de aspri, «scufiaț (üsküf) de velur bogat împodobită, steagul cu cap de argint aurit, 14 bucăți de tafta, haine, un cal cu harnașamentul său și un buzdugan, plus veșminte pentru zece oameni ai săi și un dar pentru aga de spahii care l-a asistat la instalarea în scaun
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]