10,831 matches
-
le recunosc ca probleme și/sau nu intervin pozitiv, atunci o astfel de familie va trăi într-un continuu stres; dacă familia nu se consideră cu probleme, dar este etichetată ca atare din exterior, ea poate ajunge de asemenea la stres, prin mecanismul stigmatizării. În strânsă legătură cu recunoașterea existenței problemei este asumarea responsabilității ei. Deși, în general, familia se simte responsabilă pentru problemele membrilor săi, nu puține sunt cazurile în care, atunci când unul dintre acești membri este în dificultate, ceilalți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
abatere este sancționată (interacțiune rigidă) se dezvoltă cu mai mare probabilitate boli mentale, în special psihoze. Am putea spune că, în asemenea împrejurări, în familiile respective sunt probleme de ordinul întâi (violența, de exemplu) care, negate sau ascunse, conduc la stresuri și boli psihice (probleme de ordinul doi). În sfârșit, în familiile unde interacțiunile sunt haotice, unde ceea ce în mod obișnuit apare ca problematic este privit ca normal (certuri, alcoolism etc.), problema - de data aceasta din perspectiva societății, în particular a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe de altă parte, că oricum situațiile „obiective” devin problematice în raport cu felul cum sunt percepute și interpretate. Starea de șomaj a unui individ din familie, de exemplu, se datorează de cele mai multe ori combinării de factori exteriori cu cei intrafamiliali. Iar stresul economic resimțit de o familie are ca sursă nu atât veniturile propriu-zise, ci raporturile dintre acestea și aspirații. Oricum, între ghilimele sau nu, situațiile obiective există și ar fi necinstit să le expediem total în planul perceptiv. Sărăcia este cauza
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie prin schimbarea perspectivei familiei asupra propriei situații. (Este posibilă, bineînțeles, și mixtura celor două genuri de intervenție.) Considerațiile de mai sus cu privire la tipurile de probleme, natura și sursele (cauzele lor) sunt aproape punctual izomorfic regăsibile în tratarea prin terminologia stresurilor familiale. O deosebire marcantă ar fi totuși aceea că, la modul teoretic, stresurile pot fi și pozitive. În literatura de specialitate se face distincția între trei tipuri de stres: stresuri benefice (numite și eustress), atunci când, de pildă, suntem stresați deoarece
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celor două genuri de intervenție.) Considerațiile de mai sus cu privire la tipurile de probleme, natura și sursele (cauzele lor) sunt aproape punctual izomorfic regăsibile în tratarea prin terminologia stresurilor familiale. O deosebire marcantă ar fi totuși aceea că, la modul teoretic, stresurile pot fi și pozitive. În literatura de specialitate se face distincția între trei tipuri de stres: stresuri benefice (numite și eustress), atunci când, de pildă, suntem stresați deoarece copilul nostru se pregătește pentru o competiție sportivă importantă, dar această stare este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cauzele lor) sunt aproape punctual izomorfic regăsibile în tratarea prin terminologia stresurilor familiale. O deosebire marcantă ar fi totuși aceea că, la modul teoretic, stresurile pot fi și pozitive. În literatura de specialitate se face distincția între trei tipuri de stres: stresuri benefice (numite și eustress), atunci când, de pildă, suntem stresați deoarece copilul nostru se pregătește pentru o competiție sportivă importantă, dar această stare este una mobilizatoare; stresul „rău” (distress), care produce stări psihice negative, anticipând rezultatul nedorit (boala gravă a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor) sunt aproape punctual izomorfic regăsibile în tratarea prin terminologia stresurilor familiale. O deosebire marcantă ar fi totuși aceea că, la modul teoretic, stresurile pot fi și pozitive. În literatura de specialitate se face distincția între trei tipuri de stres: stresuri benefice (numite și eustress), atunci când, de pildă, suntem stresați deoarece copilul nostru se pregătește pentru o competiție sportivă importantă, dar această stare este una mobilizatoare; stresul „rău” (distress), care produce stări psihice negative, anticipând rezultatul nedorit (boala gravă a copilului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și pozitive. În literatura de specialitate se face distincția între trei tipuri de stres: stresuri benefice (numite și eustress), atunci când, de pildă, suntem stresați deoarece copilul nostru se pregătește pentru o competiție sportivă importantă, dar această stare este una mobilizatoare; stresul „rău” (distress), care produce stări psihice negative, anticipând rezultatul nedorit (boala gravă a copilului); între ele se situează neustress-ul, stimuli, evenimente, conjuncturi care ne sunt indiferente din punctul de vedere al stării psihice sau cu totul nesemnificative. Ele nu au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
negative, anticipând rezultatul nedorit (boala gravă a copilului); între ele se situează neustress-ul, stimuli, evenimente, conjuncturi care ne sunt indiferente din punctul de vedere al stării psihice sau cu totul nesemnificative. Ele nu au impact asupra noastră. Desigur, în terminologia stresului, se face disocierea între stresori (obiectele, relațiile, evenimentele care provoacă stresuri) tipici, comuni (nașterea unui copil, pensionarea, boala și moartea persoanelor în vârstă), adică evenimente curente și așteptate în viața oricărei familii, și stresori anormali (accident mortal al unui membru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
situează neustress-ul, stimuli, evenimente, conjuncturi care ne sunt indiferente din punctul de vedere al stării psihice sau cu totul nesemnificative. Ele nu au impact asupra noastră. Desigur, în terminologia stresului, se face disocierea între stresori (obiectele, relațiile, evenimentele care provoacă stresuri) tipici, comuni (nașterea unui copil, pensionarea, boala și moartea persoanelor în vârstă), adică evenimente curente și așteptate în viața oricărei familii, și stresori anormali (accident mortal al unui membru al familiei, pierderea definitivă a slujbei); între stresori pe termen scurt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pretind procese costisitoare de adaptare a familiei; stresori considerați normativi și stresori nesusținuți de normele sociale. Pentru cei normativi, cum ar fi încheierea unei căsătorii între un băiat și o fată, există norme sociale definite, comunitatea o susține și deci stresul e mai mult pozitiv, pe când o căsătorie între homosexuali, nefiind bazată pe norme sociale standardizate, este stresantă. Un factor cu mare încărcătură stresantă, dar furnizor și de o bucurie a solidarității familiale este îngrijirea persoanelor din familie ajunse în neputință
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
standardizate, este stresantă. Un factor cu mare încărcătură stresantă, dar furnizor și de o bucurie a solidarității familiale este îngrijirea persoanelor din familie ajunse în neputință fizică, slăbite și bolnave. Ele sunt în special părinții în vârstă. Acest gen de stres este fără îndoială unul dintre cele de prim-plan, susținut de norme scrise și mai cu seamă nescrise ale aproape oricărei culturi din lume. O întreagă literatură s-a dezvoltat pe linia strategiilor de a face față stresului (coping), subliniindu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gen de stres este fără îndoială unul dintre cele de prim-plan, susținut de norme scrise și mai cu seamă nescrise ale aproape oricărei culturi din lume. O întreagă literatură s-a dezvoltat pe linia strategiilor de a face față stresului (coping), subliniindu-se rolul resurselor materiale, dar și al grupurilor de suport și a euristicilor cognitive. Oamenii fără o pregătire de specialitate ne uimesc prin ingeniozitatea cu care găsesc soluții de ameliorare a stresului și efectelor sale și - foarte important
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
linia strategiilor de a face față stresului (coping), subliniindu-se rolul resurselor materiale, dar și al grupurilor de suport și a euristicilor cognitive. Oamenii fără o pregătire de specialitate ne uimesc prin ingeniozitatea cu care găsesc soluții de ameliorare a stresului și efectelor sale și - foarte important -, de a preîntâmpina transformarea acestora în crize. Din crize se poate ieși mai greu și cu costuri psihosociale mult mai mari. E adevărat, pe de altă parte - așa cum vom dezvolta pe larg în secvențele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Din crize se poate ieși mai greu și cu costuri psihosociale mult mai mari. E adevărat, pe de altă parte - așa cum vom dezvolta pe larg în secvențele următoare -, că dacă societățile tradiționale aveau sedimentate modalități comune de rezolvare a multor stresuri și probleme, funcționând instituția terapiei neformale, cotidiene, într-o lume dinamică și cu experți în cele mai diverse domenii și chestiuni foarte specifice ale manifestărilor umane, nu ne-am fi poziționat doar pe instrucția noastră în soluționarea dificultăților întâmpinate. Procedând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe care respectivul individ a avut-o cu mediul său. Ca idei mai semnificative menționăm: - mediul înseamnă în primul rând mediul familial, dar nu se exclude contextul social apropiat (vecinătatea, de exemplu), după cum nu se exclud nici influențele genetice sau stresurile cauzate de evenimente extrafamiliale; - părinții au puterea de a induce schimbări profunde în comportamentul copiilor, prin faptul că dețin sursa de recompense și pedepse; - conceptul de granițe (boundaries) este implicit în terapia familială behavioristă; relațiile interpersonale ale părinților determină intensitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin „psihoeducațional” și cu atât mai mult prin „psihopedagogie”. Figuri de prim-plan în domeniu sunt Carl Anderson și colaboratorii (1986) și Jan Fallon (1988). Se interesează în special de felul în care pot fi reduse recidivele bolii prin reducerea stresului și a tensiunilor din familie (datorate bolii). La rândul lor, stresul, tensiunile și conflictele familiale se pot elimina sau diminua printr-o educație psihologică (ce este boala, cum trebuie ea tratată medical etc.). Modelul, cu deosebire în formula lui de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prim-plan în domeniu sunt Carl Anderson și colaboratorii (1986) și Jan Fallon (1988). Se interesează în special de felul în care pot fi reduse recidivele bolii prin reducerea stresului și a tensiunilor din familie (datorate bolii). La rândul lor, stresul, tensiunile și conflictele familiale se pot elimina sau diminua printr-o educație psihologică (ce este boala, cum trebuie ea tratată medical etc.). Modelul, cu deosebire în formula lui de terapie multifamilială, s-a răspândit în ultimele decenii în SUA, datorită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
s-a răspândit în ultimele decenii în SUA, datorită costului material redus, a severității bolilor pe care le vizează și, într-un fel, a realismului implicat. Ideile mai importante sunt: - schizofrenia sau alte boli severe au origini biologice; ele produc stresuri, tensiuni și conflicte în familie, dar nu ele sunt cauzate de acestea din urmă; - stresul și atmosfera tensionată din familie accentuează simptomele bolii, duc la decompensări și recidive; - terapia familială se bazează pe teoria emoțiilor exprimate (EE), care arată că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe care le vizează și, într-un fel, a realismului implicat. Ideile mai importante sunt: - schizofrenia sau alte boli severe au origini biologice; ele produc stresuri, tensiuni și conflicte în familie, dar nu ele sunt cauzate de acestea din urmă; - stresul și atmosfera tensionată din familie accentuează simptomele bolii, duc la decompensări și recidive; - terapia familială se bazează pe teoria emoțiilor exprimate (EE), care arată că un câmp emoțional familial puternic (remarce critice, atitudini ostile, dar și o prea mare „dădăceală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o anumită vârstă, atractivitatea fizică, ce reprezintă un dat esențial în cristalizarea și întreținerea iubirii, scade la modul obiectiv.) Gelozia și infidelitatea reprezintă o cauză și un produs al neînțelegerilor din familie. Însă faptul că relațiile extraconjugale reflectă tensiuni și stresuri maritale nu trebuie exagerat. Mai mult, unii autori americani insistă că asemenea relații sunt ceva foarte normal și că fidelitatea monogamică este, cel puțin în SUA, mai mult un mit decât o realitate (Vaughan, 1989). Dar indiferent dacă sunt considerate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de servici, americanii folosesc mult din timpul lor liber pentru cumpărături, pentru a plăti chitanțe și a face reparații domestice. Creșterea numărului orelor de lucru afectează În mod negativ sănătatea În America, după cum afirmă profesioniștii În domeniu. Bolile cauzate de stres - atacuri de inimă, accidente cerebrale, cancer - sunt În creștere În America. Un studiu recent publicat În revista Psychosomatic Medicine arată că, cu cât lucrătorii americani iau mai rar vacanța, cu atât mai mari sunt riscurile de sănătate. Bărbații care au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
finanțat printre altele cercetări ale stărilor emoționale, mintale și comportamentale ale animalelor. Rezultatele acestor cercetări sunt surprinzătoare. Se pare că multe specii animale sunt mult mai asemănătoare cu noi decât ne-am imaginat vreodată. Ele simt durerea, suferă și cunosc stresul, afecțiunea, emoția și chiar dragostea. Studiile realizate referitor la comportamentul social al porcilor la universitatea Purdue, În Statele Unite ale Americii, de exemplu, arată că porcii sunt dornici de afecțiune și devin deprimați cu ușurință dacă sunt izolați sau li se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cel mai bun exemplu curent al dictonului că ceea ce este dăunător pentru alte animale este dăunător și pentru noi este abuzul de antibiotice. Deoarece vitele, porcii, păsările și alte animale de crescătorie sunt ținute În spații restrânse În cadrul fermelor industriale, stresul pe care Îl resimt le slăbește sistemul imunitar, făcându-le mai sensibile la Îmbolnăvire. Bolile, la rândul lor, se răspândesc cu rapiditate printre turmele și stolurile Înghesuite. Drept urmare sunt necesare mai multe antibiotice. Creșterea cantității de antibiotice duce la apariția
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că temperatura înaltă determină o stare de iritare, care, la rândul ei, sporește tendința spre agresivitate. Studiile de laborator nu au ajuns la concluzii univoce în privința relației dintre temperatură și comportamentul agresiv, dar ele confirmă ideea că, în condiții de stres fizic, dacă subiecții nu se pot sustrage situației, ei sunt înclinați mai mult spre agresivitate decât în condiții normale. Studiile de laborator, ca și cele corelaționale și de teren arată deci că, pe ansamblu, cu cât temperatura crește, cu atât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]