4,310 matches
-
ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate fi caracterizată în termeni de dominantă secvențială. Structurarea secvențială organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza de compoziție) Guvernate (mai mult sau mai puțin) sau nu de genurile discursive A1. Planuri fixe (proprii unui gen dat) A2. Planuri ocazionale (proprii unui text unic) B.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
secvențială organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza de compoziție) Guvernate (mai mult sau mai puțin) sau nu de genurile discursive A1. Planuri fixe (proprii unui gen dat) A2. Planuri ocazionale (proprii unui text unic) B. Structurare secvențială (complementară) B1. Tipuri de secvențe la baza ordonării • Ordonare unisecvențială (cea mai simplă și cea mai rară) • Ordonare plurisecvențială: - Omogenă (un singur tip de secvențe combinate) - Heterogenă (amestec de secvențe diferite) B2. Combinații de secvențe • Secvențe coordonate (succesiune) • Secvențe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în paralel) • Secvențe inserate (încastrare) B3. Dominantă (efect de tip de text) • Prin secvență-cadru de inserție (care deschide și închide textul) • Prin cel mai mare număr de secvențe de același tip • Prin secvența prin care se rezumă un text 3. Structurarea configurațională Orice text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de discurs, centrat pe povestire, vezi Adam 1994: 255-271 8. 110Pentru un studiu sistematic al planurilor de texte ale anumitor genuri, trimit la Adam 2001 și, în legătură cu genurile epistolare, la Adam 1998. 1 11 2 212Pentru o analiză detaliată a structurării periodice și secvențiale a acestui poem, vezi Adam 2002: 8-11. 3 13 4 514 5 15 1 216Vom adopta mai departe abrevierile următoare: PS = perfect simplu, PA = "trecut anterior", IMP = imperfect, MCP = mai mult ca perfect, PR = prezent, PC = perfect
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în țările mai puțin dezvoltate, două treimi din totalul analfabeților sunt femei. Mai mult, violența îndreptată împotriva femeilor este o realitate universală, la nivel mondial, o treime dintre femei sau fete fi ind bătute sau abuzate sexual pe parcursul existenței lor. Structurarea trăsăturilor de gen urmează linia stereotipizării: băieții puternici, curajoși, iar fetele atente la nevoile băieților, sensibile, grijulii, cu manifestări artistice. Discriminarea sexuală este departe de a fi eradicată chiar și în țările dezvoltate. Chiar și la nivelul instituțiilor Comisiei Europene
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Selecția candidaților se realizează doar pe bază de merit. III. Interviul ce întrebări discriminatorii trebuie să evităm în interviul de selecție. 1. Construirea interviului Plecând de la "profilul de succes", validat în urma procesului de evaluare a postului, se alege modalitatea de structurare a interviului. Interviurile cu cel mai înalt grad de validitate sunt cele structurate, bazate pe competențe, în sensul că informațiile obținute în urma aplicării unor astfel de interviuri au o valoare predictivă destul de mare aspura comportamentului. Întrebarea pe care este bine
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
criticile lui Blondel (primele 50 de pagini și primul capitol). Or, interpretarea aceasta este complet denaturată: Memoria colectivă nu este o completare, ci o deplasare teoretică, dacă nu o depășire sau chiar o inversare în raport cu Cadrele. Prejudecata întîiului cititor determină structurarea primelor ediții: înverșunarea corecturilor; dezinvoltura de a exclude 30 de pagini; indiferența față de variante, de adăugiri, de erori de lectură, ca să nu mai vorbim de inventarea unor titluri și subtitluri. Problema teoretică a continuității sau discontinuității dintre Cadrele sociale și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
timpului: ca sociolog al statisticii experimentale care asigură o corelare strictă între statistică și ansamblurile reale (grupurile), și nu între statistică și individ; ca sociolog al memoriei, susținînd că memoria colectivă este construită prin coexistența trecutului și prezentului, ca o structurare a timpului de către ansamblul coelctiv care este grupul. Dacă recitește, în anii 1930, Durată și simultaneitate, o face așadar, cu siguranță, dintr-o preocupare epistemologică legată de statistică: ca nou punct de plecare în regîndirea memoriei colective pe baza categoriilor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
lingvistică: avem un narator "homodiegetic", implicat într-o situație de enunțare ce se dorește cât mai precisă, dar, în care, paradoxal, din cauza alienării, dialogul (specific discursului) eșuează. Prin urmare, avem un incipit, la fel de celebru, dar total diferit în ceea ce privește modul de structurare în plan lingvistic: "Astăzi a murit mama. Sau poate ieri, nu știu. Am primit o telegramă de la azil."18 La fel de interesant este și modul în care autorul folosește cele două forme de viitor: "Voi lua autobuzul la ora două și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea.) WEINRICH H., 1973 Le Temps, Seuil, Paris. (Exploatare sistematică a opoziției dintre prim-plan și planul secund.) Exerciții 3.1. Studiați și comparați următoarele două descrieri. Identificați fragmentele de "discurs" și "povestire", "scoaterea în relief", structurarea și natura vocabularului, "naturalizarea" descrierii, modul de prezență al naratorului... La ce concluzii ați ajuns privind estetica romanescă a acestor doi autori? Castelul din Quesnay, spuse Rollon, pe care trebuie să vi-l prezint ca pe un personaj căci el
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a deveni părtaș la neghiobia personajului"250. 7.5. Mărci ale integrării lineare Spațialitatea textului nu se manifestă doar prin această decupare în paragrafe care impune o anumită delimitare în lectură. Există și elemente, mărci ale integrării lineare care urmăresc structurarea linearității textului, organizarea lui într-o succesiune de fragmente complementare care facilitează tratarea interpretativă 251. Acestea sunt necesare mai ales în descrieri, a căror structură ierarhică, după cum am văzut, contrazice dinamica narativă. Aceste mărci se înscriu în câteva serii, clasica
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dintre coerență (globală) și coeziune (locală). Chiar dacă cele două feluri de constrângeri se intersectează și chiar dacă nu este întotdeauna ușor de făcut o separare între cele două domenii, însăși pertinența unei asemenea distingeri nu poate fi odată îndoielnică. Factorii de structurare locală, de coeziune se referă la orice text în calitate de text. Astfel, posibilitatea de a prelua de la o frază la alta un grup nominal oarecare printr-un grup precis (un om.... omul) nu se limitează la un anumit tip de text
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Ash), iar "tendințele autohtoniste care se manifestă în Europa centrală și orientală" nu implică nea-părat xenofobie (Adam Michnik). Dacă naționalismul poate fi utilizat de comuniști, cum s-a întîmplat adesea, ca argument pentru dictatură, tot el reprezintă o formă de structurare a împotrivirii la comunism 44. E o situație ambiguă, desigur, care obligă la discernămînt și măsură. O democrație supranațională nu se poate împlini decît printr-o totală schimbare de optică, susceptibilă a impune așadar o altă filozofie a istoriei, dincolo de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
element esențial fenomenul feedback, mecanism cibernetic prin care concentrația sangvină a unui hormon modulează, prin rata sa de secreție, eliberare, metabolizare, sistemul de comandă al secreției. Identificarea acestui mecanism feedback și a bioritmurilor endogene care guvernează biosinteza hormonilor a permis structurarea unor raționamente de diagnostic și terapie de o exactitate aproape matematică, ce conferă o anume particularitate studiului și practicii endocrinologiei. Endocrinologia este o știință exactă. Dezvoltarea endocrinologiei și a subramurilor sale în complexitatea lor actuală se extinde pe o perioadă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
publicarea romanului Moromeții (1955), Marin Preda a intrat în atenția Securității odată cu încercările sale de a-și publica opera în străinătate. Alina Pavelescu arată că deschiderea unui dosar de urmărire informativă, pe lângă imixtiunea politicului și a Securității, a contribuit la structurarea, de-structurarea sau restructurarea alianțelor în interiorul câmpului literar. În disputa dintre dintre "grupul colaboraționist" (Eugen Barbu și revistele Luceafărul și Săptămâna) și cel "independentist", Marin Preda s-a situat de partea celui din urmă, ceea ce i-a adus o serie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Moromeții (1955), Marin Preda a intrat în atenția Securității odată cu încercările sale de a-și publica opera în străinătate. Alina Pavelescu arată că deschiderea unui dosar de urmărire informativă, pe lângă imixtiunea politicului și a Securității, a contribuit la structurarea, de-structurarea sau restructurarea alianțelor în interiorul câmpului literar. În disputa dintre dintre "grupul colaboraționist" (Eugen Barbu și revistele Luceafărul și Săptămâna) și cel "independentist", Marin Preda s-a situat de partea celui din urmă, ceea ce i-a adus o serie de funcții
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a regimului Ceaușescu, dar și unul dintre agenții de influență folosiți cu predilecție de Securitate pentru controlul mediului literar, această acuzație dă seama, de fapt, despre modul în care imixtiunea politicului și a organelor represive în câmpul literar contribuia la structurarea, de-structurarea sau restructurarea unor posibile alianțe profesionale și la constituirea capitalului de putere simbolică al diferiților actori. Câmpul literar românesc suferă, în perioada regimului Ceaușescu, de o polarizare a nucleelor de autoritate care se definește în raport cu relația profesional-politic. Există
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ceaușescu, dar și unul dintre agenții de influență folosiți cu predilecție de Securitate pentru controlul mediului literar, această acuzație dă seama, de fapt, despre modul în care imixtiunea politicului și a organelor represive în câmpul literar contribuia la structurarea, de-structurarea sau restructurarea unor posibile alianțe profesionale și la constituirea capitalului de putere simbolică al diferiților actori. Câmpul literar românesc suferă, în perioada regimului Ceaușescu, de o polarizare a nucleelor de autoritate care se definește în raport cu relația profesional-politic. Există, astfel, o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
listă exhaustivă a membrilor lui, acest lucru se datorează și metamorfozelor succesive intervenite în microcosmosul boemei intelectuale ieșene. Suportul instituțional foarte flexibil pe care-l reprezentau revistele studențești a constituit fără îndoială un factor coagulant care a asigurat condiții favorabile structurării unor "grupuri" pe afinități elective și veleități consensuale. Între cei care făceau parte existau și relații de solidaritate, dar și de rivalitate. Acestea au dus la emergența grupurilor (cred că pluralul e preferabil) și la reconfigurarea acestora, urmărind obiective comune
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
constante atemporale ale oricărei reglementări de drept substanțial (norme și principii rezistente timpului), cât și normele reclamate de imperativele unui prezent dinamic, de realitățile vii, complexe, în continuă prefacere. Obiectivul prioritar, al reformării reglementărilor de drept privat, l-a constituit structurarea noului Cod civil pe o concepție monistă care presupune că, în sistemul nostru legislativ, noul Cod civil constituie dreptul comun (jus commune), pentru raporturile juridice din sfera vieții private. Aceasta a impus, ca la materia apartenentă tradițional dreptului civil, să
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unic în conținut, sistemul dreptului românesc este variat ca forme de exprimare datorită diversității domeniilor vieții sociale, ce intră în sfera de preocupare și reglementare a acestuia și nevoii exprimări voinței legiuitorului în forme diferite. Cel mai important criteriu de structurare a normelor juridice românești într-un sistem este obiectul reglementării (specificul relațiilor sociale). În funcție de criteriul amintit, se conturează ramurile și instituțiile dreptului 6. În doctrina juridică ramura de drept este definită ca "un ansamblu distinct de norme juridice, legate organic
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
6. Puncte de convergență. Reveniri / 98 POEZIA ALBATROSISTĂ / 103 1. Preliminarii / 103 2. Imaginarul poetic. Tematizarea unor obsesii / 119 2.1. Acvatic, erotic și mortuar. Călătorie spre inimă / 119 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului / 143 3. Modalități de structurare a discursului liric / 151 3.1. Acumulări, destructurări, forme de dialogism / 152 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine - jocul probabilităților / 165 3.3. (Auto)Ironia - modalitate de structurare a poeticului / 178 3.4. Poemul ekphrastic / 188 ALBATROSISMUL - ECOURI ÎN LITERATURA
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
119 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului / 143 3. Modalități de structurare a discursului liric / 151 3.1. Acumulări, destructurări, forme de dialogism / 152 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine - jocul probabilităților / 165 3.3. (Auto)Ironia - modalitate de structurare a poeticului / 178 3.4. Poemul ekphrastic / 188 ALBATROSISMUL - ECOURI ÎN LITERATURA CONTEMPORANĂ / 195 1. Albatrosismul - contururi / 195 2. Ecouri în poezia contemporană / 197 3. Sub zodia incertitudinii / 201 3.1. Autoreferențialitatea / 202 3.2. Poezia ca exercițiu de sinceritate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de a reface arhitectura construcției, de a realiza o hartă a capcanelor, de a deschide camerele secrete. Direcțiile critice privesc fie relația operei cu realitate sub diverse forme, fie opera în sine din punctul de vedere al semnficației sau al structurării textului. Au împrumutat adesea metode de investigare și de interpretare specifice altor domenii, noutatea unei interpretări constând în grila de lectură aplicată. Dacă în domeniile științifice pare a fi contestată, teoria falsificării a lui Karl Popper se aplică poate cel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
generație din științele naturii și adaptarea sa la domeniul literar au avut la bază ritmul alert al evoluției literaturii din ultimele secole. Înnoirile repetate, caracterul aproape viu al transformărilor prin care trece canonul estetic determină căutarea unui alt model de structurare a istoriei literare. Cel care introduce conceptul de generație în domeniul istoriei literare, Albert Thibaudet 2, îi delimitează și sfera de utilizare, distingând în interiorul unei generații mai multe decade (numite ulterior promoții). Deși un punct de vedere comun asupra existenței
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]