9,389 matches
-
rolului revistei și a luptei antifasciste, fie dimpotrivă minimizarea acestui rol. Cadran este o revistă de stânga, caracterizată printr-o pendulare continuă între literar și extraliterar. În articolele-program se afirmă o orientare spre estetic (deși există constant o tendință de subordonare a literaturii socialului), necesitatea ieșirii din "turnul de fildeș", un refuz al sentimentalismului și al intimismului, preferându-se o tematică socială. Păstrând ceva din structura revistei Cadran, Albatros pare a împrumuta și o serie de idei vehiculate în paginile celei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
plan. Grupul de la Cadran promovează, cel puțin la nivel teoretic, o literatură de valoare, criteriul de selecție afirmat în primele numere este cel estetic, abia numărul al treilea clarifică acest aspect, aici militându-se spre un "nou realism", pentru o subordonare a literaturii față de social sau cum se precizează pentru o atenție mai mare acordată acestui domeniu. Apropierea de viață, renunțarea la clișeele literaturii absolutului nu reprezintă numai o consecință a adoptării unei ideologii de stânga, ci un act de sincronizare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
à l'un de șes admirateurs une prédilection prolongée et marquante" [Maupassant, Notre cœur, p.61]. 3. Pariziana: Figură care este o prezență fundamentală, fără de care am avea o altă poveste. Rezervarea poziției a treia mărturisește, în schema propusă, despre subordonarea celorlalte două componente. Personajul nu se naște mit, el devine mit de-a lungul trecerilor din text în text, construind o figură mitică independența de fiecare dintre ele și mereu în curs de elaborare. Conchidem că mitul modern al Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
caracteriza că impresionantă teatralitate a femeii pariziene. 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise Cultură secolelor antecedente favorizează prioritatea puterii, independenței și ambiției, valori ce se răsfrâng și asupra relațiilor dintre bărbați și femei, constituite că relații de subordonare. Bărbatul este, de regulă, asociat cu prioritate rolului public exterior și "material", pe când femeia rolurilor private, estetice și afective. Dacă femeia este, tradițional, hărăzita să vegheze "focul din vatra", se considera că bărbatul are o altă destinație să cucerească lumea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și Biserica o dată cu ea, de o oarecare aservire la ordinea feudală laică, dar ea s-a afirmat drept cap și al ierarhiei laice ca și al celei religioase. De acum încolo ea se silește să manifeste și să înfăptuiască efectiv subordonarea puterii imperiale și regale propriei sale puteri. Se cunosc litigiile nesfârșite, imensa literatură răsărită în jurul certei pentru învestitură, de pildă, care nu este decât un aspect și un episod din marea luptă a sacerdoțiului cu imperiul, sau mai bine zis
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fii membru sau, Doamne ajută!, șef în aceste structuri era, pentru cei lipsiți de demnitate și onoare civică, pentru naturile slugarnice și viclene, infinit cameleonice, care populează dens viața noastră literară, țelul suprem în viață. Întreg mecanismul de prostire și subordonare a creatorilor pentru a face jocul dictaturii a fost simplu rezumat de o canalie ideologică precum Leonte Răutu: " Ia pune câteva boabe de grâu în palmă și să vezi cât de repede vin scriitorii la ciugulit!" Iar ce era de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
artiști și academicieni). Nu există, cu excepția lui Carol al II-lea, prin Fundațiile Regale, șef de stat al României din secolul XX, care să se poată lăuda cu așa ceva (în condițiile în care construcțiile instituționale făcute în comunism vizau evident subordonarea culturii doar ca instrument de propagandă, fiind minate de cenzură și de autocenzură). În anii '90, din cauza disputelor politice care fracturaseră societatea românească, se crease impresia că artiștii și intelectualii "buni" erau de găsit doar la dreapta spectrului politic, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vijelioasă, ei vor înlocui vânarea animalelor cu a oamenilor. În acest sens, se știe că Gengis-Han organiza cu armata sa o vânătoare de mari proporții, în cele mai mici detalii, asemenea unei campanii militare, care contribuia la antrenarea soldaților și subordonarea lor față de ordinele date de superiori. Deși creșterea animalelor era principala îndeletnicire a nomazilor stepei, aceasta nu cerea nici un fel de efort, creșteau în stare de semisălbăticie, fără preocupare pentru hrana lor în timp de iarnă. Nu erau adăpostite și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
un râs în “o”, al individului care a avut o pățanie neplăcută și în “u” - expresie a fricii intense. ▪ Capul - ținut plecat exprimă descurajare, lipsă de elan sau de voință, deznădejde. În cadrul salutului , micșorarea simbolică a staturii sugerează supunerea, subordonarea, renunțarea la voința proprie în favoarea celuilalt. Dimpotrivă, individul care își înalță capul se prezintă ca o persoană sigură pe sine, infatuată sau arogantă. Înclinarea capului spre dreapta dezvăluie un sentiment de simpatie față de interlocutor, pe când înclinarea spre stânga denotă spirit
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
gesturi ostile"43. Un alt susținător al acestei accepțiuni este Desmond Morris care apreciază faptul că ,,avem în comun cu celelalte primate reacția elementară de supunere prin ghemuire și scâncete. În plus, am dezvoltat o întreagă gamă de atitudini de subordonare. Ghemuitul însuși s-a extins în târâtul în genunchi și în prosternare. Intensități mai mici ale acestora capătă expresie prin îngenunchere, aplecare și reverențe. Semnalul cheie aici este micșorarea corpului față de individul dominant"44. O serie de gesturi și posturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Concentrându-se asupra persistenței formelor de putere colonială, în principal asupra felului în care construcția socială a diferențelor rasiale, etnice, de gen sau de clasă menține relațiile de putere și subordonare, teoria critică postcolonială se manifestă sub forma unui set de teorii care tratează probleme de genul identității multiculturale ori a producerii și aplicării cunoașterii de către cei subordonați ori a reprezentării dinamicii puterii între coloniști și colonizați. Deși e folosit mai
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Într-unul din interviurile recente realizat de profesorul Jesús Carrillo de la Universidad Autónoma din Madrid și apărut într-o publicație a Muzeului de Artă Contemporană din Barcelona 144, la întrebarea dacă s-ar putea depăși contradicțiile apărute în relația de subordonare a practicilor artistice față de instituțiile de artă, Haacke pleacă de la constatarea că, de-a lungul istoriei, producția artefactelor și a artei s-a aflat mai mult sau mai puțin în legătură cu "instituțiile" timpului lor, multe dintre obiecte fiind comandate de către instituții
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mulțimea mijloacelor de informare și performanța lor tehnică din zilele noastre fac să se șteargă hotarul dintre „provincie” și „metropolă”, iar metodele de fabricare a senzaționalului se împrumută cu cea mai mare viteză. La fel și tehnicile de racolare și subordonare a jurnalistului dispus să-și trădeze meseria în schimbul compensațiilor materiale de tot felul. Se știe că românul învață ușor, poate mai ales când își solicită inteligența în scopuri malefice. Principiile presei libere, exersate în Europa timp de vreo trei secole
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mulțimea mijloacelor de informare și performanța lor tehnică din zilele noastre fac să se șteargă hotarul dintre „provincie” și „metropolă”, iar metodele de fabricare a senzaționalului se împrumută cu cea mai mare viteză. La fel și tehnicile de racolare și subordonare a jurnalistului dispus să-și trădeze meseria în schimbul compensațiilor materiale de tot felul. Se știe că românul învață ușor, poate mai ales când își solicită inteligența în scopuri malefice. Principiile presei libere, exersate în Europa timp de vreo trei secole
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
punct de vedere politic. Trăsăturile lui caracteristice includ o extindere a ariei de decizii juridice succesive în conformitate cu o logică funcțională, o deplasare gradată atât a așteptărilor instituțiilor de guvern, cât și a agenților particulari care participă la sistemul juridic, precum și subordonarea strategică a intereselor individuale imediate a statelor membre celor colective, pe termen lung. Dreptul funcționeză ca "o mască a politicii", exact rolul pe care neofuncționaliștii l-au prezis inițial pentru economie. Paradoxal, totuși, succesul instituțiilor juridice în îndeplinirea acestei funcții
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
iarăși, conduita lor umilă în fața acestui senator, care spunea că poate rezolva orice chestiune, oriunde, în justiție. — Am discutat despre acest tip de relație ca fiind reflexul magistratului de dinainte de 1989, obișnuit să intre într-un raport de supunere, de subordonare față de puterea politică. Este cazul Voicu un exemplu? — Este un exemplu cât se poate de elocvent în acest sens. Nu pot să înțeleg de ce foști membri ai CSM, șefi de instanțe, Parchete, chiar și fostul Procuror general al PNA, dacă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
numirii la vârful Parchetului General și al DNA. De ce este atât de importantă? Cum ar putea totuși niște șefi de Parchet obedienți politic, odată instalați în funcție, să pună la dispoziția politicienilor un întreg Parchet? — În Ministerul Public funcționează principiul subordonării ierarhice. Asta înseamnă, pe de-o parte, că fiecare procuror are independența lui în instrumentarea unui caz, dar pe de altă parte, înseamnă că șeful lui poate să infirme soluțiile. În fapt, asta nu se întâmplă des sau cu foarte
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
-o mai corect. Eu sunt președintele Camerei Deputaților, tu ești procurorul general al PNA - funcția aceea o dețineam atunci -, prin urmare, trebuie să mă suni. Trebuie să-mi dai datele pe care le cer. Deci, era categoric o modalitate de subordonare simbolică, o poziționare clară. Din moment ce spunea: Tu sună-mă pe mine. Era o poziționare clară, pe care n-am acceptat-o. Părea că avea exercițiu în asta, adică nu părea ceva singular, ceva ce a încercat doar cu mine. — Avea
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * raportul de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă..." Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) sau în frază (în cazul propozițiilor subordonate despărțite prin virgulă de regentele lor): Mama a făcut ieri cozonac și-i duc nițeluș și bunicii, care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mare..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de pauză corespondentă, la nivel funcțional, a virgulei, marcă pentru: * raportul de incidență: "Mâine au spus ei plecăm și nu ne mai putem întoarce decât peste un an." (Hans Christian Andersen, Lebedele); * raportul de subordonare: "Căprioara își aruncă picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăznețe să încerce puterile iedului." (Emil Gârleanu, Căprioara); * construcții eliptice: "Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii marinel." (I. L. Caragiale, D-l Goe...); * punctele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raportual cuvântul marcând un anumit raport sintactic, în propoziție sau în frază: [Mama] și [tata au ajuns la timp.] (raportul de coordonare în propoziție), [Scrie] și [citește.] (raportul de coordonare în frază), [Cartea] de [povești este] pe [raft.] (raportul de subordonare în propoziție), [Speră] că [va ajunge la timp.] (raportul de subordonare în frază) etc.; * logică: da, nu, ba; * stilistică: doar, tocmai, mai, și (cu valoare adverbială), chiar etc. Prin raportare la acest criteriu funcțional, se diferențiază 38, în limba română
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frază: [Mama] și [tata au ajuns la timp.] (raportul de coordonare în propoziție), [Scrie] și [citește.] (raportul de coordonare în frază), [Cartea] de [povești este] pe [raft.] (raportul de subordonare în propoziție), [Speră] că [va ajunge la timp.] (raportul de subordonare în frază) etc.; * logică: da, nu, ba; * stilistică: doar, tocmai, mai, și (cu valoare adverbială), chiar etc. Prin raportare la acest criteriu funcțional, se diferențiază 38, în limba română: * cuvintele noționale cele care transmit în mod direct o informație semantică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau în frază: [El] împreună cu [fratele lui au ajuns primii.] (raportul de coordonare copulativă în propoziție), [A ajuns primul,] în concluzie [va primi premiul promis.] (raportul de coordonare conclusivă în frază), [S-a așezat] în fața [lui la rând.] (raport de subordonare în propoziție), Cu toate că [și-a dorit mult, nu a reușit să...] (raportul de subordonare în frază) etc. II.2. Structura vocabularului limbii române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în propoziție), [A ajuns primul,] în concluzie [va primi premiul promis.] (raportul de coordonare conclusivă în frază), [S-a așezat] în fața [lui la rând.] (raport de subordonare în propoziție), Cu toate că [și-a dorit mult, nu a reușit să...] (raportul de subordonare în frază) etc. II.2. Structura vocabularului limbii române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rescrie; * deziluzie, de vrei..., dumneavoastră, sud-vest, subiectiv, ba da, PD, conformism, ilegalitate, oscior; * îmbunătățire, cumva, obiectiv, nord-est, dedesubtul cărții, ba nu, bunătate, elitist, neclar, plafar; * realism, realizabil, grație ajutorului ei, cândva, sud-est, dreptunghi, dezarmare, tractorist, aprozar, plafar; * omenos, undeva, nord-vest, subordonare, curând, atotștiutor, datorită lui, C.E.C., (a) compromite, inegal; * nemăsurat, gri-bleu, ND, nicicând, coordonare, poate va veni, Munții Bucegi, comesean, SV, un intrând; * automobil, bună-credință, oricând, a însuși, al treilea, ce frumos!, înțelegător, soldățime, militărește, ONU; * internațional, bunăvoință, rochița-rândunicii, a zecea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]