17,770 matches
-
capacitate de a acționa pe ritmuri și mai scurte decât În cazul go-no-sen, când se prelungește mișcarea adversă. Aplicarea sen-no-sen În industria japoneză se exprimă prin voința de a depăși cu orice preț concurența prin punerea pe piață a unei succesiuni accelerate de produse, așa cum s-a Întâmplat cu automobilele; utilizarea abuzivă a tehnicilor sen-no-sen prezintă riscul pierderii centrului, pe măsura unei implicări nechibzuite și absolute, dincolo de propria rațiune de a fi. Fără o orientare și fără o viziune de ansamblu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
asimilată conceptului de divinație, dar nu În sensul religiilor monoteiste, În care viitorul e scris și iremediabil, independent de voința și de acțiunea prezentă a oamenilor. În filozofia principiilor yin și yang, realitatea este supusă unei transformări permanente, asemenea „unei succesiuni de evenimente a căror curgere e nesfârșită”. Yi Jing oferă fotografia - energetică, s-ar putea spune - a unei situații Înțelese ca logic purtătoare de consecințe numai În măsura În care nimic nu se face pentru a interveni În privința cursului său. Evoluția este previzibilă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a te proteja În raport cu o sarcină repetitivă inevitabilă? În Occident, kata este cunoscută În principal prin intermediul artelor marțiale. În karate, termenul desemnează o suită de mișcări și de lovituri codificate la maximum, pe care adepții le reproduc urmărind scrupulos o succesiune inalterabilă. În aceste concentrate de protocol tehnic, maeștrii japonezi au condensat o Învățătură ce le permite practicanților să avanseze singuri pe calea (do) vizată Într-un mod rapid și eficient și să se perfecționeze. Din exterior, totul poate părea amuzant
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
spirit, o tehnică, un ritual codificat devin suporturi de Înaintare pe un do, iar aceasta definește funcția kata. În diverse do, precum karatele, iaido sau ceremonia ceaiului, mișcările kata ale maeștrilor transmit stilul și metoda lor de cunoaștere printr-o succesiune de figuri, gesturi și atitudini ce trebuie reproduse fără Înflorituri și fără variații. Prin multă practică, elevul se pune În condiția de a revela și a manifesta, integrând-o, esența mișcării ce se situează dincolo de tehnică. Prin repetiție, corpul se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
hara, În cadrul unui rit Înscris În funcționarea tradițională a societății japoneze. Expunerea SECI de către creatorul lui este impregnată de ADN-ul acestuia. Spiralele cunoașterii Diferitele momente ale kata nu trebuie considerate Într-unmod etanș, ele se amorsează unele pe altele În cadrul succesiunii În care se Înscriu. Manifestarea socializării (S) produce În germene exteriorizarea (E) cunoștinței tacite, care antrenează combinarea sa (C) cu cunoștințele explicite existente, ce se interiorizează (I) apoi În indivizi și În practicile colective. Cunoașterea este rezultatul unui proces care
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dar pentru benchmarking se preferă Germania, chiar dacă, din punctul de vedere al japonezilor, aici se mănâncă prost și totul e un pic sordid. Tot ce e nou devine rapid o modă ce se cere urmată, fără opziția vreunei priviri critice. Succesiunea generațiilor de produse este incredibilă În această țară. La limită, problema nu o reprezintă atât implementarea pe piață a ceva nou, cât durata. Noul se vinde repede, dar perimarea este rapidă. Japonezii au În comun cu francezii faptul că sunt
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Învățământului, preconizează analiza științifică a proceselor de predare și Învățare și descompunerea lor În operațiile cognitive componente, urmate de selecția și eliminarea celor considerate parazitare (de prisos) și păstrarea celor presupus a fi eficiente. Și apoi, de structurarea optimală a succesiunii acestora, avansând până Într-acolo Încât fiecare operație reținută să fie motivată de o finalitate a ei (obiective proprii), cu precizarea procedeelor specifice de execuție, inclusiv a probelor În măsură să asigure controlul Întregii desfășurări a proceselor respective. Un accent
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mintale solicitate de Învățare (Landa, 1977) sau a gradului de dirijare a Învățării, se disting: - metode algoritmice (deterministe), caracterizate prin determinarea sau direcționarea univocă a acțiunilor (operațiilor) de Învățare (de rezolvare a problemelor). Prescripția algoritmică stabilește cu strictețe seria și succesiunea de operații care trebuie parcursă pentru a se ajunge la soluționarea problemei propuse. În cazul acesta, subiecți diferiți, acționând după una și aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema dată, dar vor acționa și În același mod
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
practice, În scopul precizării și clarificării sarcinilor de Îndeplinit, a condițiilor și regulilor de ordine și disciplină, a modului de comportare a elevilor sau, se poate spune, este o enumerare de acțiuni care urmează a fi efectuate Într-o anumită succesiune. În cadrul instructajului se dau indicații obiective, prescripții, comenzi, instrucțiuni cu privire la modul În care este necesar să se acționeze În condiții de maximă eficiență. B. Metode interactive (de dialog)tc " B. Metode interactive (de dialog)" Din această categorie caracterizată În partea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de Întoarcere și reîntoarcere (după opinia noastră, la cunoștințele deja dobândite), de o acțiune de cercetare cu de-amănuntul, de examinare a unei probleme sub toate aspectele ei. Întregul mecanism al desfășurării acestui tip de conversație se Întemeiază pe o succesiune de Întrebări cu abilitate puse de către profesor, În alternanță cu răspunsurile elevilor și care conduc, până la urmă, spre realizarea unui nou salt pe calea cunoașterii. Întrebările enunțate, supuse atenției și analizei Întregii clase, au menirea: să suscite curiozitatea, trebuința de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și până În prezent, conversația a străbătut și momente În care a fost denaturată adevărata ei semnificație euristică. A Îmbrăcat fie forma catehetică (În Evul Mediu), redusă la o toceală mecanică, bazată pe memorizarea și reproducerea pe de rost a unei succesiuni rigide de Întrebări și răspunsuri pe teme cu caracter mistic, religios, rupte de viața reală, fie cea a unei maieutici riguros dirijate, de felul celei care s-a generalizat În practica școlară Începând din secolul al XIX-lea și persistentă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
practica școlară Începând din secolul al XIX-lea și persistentă uneori și astăzi. O astfel de maieutică, tradițională de acum, segmentează prea mult materia de Învățământ, iar elevii sunt conduși pas cu pas la „descoperirea” fiecăruielement În parte, prin intermediul unei succesiuni de Întrebări limitate, care nu admit decât răspunsuri parțiale și o Înțelegere fragmentară. Așa s-a ajuns la cunoscutul „tip de Învățare Întrebare-răspuns”, În fond o crasă dădăceală, un simulacru de activitate proprie a elevilor, pe care B.F. Skinner, pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a gândi, În timp ce elevilor nu li se creează posibilitatea să anticipeze, să emită ipoteze, să propună alternative, să aleagă Între mai multe soluții, să ajungă la descoperiri; ei sunt obligați să urmeze un drum, totuși prescris, strict jalonat de succesiunea de Întrebări, fără să-și poată manifesta propria inițiativă și spontaneitate de gândire. Or, dirijarea excesivă, generează pasivism și conformism, oferă doar iluzia participării la descoperirea efectivă a adevărurilor, când de fapt elevilor nu le sunt lăsate decât firimiturile cercetării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noilor generalizări, să devină deci o formă productivă de gândire. Cercetările din ultima vreme atestă faptul că utilizarea conversației ca exercițiu euristic, În adevăratul sens al cuvântului, este condiționată de caracterul Întrebărilor la care se face apel. De natura și succesiunea lor depinde, În primul rând, caracterul și amploarea, intensitatea și cursivitatea activităților mintale la care sunt supuși elevii (cercetările lui Witzlack), inclusiv eficacitatea calitatea Învățării (R.L. Loughlin, 1961, R. Kleabauer, 1967, cf. Hunkins, 1966). Tipuri diferitede Întrebări, sub raportul conținutului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o discuție focalizată pe o anume tematică delimitată, În scopul obținerii unor date aprofundate, dar mai ales al modificării ideilor, atitudinilor și opiniilor exprimate de către participanți. Discuția nu se restrânge la o singură sarcină de lucru, ci la parcurgerea unei succesiuni, până la epuizarea Întregii teme avute În vedere. În discuție sunt incluse mai multe grupuri constituite În cadrul clasei/grupei sau anului de studiu. Eventual grupuri „pasionale” sau „inerte” În manifestarea lor. Scontându-se pe interacțiunea dintre acestea, pe dinamizarea lor, se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să stăpânească asemenea tehnici, ci și de a-i deprinde să treacă cu ușurință de la o tehnică la alta, să folosească prin alternanță diferitele tehnici de accelerare sau de Încetinire a ritmului lecturii În timp și În loc, după cum o cere succesiunea sarcinilor de Învățare, ceea ce ar preveni practica unor tehnici stereotipe sau rudimentare de citire și recitire a lecției din manual până la reținerea ei (uneori pe de rost). f) Educarea lecturiitc " f) Educarea lecturii" Simpla inițiere a elevilor În cunoașterea și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de la caz la caz, să se ofere elevilor posibilitatea de trecere, cu cea mai mare ușurință, de la imaginea globală a faptului brut, la reprezentări din ce În ce mai abstractizate și invers, de la abstracțiile cele mai Înalte la perceperea activă a faptului real. Această succesiune de treceri, de la realul propriu-zis la modelul fizic (miniaturizat) și, de aici, mai departe, la modelul idealizat (Într-o schemă grafică), iar apoi la modelul matematic (exprimat simbolic) ori la cel logic (redat În propoziții) deplasează, astfel, desfășurarea acțiunii de pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
parcurs În prelucrarea unui caztc "d) Trepte de parcurs În prelucrarea unui caz" Efectuarea unei analize de caz presupune cunoașterea În prealabil de către elevi/studenți a modelului metodic după care urmează să-și desfășoare activitatea, adică etapele de parcurs În succesiunea lor logică, Începând cu sesizarea situației care prefigurează cazul și până la susținerea argumentată a hotărârii luate. Modelul metodic sugerează de fapt, drumul cel mai scurt În timpul cel mai redus, care conduce la adoptarea hotărârii optime pentru cazul dat. În reprezentare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
individuale, de echipă, colective, mixte etc.; după gradul de determinare a activității existăexerciții standardizate sau algoritmizate, În Întregime dirijate (bazate pe executarea repetată a unui comportament descris În termeni algoritmici, adică cu structurare strictă a operațiunilor de efectuat și a succesiunii lor specifice, mai ales Înînsușirea unor comportamente tehnice), exerciții semialgoritmice (semidirijate) și exerciții libere (nestructurate, autodirijate); exerciții de diferite grade de complexitate etc. Învățământul actual are tendința să diversifice și mai mult registrul exercițiilor aplicate și odată cu aceasta să creeze
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor noi acțiuni să fie precedată de demonstrația corectă, cu precizie și claritate a modelului (acțiunii) de imitat, urmată de o serie de exerciții corespunzătoare; scopul explicației și al demonstrației este acela de a schița În plan mintal componența și succesiunea operațiilor, pregătind astfel premisele psihologice ale exercițiului. Cercetările Întreprinse arată că „...rapiditatea Învățării crește cu cca 44%, dacă demonstrarea este Însoțită de explicații complete, comparativ cu simpla demonstrare” (L.M. Thompson). Pe de altă parte, detalierea excesivă a explicației Înaintea și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dezvățarea sunt, de obicei, mai anevoioase decât o Învățare inițială corectă; - În funcție de complexitatea și de gradul de complicare al exercițiului de executat se va recurge fie la Învățarea globală a acestuia, fie la Învățarea pe fragmente ori la combinarea lor; - succesiunea progresivă a exercițiilor, În condițiile respectării creșterii gradate a complexității și a dificultăților previne comiterea unor greșeli descurajante; - În execuția unei acțiuni este de preferat adoptarea unui ritm relativ rapid, de natură să faciliteze constituirea automatismelor; - variația exercițiilor previne monotonia
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rezultatelor posibile, să examineze și să mediteze, să formuleze idei și să exprime diferite puncte de vedere, să verifice ipotezele și pronosticurile făcute, să deprindă tehnici de elaborare și de execuție a unei lucrări științifico-practice, tehnice, să planifice cu grijă succesiunea și Întinderea acțiunilor, a sarcinilor de muncă, să organizeze și să fixeze perioade de timp rezonabile, să găsească mijloacele cele mai potrivite de prezentare a rezultatelor, concluziilor, soluțiilor la care s-a ajuns, să adopte o anumită disciplină a muncii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de raționalizare a Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei de elemente anterioare, selecțieși eliminare a operațiilor balast, răspunsuri precise, evitarea greșelilor, reușită sigură. 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelortc "1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelor" Învățământul pe bază de fișe reprezintă o primă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un algoritm este definit ca un sistem de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, a căror aplicare Într-o succesiune determinată este necesară (În unele cazuri și suficientă) pentru rezolvarea unor probleme-tip, de ordin practic sau teoretic. Sau, altfel spus, un algoritm este: - o reprezentare spațio-temporală a unei serii de acte sau operații elementare care trebuie executate În secvențe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
oarecare urmând o Înlănțuire strictă (Bureau, 1972); - un ansamblu de reguli pentru efectuarea unui sistem de operații Într-o ordine dată, În vederea rezolvării unor probleme de un anumit tip (Dicționar de neologisme, Editura Științifică, 1966); - prescripție univocă a unui procedeu (succesiune de operații, momente) pentru rezolvarea unui anumit tip de probleme (sarcini, situații) (Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, 1979); - o prescripție exactă a Îndeplinirii Într-o anumită ordine, a unui sistem de operații, pentru rezolvarea tuturor problemelor de un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]