7,135 matches
-
În așa fel Încât cei care Îi aparțineau să nu o poată părăsi. În general, pericolul pe care Îl Înfruntau cei care refuzau această constrângere era moartea sau cel puțin mizeria: sclavul, iobagul sau proletarul puteau foarte greu să se sustragă condiției lor. Fără dominație, nu ar exista ordine politică. Dacă nici o societate nu-și lasă membrii să producă și să consume după cum le vine la socoteală, tot așa nici o societate nu tolerează orice fel de comportament În relațiile dintre membrii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai precis, de apartenență. Aparținem mai Întâi unei familii. Copiii Îi dau acesteia semnificație deplină. O familie fără descendenți pare neterminată. Calitatea de frate sau de soră este o stare pe care nu am ales-o. Nimeni nu se poate sustrage experienței concrete a biologicului. Dacă exceptăm sensul dat acestui cuvânt În Antichitate, de exemplu de către romani, la care avea mai curând sensul de „totalitatea celor ce locuiesc În aceeași casă”, cu toții aparținem, Încă de la naștere, unei familii. Filiația este astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de diversitatea persoanelor, de condiția materială a fiecăreia și, mai ales, de greutatea istoriei lor, ca și cum apartenența lor la specia umană, la marea familie a oamenilor, ar semnala o natură umană universală și imuabilă, căreia nimeni nu i se poate sustrage. Însă mitul acesta, așa cum observa Roland Barthes, „constă În a plasa Întotdeauna Natura la baza Istoriei” (Barthes, 1957). Astfel, paradigma familială este dublu limitată la a servi drept fundament conceptual clar ideii de fraternitate, pentru că apartenența la un grup, de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele Împărtășite impregnează concepțiile asupra lumii, conceptele care se vor științifice nu se sustrag nici ele acestor influențe și nu sunt de fapt decât mituri raționalizate. Astfel, cunoștințele, modelele, teoriile și, mai concret, cunoașterea socială sunt puternic influențate de viziunea asupra lumii specifică locului. Această relativitate sugerează că fiecare „teritoriu” are propria sa trusă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și stabile. De exemplu, Franța, Elveția și Statele Unite constituie trei republici democratice În care cetățenia are un sens important, deși diferit pentru fiecare dintre ele. Este vorba oare despre modele ce pot fi generalizate, sau despre excepții precare ce se sustrag tensiunilor culturale, Împiedicând politizarea diferențelor (de altfel, fără să le elimine)? Viitorul statelor-națiune pare de acum prea mic pentru marile probleme și prea mare pentru cele mici (conform formulei lui Bell). De acord. Însă fragmentarea și federalizarea nu pot varia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
frazelor declarative obișnuite, fără intenția însă de a înșela. Ca atare, la fel ca în stilul religios, în textele literare, aserțiunile nu sînt valorificabile din perspectiva criteriilor obișnuite ale adevărului, ci din perspectiva edificării mediilor transcendente, care, fără a fi sustrase în întregime realității senzoriale, sînt totuși dincolo de ea. În asemenea condiții, aserțiunea devenită neinterpretabilă, poate fi mijloc de producere a stărilor extatice. Din perspectiva rolului în alcătuirea discursului, aserțiunea poate deveni mijloc de caracterizare a lui, dar, desigur, nu în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Altădată, statutul autonimic poate apărea dintr-o reflecție a interlocutorului: "Ai spus săptămîna viitoare, dar cînd, luni sau vineri?". Din asemenea constatări, se poate deduce că, deși autonimia nu reflectă o structurare de tip discursiv propriu-zis, ea nu se poate sustrage a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, fie că se admite că există două întrebuințări ale cuvîntului (una discursivă și alta autonimică), fie că se apreciază ca existînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe nume, făcu cinci pași și se opri, provocator, în fața primei, căreia-i spuse imperios: — Dégantez-vous, Carmen; moi, je dégaine... Carmen Carpen, nemișcându-se din loc, își dezmănușă o mână, apoi alta, zăbovind la fiecare deget, mai înainte să-l sustragă din teaca lui imaginară, pipăindu-i leneș falangă cu falangă („les délicates falanges“, mallarméiză în gând Vasile; „falangelele acelei oboseli“, barbianiză același, tot în gând); fapt ce-o făcu pe gazdă să-i arunce striptezei noastre digitale un brutal și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
puțin importante sau de fundal apar sub formă de rezumat. Dar, din nou, acestea sînt norme de la care scriitorii se depărtează frecvent, din motive întemeiate. Un scriitor se poate juca cu așteptările noastre convenționale, un personaj-narator poate încerca să se sustragă sau să se retragă de la evenimente importante dar neplăcute, și așa mai departe. Șocul și ironia pot fi create prin dezvăluirea succintă a unui eveniment central, urmat de prezentarea detaliată a unor evenimente uzuale. Chatman (1978: 76-8) menționează și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
le folosesc partidele politice. Aceste piste de investigație îl scutesc pe cercetător de efortul unei investigații asupra marilor diviziuni sociale și culturale care pot orienta viața politică a țărilor avute în vedere: schimbările care se petrec în acest sens se sustrag unei inteligibilități imediate, prudența părând să recomande amânarea verdictelor. Renuțând la această prudență, câțiva autori au îndrăznit totuși să analizeze viața politică a țărilor Europei Centrale și Orientale prin prisma clivajelor. Se pune astfel problema adaptării modelelor teoretice. Principiile de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu mecanismul de dependență. Influența unei puteri dominante poate provoca antagonisme destul de grave, generând diferențe de ritm în evoluțiile care caracterizează mai multe categorii ale populației. Apar astfel clivajele categoriale. B. Clivajele categoriale Atunci când o minoritate națională încearcă să se sustragă mecanismului de dependență potrivit propriilor sale modalități, apar conflictele cu populația majoritară. Modelele economice impuse presupun de asemenea divergența intereselor populației urbane și rurale. În primul caz, se observă formarea unui clivaj centru/periferie. Minoritățile naționale formulează revendicări periferice care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
i se adauge un al doilea, impus prin biserică. Oficializarea slujbei religioase în limba slavă veche a avut drept rezultat impunerea numelor se sfinți și de sărbători <footnote Am prezentat mai sus cîteva nume de sărbători și sfinți care se sustrag acestei influențe, datorită largii lor circulații. footnote> în limba slavonă, prin intermediul căreia populația românească intra în contact cu textele sfinte. Așa a apărut conceptul de influență greco-slavă. S-a ajuns astfel la situația că numele de origine slavă erau precumpănitoare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
propriu-zis) datorită caracterului verbal al acestuia. O explicație bună a acestui fenomen găsim la Gruiță (1981). Frecvent, adjectivul participial are și compliniri de tip verbal (complement de agent, cirumstanțiale temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal, în sensul că sustrag participiul de sub controlul substantivului, segmentează sintagma, creând un al doilea centru sintactic, în care participiul e regent [...]. În plus, el poate fi tratat ca nucleu al unei foste atributive, care mai păstrează relativa autonomie a subordonatei, manifestată prin rezistența la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
simțit cu anticipație provocările ei de mai târziu. Lecția Demiurgului s-a dovedit a fi vindecabilă în ce privește îmbolnăvirea lui de lume și lumesc, în timp ce lecția privind legile universului l-a provocat cu adevărat și el nu s-a mai putut sustrage provocării. Acesta pare a fi paradoxul fundamental al lui Hyperion: este covârșit de intelect și nu de simțirea umană trezită în el de visul fetei pământene. Orb la anumite mișcări ale individualului, el nu a putut nesocoti legile generalului, cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
concentrică a ideii, la fiecare întoarcere asupra problematicii discutate se simte progresia înregistrată în paginile eseului. Introducere: la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei", Narcisul bacovian, "Complexul Bacovia", Negativul stilistic și Bacovianismul. George Bacovia este singular în istoria literaturii, afirmația se sustrage truismului prin demersul hermeneutic din paginile cărții lui Theodor Codreanu, demonstrație riguroasă a ipotezei lansată în Introducere, cu atât mai fundamentată științific, cu cât ea a plecat, se vede, dintr-o pasiune autentică pentru lirica bacoviană. "Mai greu e de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu "navighează" în general, ci se stabilește într-un loc din care face centru; nu impune acest centru, dar nici nu-i ascunde atracția și dacă ești în jurul lui această atracție devine forță oarecum naturală: chiar când i te poți sustrage, nu-i poți nega existența. Theodor Codreanu pare a fi, la noi, cel care reabilitează noțiunea înțeleptului ștergând cu un braț atâtea "inter-legături" ofilite ce au devenit oarecum pânze de păianjen și cu celălalt limpezind apele lumii înăuntrul cărora citește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acțiunii de distrugere a podurilor de cale ferată din cele două județe. În scopul continuării activității agentului infiltrat, comisarul Rădulescu, șeful Serviciului de Siguranță din Brăila, a obținut de la Divizia 10 Infanterie un document militar contrafăcut, cu aparențe de original sustras din dosar (sigiliu, ștampile și semnături), care a fost oferit lui Ceadar ca din partea unui plutonier complice. Acest act, împreună cu altele și cu rapoartele de activitate ale agenților, au fost duse de Svirepui la Tighina, pentru a fi transmise organelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și dislocare a unităților în caz de conflict. Cu curaj, Zoltan Kovacs Husznapi a arătat că, sub un nume fals, s-a înrolat în armata română și, pentru că scria frumos, a fost repartizat la Institutul Geografic al Armatei, de unde a sustras hărți și diferite acte, după care a dezertat. În urma destăinuirilor făcute, grupa „C” a fost anihilată, însă problema a rămas astuparea fisurilor contrainformative în armată unde, cu bani și prin corupție, s-au putut obține materiale extrem de valoroase pentru inamici
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cercetărilor, l-a denunțat pe Ion Taflan din Sibiu drept «ofițerul român» de la care procura documente. La locuința acestuia din urmă, agenții români au descoperit dovezi zD.R.O.bitoare ale activității de spionaj în favoarea Ungariei: cerneală simpatică, documente militare sustrase de la Corpul 7 Armată și copii după documentele deja vândute. În total, ancheta a demonstrat sustragerea și expedierea a 35 de documente, care cuprindeau informații „de cea mai mare importanță pentru apărarea țării”, printre care se numărau tabele de efective
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
apărarea țării”, printre care se numărau tabele de efective privind mobilizarea pe anul 1927, tabele cu armamentul aflat în dotarea Corpului 7 Armată, organizarea sistemului sanitar militar pe timp de pace și război, ș.a. «Ofițerul» Ion Taflan a putut să sustragă documentele fiind... plutonier de administrație la Biroul de Mobilizare al Corpului 7 Armată, cu sediul în Sibiu. Totodată, cercetările au constatat că acesta se afla în serviciul biroului de spionaj din Seghedin „încă din luna Noiembrie 1925”, fiind recrutat de către
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au stabilit în timp ce primul efectua stagiul militar în cadrul Companiei 7 Sanitară, aflată în Sibiu, și au continuat după lăsarea la vatră. Prietenia strânsă dintre cei doi a permis ca, la un moment dat, Walkay să-i propună lui Taflan să sustragă documente militare, pentru care va fi remunerat corespunzător. Deși nu era într-o situație financiară dificilă, plutonierul a acceptat și a devenit o sursă prețioasă de informare și documentare pentru Walkay. Materialele sustrase de la locul de muncă au fost trimise
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Walkay să-i propună lui Taflan să sustragă documente militare, pentru care va fi remunerat corespunzător. Deși nu era într-o situație financiară dificilă, plutonierul a acceptat și a devenit o sursă prețioasă de informare și documentare pentru Walkay. Materialele sustrase de la locul de muncă au fost trimise în Ungaria prin poștă, iar două au fost înmânate personal lui Walkay, pentru a le transporta personal. Banii primiți drept recompensă pentru serviciile prestate au fost expediați tot prin poștă, dar pe numele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din funcționarii publici erau minoritari, însă majoritatea dintre aceștia „nu au voit” să învețe limba română și nici nu au dovedit loialitate față de statul român. Prin coruperea autorităților administrative, întreprinderile industriale conduse de maghiari au găsit modalități de a se sustrage taxelor și impozitelor, sumele fiind trimise în străinătate și utilizate în acțiuni potrivnice României. Presa minoritară a fost documentată ca un mijloc de informații și spionaj pentru Ungaria, iar fiecare maghiar „de încredere” din Transilvania avea câte o misiune secretă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru a duce la Moscova materialele obținute. Marthe Richard a observat „aprinderea unor sonde” ale Societății Româno-Americană și a pus acest act de sabotaj pe seama lui Rodwell. În ansamblu, eroina consideră că „un destin implacabil, căruia nu i se poate sustrage, o urmărește continuu”, punând-o mereu în legătură cu tot felul de organizații de spionaj, amice sau inamice. Secția Contrainformații nu a omis nici situația internă, mai ales problemele și nemulțumirile create de încălcarea legilor în vigoare. La începutul lunii ianuarie 1937
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
buzunare și din trenuri, bâlciuri, borfașii, precum și toți acei pentru care există indicii serioase că trăiesc numai din furt și aceasta numai în cazul când sunt nemobilizați. De asemenea, se vor mai putea evacua țiganii nomazi ce s-ar fi sustras evacuării inițiale”. Generalul Vasiliu a cerut ca aceste operații să se execute „cu cea mai desăvârșită bună credință, evitându-se interpretările greșite” și a atenționat șefii de Inspectorate și Legiuni că sunt răspunzători ,,de orice neregularități ce s-ar comite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]