4,883 matches
-
orice dificultăți posibile. Manifestația organizată în onoarea tânărului prinț la intrarea sa în capitală era dovada unor mari așteptări care existau din partea populației și a autorităților față de acesta. Prin vocea primarului D. Brătianu, autoritățile îndemnau bucureștenii să-l întâmpine pe suveran cu flori, iar casele lor să fie împodobite cu obiecte deosebite. Bucuria provocată de eveniment urma să fie ilustrată și prin iluminarea clădirilor din întregul oraș406. Același Dimitrie Brătianu realiza, în cuvântarea sa către noul suveran, la intrarea acestuia în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să-l întâmpine pe suveran cu flori, iar casele lor să fie împodobite cu obiecte deosebite. Bucuria provocată de eveniment urma să fie ilustrată și prin iluminarea clădirilor din întregul oraș406. Același Dimitrie Brătianu realiza, în cuvântarea sa către noul suveran, la intrarea acestuia în București o legătură simbolică între prințul de Hohenzollern și doi dintre domnitorii importanți ai istoriei românilor, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Amândoi erau prezentați drept înaintași ai noului monarh, creându-se în felul acesta o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pornind de la o realitate istorică am putea spune, avea să fie însușit de către cei 101 deputați prezenți care vor subscrie la proiectul de răspuns la mesajul Locotenenței Domnești, prin care afirmau tranșant hotărârea lor ca România să-l aibă ca suveran din acel moment pe Carol de Hohenzollern Sigmaringen 414. Aceeași declarație vorbea deloc întâmplător despre deferența pe care România o datora Puterilor Garante și Înaltei Porți. Dorind să satisfacă articolul 13 al Convenției, care cerea ca domnitorul să fie fiu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe larg: familia ilustră din care provenea, renunțarea la 40.000 mii de galbeni din lista civilă pe care i-o aprobase Parlamentul, dar și motive religioase precum începutul ploii la întoarcerea sa de la Camera Deputaților, după ce depusese jurământul în calitate de suveran 419. Tocmai într-un asemenea moment de ceremonii solemne apărea și zvonul potrivit căruia deputații din Moldova urmau să se întrunească la Iași pentru a-l alege pe Sturdza drept domnul lor. În realitate, la deschiderea Adunării din zece mai
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dezbateri, Constituția era votată la 29 iunie de toți cei 91 deputați prezenți. Din momentul în care Consiliul de miniștri întocmea raportul ce avea ca obiect adoptarea legii fundamentale, Carol I sancționa noua Constituție pe 30 iunie. În aceeași zi, suveranul depunea jurământul de credință, într-o ședință solemnă organizată în cadrul Parlamentului. Intervenția președintelui Adunării Constituante, M. Costache Epureanu, ce-și exprima convingerea că România urma să intre într-o nouă eră istorică, a fost urmată de discursul de răspuns al
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
audiență la Carol I, evidenția hotărârea acestora de a-și normaliza relațiile cu România. Excepția o reprezenta, și de această dată, Rusia, al cărei reprezentant, pretextând lipsa de instrucțiuni din partea propriului guvern, își rezerva libertatea de a-l recunoaște pe suveranul român în mod direct 442. După vizita pe care Carol I o întreprindea la Constantinopol, în perioada 12-19 octombrie, semnarea de către sultanul Abdul-Aziz, la 23 octombrie 1866, a firmanului ce recunoștea pe Carol "Prinț al Principatelor Unite ale Moldovei și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Iași, dar și aceea a israeliților, insuficient lămurită, în opinia sa, prin Constituție 533. Dincolo de blocajul apărut la nivel decizional în privința mutării Curții de Casație la Iași, fosta capitală a Moldovei se afla, imediat după preluarea tronului, în atenția noului suveran. După vizita întreprinsă aici în toamna anului 1866, urmată de o adevărată călatorie inițiatică în restul Moldovei, tânărul monarh revenea și în anii următori. 1867 era anul în care suveranul român lua parte la mai multe întâlniri și recepții, toate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Moldovei se afla, imediat după preluarea tronului, în atenția noului suveran. După vizita întreprinsă aici în toamna anului 1866, urmată de o adevărată călatorie inițiatică în restul Moldovei, tânărul monarh revenea și în anii următori. 1867 era anul în care suveranul român lua parte la mai multe întâlniri și recepții, toate având ca obiectiv stabilirea unor noi contacte și consolidarea altora cu elita politică moldovenească. Printre personalitățile întâlnite de monarhul român pe parcursul anului amintit se aflau chiar doi dintre contestatarii de la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Calinic Miclescu și N.R. Rosnoveanu. Suspiciunile legate de cei doi nu dispăreau prea curând, din cauza articolelor apărute în ziarul ieșean Poporul, girat de Rosnovanu, din care nu lipseau insinuările referitoare la faptul că, în zilele imediat următoare sosirii la Iași, suveranul fusese întâmpinat doar de evrei și reprezentanți ai poliției. Intuind pericolul marginalizării sale pe scena politică, datorită punerii în circulație a unor asemenea idei, boierul moldovean respingea orice apropiere între el și ziarul amintit 534. Familiarizat cu mediul politic moldovenesc
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
o proporție ceva mai mare, a oamenilor politici din Moldova. Venite mai întâi din partea lui Mihail Kogălniceanu la sfârșitul anului amintit 541, astfel de revendicări se regăseau tot mai mult în anii următori, fără a avea însă întregul sprijin al suveranului. Acesta dorea alcătuirea echipelor ministeriale pe baza unor programe politice ori a unor afinități ideologice, și nu a unor criterii regionale. Sentimentul producerii unei nedreptăți prin mutarea capitalei la București și nerezolvarea unor probleme stringente pentru populație provocau, până la sfârșitul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
soția sa, în timpul călătoriei întreprinse în primavara lui 1871 la Iași, dar și în restul Moldovei, chiar dacă anumite manifestări izolate de separatism nu dispăruseră cu totul 542. Un adevărat compliment la adresa moldovenilor putea fi considerată declarația pe care o rostea suveranul, la 1 mai același an la București, când afirma că datorită modului în care fusese primit "dincolo de Milcov" renunțase la ideea abdicării 543. Capitolul IV Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Între voință politică și eșec social După depășirea tensiunilor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dezbateri, Constituția era votată la 29 iunie de toți cei 91 deputați prezenți. Din momentul în care Consiliul de miniștri întocmea raportul ce avea ca obiect adoptarea legii fundamentale, Carol I sancționa noua Constituție pe 30 iunie. În aceeași zi, suveranul depunea jurământul de credință, într-o ședință solemnă organizată în cadrul Parlamentului. Campania electorală pentru alegerea noului Parlament, începută la 29 octombrie, conducea în mod firesc la o reanimare a dezbaterilor și confruntărilor politice. Desfășurarea campaniei electorale arătase clar o mică
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
646. Nimic din toate acestea nu arătau că autorii lor erau în destule cazuri aceiași lideri politici care-i consideraseră pe evrei adversari interni irevocabili față de care statul român trebuia să ia toate măsurile de apărare. În ciuda apelului pe care suveranul îl adresa la jumătatea lunii noiembrie 1866, către clasa politică în general 647 sau a mesajului transmis Parlamentului o lună mai târziu 648, prin care societatea românească era îndemnată să se angreneze în activități economice și administrative, rivalitățile și neînțelegerile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politice în jurul unor principii doctrinare. Dovada cea mai clară era reprezentată de realizarea Înțelegerii de la Concordia 654, expresie a compromisului realizat de trei facțiuni liberale conduse de I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu și Nicolae Ionescu 655 în urma căreia suveranul avea să încredințeze sarcina formării noului guvern lui C.A. Crețulescu 656. Liniștea dorită de suveran nu avea să dureze prea mult pentru că, din dorința asigurării unei majorități parlamentare, I.C. Brătianu avea să realizeze pe parcursul anului 1876 și 1868 o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
654, expresie a compromisului realizat de trei facțiuni liberale conduse de I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu și Nicolae Ionescu 655 în urma căreia suveranul avea să încredințeze sarcina formării noului guvern lui C.A. Crețulescu 656. Liniștea dorită de suveran nu avea să dureze prea mult pentru că, din dorința asigurării unei majorități parlamentare, I.C. Brătianu avea să realizeze pe parcursul anului 1876 și 1868 o serie de compromisuri cu "Fracțiunea liberă și independentă" condusă de Nicolae Ionescu care avea să ia
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
avea să ia forma adoptării unei legislații antisemite urmate de anumite abuzuri ale funcționarilor guvernamentali din zona Moldovei 657. Suprapusă peste imaginea de revoluționar al lui I.C. Brătianu, legislația din primăvara anului 1867 avea să creeze o presiune internațională asupra suveranului român și a guvernului de la București 658 care se solda în cele din urmă cu demisia guvernului liberal moderat și retragerea din structura guvernamentală a lui I.C. Brătianu 659. Dincolo de jocul politic obișnuit, mult mai important este credem faptul că
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
proprietarilor funciari 672. Dovada faptului că strategia liberalilor de acțiune pentru acest început de nou regim politic fusese una corectă stă în modul în care va numi Carol I primele guverne după momentul instalării sale pe tron. Calculele făcute de suveran în creionarea diferitelor structuri guvernamentale nu vor ține cont de sfera de influență în teritoriu a liberalilor radicali, moderați sau a conservatorilor, ci de echilibrul geografic și social care era expresia prelungirii vechiului regim 673. Dincolo de apartenența la o familie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
realizare se urmărea instalarea lui Carol pe tronul României, aceasta se datora și faptului că liderul liberal aflase din diverse surse că orientarea politică a tânărului prinț german era mai degrabă una liberală. Accentul pus pe mediul în care noul suveran se formase reușea un lucru foarte important, și anume să asigure măcar sprijinul unei grupări politice extrem de active în această perioadă și anume aceea liberală 696. Situația politică din timpul anului 1866 părea, pentru o bună perioadă de timp, greu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
proiectul de constituție rezultat din munca Consiliului de Stat devenit astfel proiectul guvernului 698. Cunoscând orgoliile existente, dar vrând să se asigure și de faptul că activitatea sa se va desfășura într-un cadru constituțional care corespundea și propriei voințe, suveranul se implica în anumite limite în trasarea noului cadru constituțional. Astfel, pe 8/20 iunie Prințul Carol chema la el un număr important de deputați pentru a-i determina să se înțeleagă într-un termen cât mai scurt în privința prevederilor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Interesant devenea faptul că, în ciuda entuziasmului manifestat în momentul intrării lui Carol I în incinta Parlamentului pe 10 mai 1866, Camera nu dorea să acorde domnitorului decât un drept de veto condiționat suspensiv asemănător cu acela al președintelui S.U.A. în timp ce suveranul român cerea un drept de veto necondiționat și absolut 699. Observațiile formulate de noul monarh luau, după o dezbatere în cadrul Parlamentului, pe 26 iunie/8 iulie, forma articolului 63 din Constituție a cărui esență era acordarea dreptului de veto absolut
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
din dorința de a atrage de partea lui pe deputații moldoveni, I.C. Brătianu încerca, în timpul audienței oferite de Carol I, pe 13 noiembrie, să-l convingă pe acesta de necesitatea mutării Curții de Casație la Iași749. În ciuda apelului pe care suveranul îl adresa, la jumătatea lunii noiembrie 1866, către clasa politică în general 750 sau a mesajului transmis Parlamentului o lună mai târziu 751, prin care societatea românească era îndemnată să se angreneze în activități economice și administrative, rivalitățile și neînțelegerile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ținând cont de specificul societății românești. Realizarea într-un termen scurt a pactului fundamental era o demonstrație de forță pe care statul român o făcea acum alături de alte gesturi politice importante precum începerea demersurilor privind recunoașterea lui Carol I ca suveran al Principatelor Române. Timpul dezbaterilor politice avea să fie amânat pentru campania electorală din toamna anului 1866. Analizate pe rând, subiectele aflate în dezbaterile din toamna anului 1866 arată că fiecare dintre ele joacă un rol la declanșarea unui proces
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de mare ostaș”. În articolul scris de Pamfil Șeicaru în ziarul ,,Curentul”, din 30 august 1943, este prezentată detaliat ceremonia înmormântării mareșalului Prezan: ,,În gara Băcești, cernită în dimineața zilei de luni, 30 august 1943, ziua Sfântului Alexandru, sosește trenul suveranului. La coborâre, Maiestatea sa Regele Mihai I, mareșal al României, este întâmpinată de Conducătorul Statului mareșalul Ion Antonescu, de Mihai Antonescu, vicepreședinte al Consiliului și de ceilalți membri ai guvernului: Ion Marinescu, Ministrul Justiției, general Ilie Steflea, șeful Marelui Stat
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Major, general Nicolae Șova, ministru subsecretar de stat, general Corneliu Dragalina, guvernatorul Bucovinei, generalul Rozin, în fruntea comandanților de mari unități, precum și camarazi de arme ai mareșalului în frunte cu generalii: Nicolae Samsonovici, Nicolae Ciupercă, Iacob Zadic și alții. În urma suveranului descind din trenul regal general Constantin Sănătescu, șeful Casei Militare a Majestății Sale Regelui, colonel Octav Ullea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul domeniilor Coroanei, colonel Robert Bossie și căpitanul comandor Gherghel. În timp ce fanfara intonează pentru întâmpinarea suveranului Imnul
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
În urma suveranului descind din trenul regal general Constantin Sănătescu, șeful Casei Militare a Majestății Sale Regelui, colonel Octav Ullea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul domeniilor Coroanei, colonel Robert Bossie și căpitanul comandor Gherghel. În timp ce fanfara intonează pentru întâmpinarea suveranului Imnul Regal, soborul prelaților se pregătește pentru rugăciunile de prohod la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldatului. În jurul I.P.S.S. Patriarhul Nicodin, participă la acest serviciu divin, mitropolitul Nicolae al Moldovei, P.S.Grigore Leu, Episcop al Hușilor, C.Rășcanu
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]