4,810 matches
-
nu s-a întors în țară. Nu este exclus ca Ștefan cel Mare să fi aflat despre uneltirile logofătului, după lupta de la Baia, din care cauză l-a tratat așa cum merita. Invocarea de către Ștefan cel Mare a pericolului, pe care tătarii și turcii îl reprezentau pentru Moldova, se baza pe fapte reale. Domnul se temuse de turci mai înainte de campania lui Matei Corvin în Moldova. La începutul anului 1468, în februarie-martie, un sol al sultanului ducea tratative la Buda cu regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căreia Ștefan cel Mare l-ar fi prins pe Petru Aron în Transilvania. Prin executarea lui Petru Aron, Ștefan cel Mare scăpa de un rival și, ceea ce era mai important, dispărea mărul discordiei dintre regele Ungariei și domnul Moldovei. Incursiunea tătarilor și sfințirea Putnei Dlugosz relatează despre o incursiune a tătarilor de pe Volga în Moldova, în anul 1469. Moldovenii i-au alungat, dar, într-o a treia ciocnire, victorioși au fost tătarii. Moldovenii au reușit, însă, să-l prindă pe fiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Aron în Transilvania. Prin executarea lui Petru Aron, Ștefan cel Mare scăpa de un rival și, ceea ce era mai important, dispărea mărul discordiei dintre regele Ungariei și domnul Moldovei. Incursiunea tătarilor și sfințirea Putnei Dlugosz relatează despre o incursiune a tătarilor de pe Volga în Moldova, în anul 1469. Moldovenii i-au alungat, dar, într-o a treia ciocnire, victorioși au fost tătarii. Moldovenii au reușit, însă, să-l prindă pe fiul hanului Manyak. Hanul a trimis o solie formată din o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mărul discordiei dintre regele Ungariei și domnul Moldovei. Incursiunea tătarilor și sfințirea Putnei Dlugosz relatează despre o incursiune a tătarilor de pe Volga în Moldova, în anul 1469. Moldovenii i-au alungat, dar, într-o a treia ciocnire, victorioși au fost tătarii. Moldovenii au reușit, însă, să-l prindă pe fiul hanului Manyak. Hanul a trimis o solie formată din o sută de oameni, care i-au cerut lui Ștefan să-i elibereze fiul, altfel îl va pedepsi aspru. „Însă Ștefan, bărbat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Manyak, taie pe fiul aceluia în patru bucăți în fața solilor, pe soli îi trase în țepi, afară de unul, pe care cu nasul tăiat, îl trimise la Manyak să-i dea de veste.” În Letopisețele Putna I și Putna II, incursiunea tătarilor are loc în 1470 și se încheie cu biruința domnului român în bătălia de la Lipinți (Lipnic), din 20 august. Tătarii au fost urmăriți și li s-a luat toată prada. Grigore Ureche, deși cunoștea cuprinsul cronicilor polone, consemnează data luptei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu nasul tăiat, îl trimise la Manyak să-i dea de veste.” În Letopisețele Putna I și Putna II, incursiunea tătarilor are loc în 1470 și se încheie cu biruința domnului român în bătălia de la Lipinți (Lipnic), din 20 august. Tătarii au fost urmăriți și li s-a luat toată prada. Grigore Ureche, deși cunoștea cuprinsul cronicilor polone, consemnează data luptei de la Lipinți, așa cum apare ea în letopisețele moldovenești, adică în 1470. P. P. Panaitescu a fost de părere că prima
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Gorka au optat pentru anul 1468. N. Grigoraș, N. Iorga, în Istoria lui Ștefan cel Mare pentru poporul român și în Istoria armatei românești, Șt. Andreescu, ultimul în ordinea cronologică, dar și alți cercetători, au considerat că prima incursiune a tătarilor în Moldova a avut loc în 1469, așa cum a fost prezentată de cronicarii poloni, Dlugosz și cei care l-au urmat pe acesta: Cromer și Bielski. Alexandru Boldur, Constantin C. Giurescu și Ștefan Gorovei au considerat că incursiunea a avut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai facă comerț în țara sa. În ianuarie 1971, genovezii sperau să recupereze pierderile prin „brachio et favore ill · domini imperatoris tartarorum”. N. Pienaru ajunge la concluzia potrivit căreia cei care au făcut o incursiune în Moldova nu au fost tătarii de pe Volga, ci tătarii din Crimeea. Prezența fiului lui Mamak și prinderea lui de către moldoveni s-a datorat faptului că Mamak nu era han al Hoardei de pe Volga, ci șeful unui clan de tătari crâmleni. Această ipoteză ar trebui să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țara sa. În ianuarie 1971, genovezii sperau să recupereze pierderile prin „brachio et favore ill · domini imperatoris tartarorum”. N. Pienaru ajunge la concluzia potrivit căreia cei care au făcut o incursiune în Moldova nu au fost tătarii de pe Volga, ci tătarii din Crimeea. Prezența fiului lui Mamak și prinderea lui de către moldoveni s-a datorat faptului că Mamak nu era han al Hoardei de pe Volga, ci șeful unui clan de tătari crâmleni. Această ipoteză ar trebui să fie confirmată și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
incursiune în Moldova nu au fost tătarii de pe Volga, ci tătarii din Crimeea. Prezența fiului lui Mamak și prinderea lui de către moldoveni s-a datorat faptului că Mamak nu era han al Hoardei de pe Volga, ci șeful unui clan de tătari crâmleni. Această ipoteză ar trebui să fie confirmată și de alte informații. Dlugosz scria că în timp ce Cazimir, regele polon, și soția sa, Elizabeta, se aflau în Lituania, Manyak, hanul de dincolo de Volga, a năvălit pe trei direcții: o hoardă a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
respinsă de oastea regală; a treia coloană care se întorcea din Polonia a pătruns în Moldova. Au avut loc trei ciocniri și, până la urmă, biruința a fost a lui Ștefan cel Mare, care a reușit să le provoace mari pierderi tătarilor și să le ia tot „pleanul”, cum scrie Ureche. Cronica rusească Ipatievskaja letopis face o descriere aproape aidoma cu aceea a lui Dlugosz, fapt care ne îndreptățește să-i acordăm credit cronicarului polon. În Cronica moldo-polonă se menționează că, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ia tot „pleanul”, cum scrie Ureche. Cronica rusească Ipatievskaja letopis face o descriere aproape aidoma cu aceea a lui Dlugosz, fapt care ne îndreptățește să-i acordăm credit cronicarului polon. În Cronica moldo-polonă se menționează că, la 20 august 1470, tătarii au fost înfrânți la Lipinți și s-a luat toată prada. „În vremea aceea tătarii veneau din Podolia, căci ai noștri le tăiaseră calea”. Cei mai mulți istorici au considerat, așadar, că prima incursiune tătară a avut loc în anul 1469. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu aceea a lui Dlugosz, fapt care ne îndreptățește să-i acordăm credit cronicarului polon. În Cronica moldo-polonă se menționează că, la 20 august 1470, tătarii au fost înfrânți la Lipinți și s-a luat toată prada. „În vremea aceea tătarii veneau din Podolia, căci ai noștri le tăiaseră calea”. Cei mai mulți istorici au considerat, așadar, că prima incursiune tătară a avut loc în anul 1469. Un indiciu în acest sens îl constituie sfințirea Putnei. În inscripția așezată pe biserică se arată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
respectiv, 3 septembrie cădea luni, zi în care nu se putea sfinți o biserică, dar o duminică, în 3 septembrie, cădea în anul 1469. În Letopisețul de la Putna II se arată că „În anul 6978 (1470) august 20, au venit tătarii, mulțime mare, și s-a bătut cu ei Ștefan voievod la dumbrava de la Lipinți, lângă Nistru. Și a gonit urma lor și a luat toată prada lor. Și apoi s-a întors cu izbândă și a venit să sfințească hramul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și a venit să sfințească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfințitului mitropolit, chir Theoctist și a episcopului Tarasie și cu egumenii tuturor mănăstirilor.” Dacă autorul letopisețului se putea înșela în privința anului în care au năvălit tătarii, data sfințirii bisericii mănăstirii Putna nu putea fi greșită. De aceea, credem că năvala tătarilor a avut loc în 1469, înainte de sfințirea Putnei. Cât privește argumentele aduse în favoarea unei noi datări, martie 1471, ele ne pot sugera că, pe lângă incursiunea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
preasfințitului mitropolit, chir Theoctist și a episcopului Tarasie și cu egumenii tuturor mănăstirilor.” Dacă autorul letopisețului se putea înșela în privința anului în care au năvălit tătarii, data sfințirii bisericii mănăstirii Putna nu putea fi greșită. De aceea, credem că năvala tătarilor a avut loc în 1469, înainte de sfințirea Putnei. Cât privește argumentele aduse în favoarea unei noi datări, martie 1471, ele ne pot sugera că, pe lângă incursiunea din 1469, se poate ca tătarii să fi făcut și una în 1471. Pentru întărirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu putea fi greșită. De aceea, credem că năvala tătarilor a avut loc în 1469, înainte de sfințirea Putnei. Cât privește argumentele aduse în favoarea unei noi datări, martie 1471, ele ne pot sugera că, pe lângă incursiunea din 1469, se poate ca tătarii să fi făcut și una în 1471. Pentru întărirea hotarului de răsărit al Moldovei, Ștefan cel Mare ridică cetatea Orheiului. La 1 aprilie 1470 este menționat în documente, Gangur, pârcălabul acesteia. Între trei suzerani! După lupta de la Baia urmează o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
depune omagiul, indiferent de greutățile pe care avea să le întâmpine, la 13 iulie 1471, Ștefan cel Mare îi răspunde regelui Cazimir că nu poate să-i îndeplinească cererile, deoarece este înconjurat și amenințat din toate părțile de dușmani, de tătari, de turci, de munteni, de secui, de unguri. Cât privește solicitarea de a-l trimite pe fiul său cu o mie de călăreți, Ștefan îi arată regelui că nu poate s-o facă, deoarece fiul său este foarte tânăr și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slujbă. El îi cere iarăși regelui să intervină în aplanarea conflictului cu Radu. În ceea ce privește pericolele care amenință Moldova, domnul exagerează și o face pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor sale de vasal. E posibil să fi avut loc o incursiune a tătarilor în acest an în Moldova, dar nu este nici un document care să indice anul 1471. În vara aceluiași an, Radu cel Frumos a năvălit și a prădat ținuturile de margine ale Moldovei. Mai mult, el a ridicat o cetatea la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Țepeș, o etapă nouă în planurile de cucerire ale turcilor o constituia cucerirea cetăților de la gurile Dunării, Chilia și Cetatea Albă. Prin stăpânirea acestora, Mahomed al II-lea ar fi putut să stabilească o legătură directă, pe uscat, cu tătarii. În planurile sale de cucerire a Europei centrale, colaborarea tătară ar fi fost cel mai de mare folos. Dar, ca să ajungă în hotar cu Hanatul Crimeii, trebuia cucerită Cetatea Albă. Pe de altă parte, ca să vină în ajutorul turcilor oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de cucerire a Europei centrale, colaborarea tătară ar fi fost cel mai de mare folos. Dar, ca să ajungă în hotar cu Hanatul Crimeii, trebuia cucerită Cetatea Albă. Pe de altă parte, ca să vină în ajutorul turcilor oastea de călăreți a tătarilor trebuia să se deplaseze spre Câmpia Panonică peste teritoriul Moldovei. Cucerirea Belgradului și stăpânirea Dunării, folosirea tătarilor în campaniile de pe Dunărea Mijlocie, acestea erau planurile făurite de Mahomed al II-lea. În calea realizării lor sta Moldova, din care pricină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajungă în hotar cu Hanatul Crimeii, trebuia cucerită Cetatea Albă. Pe de altă parte, ca să vină în ajutorul turcilor oastea de călăreți a tătarilor trebuia să se deplaseze spre Câmpia Panonică peste teritoriul Moldovei. Cucerirea Belgradului și stăpânirea Dunării, folosirea tătarilor în campaniile de pe Dunărea Mijlocie, acestea erau planurile făurite de Mahomed al II-lea. În calea realizării lor sta Moldova, din care pricină Baiazid al II-lea, urmașul lui Mahomed al II-lea, declara în anul 1503: „Cine stăpânește Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Maria de Mangop. Mangopul era considerat ca o „împărăție creștină”, numit în documentele vremii Theodoro. Era o mică formațiune politică pe coasta apuseană a Crimeii. Principele acestui mic principat și fratele său aveau relații de bună vecinătate și comerciale cu tătarii, cu genovezii din Caffa și cu Cetatea Albă. În ciuda micimii sale teritoriale, principatul avea trei rânduri de fortificații și cetatea era așezată pe o înălțime întărită în mod natural. Cât de puternică a fost cetatea Mangopului o arată rezistența acesteia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pleca după bunul său plac. Era un răspuns care stârnea și mai mult mânia sultanului împotriva voievodului Moldovei. Prin cucerirea Caffei, turcii nu numai că încep seria cuceririlor lor în nordul Mării Negre, dar reușesc să-i aducă sub ascultare pe tătarii din Crimeea. Mengli Ghirai, hanul tătar al Perecopului, devine vasalul sultanului. În felul acesta turcii reușesc să controleze politica hanului tătar și, cu un imens profit din punct de vedere militar, puteau să folosească în campaniile pornite împotriva creștinătății capacitatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un răspuns care stârnea și mai mult mânia sultanului împotriva voievodului Moldovei. Prin cucerirea Caffei, turcii nu numai că încep seria cuceririlor lor în nordul Mării Negre, dar reușesc să-i aducă sub ascultare pe tătarii din Crimeea. Mengli Ghirai, hanul tătar al Perecopului, devine vasalul sultanului. În felul acesta turcii reușesc să controleze politica hanului tătar și, cu un imens profit din punct de vedere militar, puteau să folosească în campaniile pornite împotriva creștinătății capacitatea militară, de loc neglijabilă, a hoardelor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]