5,643 matches
-
abordări logice, înfrânându-mi tentațiile de a apela la ironii sau alte artificii de natură să împiedice comunicarea sinceră și deplină, a fost un exercițiu conștient impus pe care nu îl regret, nu am ce să îmi reproșez. Trecut aproape tacit în rândul celor chemați să ia decizii direct, fără acoperiri birocratice, de la 26 decembrie 1989 eram apelat direct pentru orice întâmplare neprevăzută care se cerea soluționată imediat, pe loc. Îmi aduc aminte că într-o dimineață, pe la orele 10, după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
libertate a criticii", susținând că "lumea este ordonată de reguli generale, universale și abstracte, precum proprietatea plurală, economisirea, onestitatea, respectarea cuvântului dat, contractul [...] critica rațională și refuzul violenței", sau că "statul trebuie să vegheze [...] la respectul normelor alese în mod tacit de către indivizi în cooperarea lor liberă"293. La rândul său, neoliberalismul aprecia că pentru a ieși din criza prin care trecea liberalismul, pentru a împiedica intervențiile inoportune ale statului, era necesară revenirea la vechile concepte ale individualismului și ale liberei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Efortul de organizare și de formulare a programului politic al partidului georgist lăsa puțin spațiu pentru exprimarea opiniilor față de guvernarea din acele momente. Pe de altă parte, partidul în curs de formare, sprijinit de rege, se bucura și de sprijinul tacit al guvernului național-țărănist371. Manifesările noului partid pe scena vieții politice românești s-au făcut simțite abia din toamna anului 1930. La ședința Comitetului Central din 8 noiembrie, Gheorghe Brătianu a anunțat hotărârea liberalilor, deveniți georgiști, de a reintra în Parlament
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au fost finalizate, însă numai într-o formă restrânsă, prin două pacte bilaterale de asistență mutuală între U.R.S.S și Franța, în mai, și U.R.S.S. și Cehoslovacia, în iunie. Deși fusese lăsată la o parte, potrivit unei înțelegeri tacite între aceste state, România, prin intermediul lui Nicolae Titulescu, a susținut punerea în aplicare a acestui plan. În acest sens, la 9 iunie 1934, a avut loc întâlnirea dintre N. Titulescu și M. Litvinov, soldată cu semnarea unor documente, care prevedeau
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fugit", numele său nu mai este pomenit oficial nicăieri, se așterne un văl de tăcere și de uitare care va persista decenii în șir. În 1985, în frumoasa lucrare Inimi cât să cuprindă cerul patriei, Cornel Marandiuc rupe acest consemn tacit, amintindu-l elogios dar... numai sub numele de "comandant al Grupului 6 Vânătoare". Oricum, scriitorul arădean a fost singurul care, în toată perioada comunistă, a publicat ceva despre Dan Vizanty. După 1990, fiica sa Ana-Maria îl vizitează de câteva ori
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
contractarea de credite, această clasă s-a legat cu lanțuri de o casă devenită adesea nevandabilă atunci când nu mai are capacitatea să plătească toate cheltuielile și toate angajamentele, mai ales cele privind stilul de viață, care erau înscrise în mod tacit într-o opțiune inițială adesea tăinuită cu sfințenie în sine" 1. Problemele ridicate de locul populației în mediul urban nu se rezumă însă la aspecte minore care țin de faptul că se locuiește în blocuri, în periferii sensibile sau în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a tendințelor” și, deci, imposibilitatea folosirii extrapolărilor în analiza viitorului, la fel, în plan ideatic, al conștiinței oamenilor, societatea condusă prin cunoaștere reprezintă „o ruptură” în ceea ce privește modul de a gândi al oamenilor, tipul judecăților de evaluare și, mai mult, ipotezele tacite pe baza cărora realizăm aceste judecăți. În planul cunoașterii explicite, există o literatură bogată privind societatea cunoașterii. Uniunea Europeană a elaborat și a făcut public, numeroase documente teoretice. „Strategia Lisabona 2000” este publicată, la fel și reactualizările sale, prin diverse documente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rămâne externalizată, nu a devenit cunoaștere internalizată, însușită de oameni, toată bogăția de idei, principii de acțiune, experiențe rămâne în afara vieții sociale. Mai întâi, se cuvine să fim conștienți de faptul că transferul cunoașterii din zona sa explicită în cea tacită nu se face de la sine, automat. Avem și în acest caz de-a face cu un proces de schimbare (dintre cele mai complexe și greu de realizat) care se poate realiza doar prin înlăturarea rutinei, inerției și chiar a rezistenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
exprimă „axul” structurii socio ocupaționale și (ca tendință și pondere crescândă) actorii de bază ai societății în formare. Să asigurăm transferul de cunoaștere spre actorii sociali principali Pentru a fi „activă”, cunoașterea trebuie însușită de oameni, trebuie să devină „cunoaștere tacită” încorporată în „corpul oamenilor”. Cunoașterea explicită (din cărți, reviste, teorii, documente, brevete, protocoale, TIC etc.) nu poate avea nici un efect practic dacă nu trece în cunoaștere tacită (cunoștințe, comportamente, know-how, deprinderi, adeziuni valorico-normative, experiențe etc.). Cunoașterea tacită mai este prezentată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Pentru a fi „activă”, cunoașterea trebuie însușită de oameni, trebuie să devină „cunoaștere tacită” încorporată în „corpul oamenilor”. Cunoașterea explicită (din cărți, reviste, teorii, documente, brevete, protocoale, TIC etc.) nu poate avea nici un efect practic dacă nu trece în cunoaștere tacită (cunoștințe, comportamente, know-how, deprinderi, adeziuni valorico-normative, experiențe etc.). Cunoașterea tacită mai este prezentată operațional pe următoarele dimensiuni: a ști, a ști să faci, a ști să trăiești, a ști să înveți. Din ce în ce mai mult, întreprinderile sunt evaluate pe baza bunurilor intangibile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
să devină „cunoaștere tacită” încorporată în „corpul oamenilor”. Cunoașterea explicită (din cărți, reviste, teorii, documente, brevete, protocoale, TIC etc.) nu poate avea nici un efect practic dacă nu trece în cunoaștere tacită (cunoștințe, comportamente, know-how, deprinderi, adeziuni valorico-normative, experiențe etc.). Cunoașterea tacită mai este prezentată operațional pe următoarele dimensiuni: a ști, a ști să faci, a ști să trăiești, a ști să înveți. Din ce în ce mai mult, întreprinderile sunt evaluate pe baza bunurilor intangibile pe care le posedă (pregătirea salariaților, brevete și licențe disponibile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
384). Comunitatea de practică, așa cum este ea concepută, ar oferi terenul social-motivațional al împărtășirii cunoașterii între membrii unei organizații. Nonaka (Ijikiro) a elaborat un model dinamic al transferului de cunoaștere (Schema 1). Tabelul 1. Modelul Nonaka De la cunoaștere Spre cunoaștere Tacită Explicită Tacită Socializare 1 2 Externalizare Explicită Internalizare 3 4 Combinare Cazul 1 (socializare) exprimă procesul transmiterii de cunoaștere pe baza experienței directe a celui ce o însușește (învățarea prin observare directă, copierea de comportamente, experiențe în comun parțial - prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de practică, așa cum este ea concepută, ar oferi terenul social-motivațional al împărtășirii cunoașterii între membrii unei organizații. Nonaka (Ijikiro) a elaborat un model dinamic al transferului de cunoaștere (Schema 1). Tabelul 1. Modelul Nonaka De la cunoaștere Spre cunoaștere Tacită Explicită Tacită Socializare 1 2 Externalizare Explicită Internalizare 3 4 Combinare Cazul 1 (socializare) exprimă procesul transmiterii de cunoaștere pe baza experienței directe a celui ce o însușește (învățarea prin observare directă, copierea de comportamente, experiențe în comun parțial - prin capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
protocoale, patente, mostre de laborator, aparatură etc. De regulă, externalizarea permite „obiectivarea” aspectelor logico-cognitive și mai puțin a celor psiho afective. Cazul 3 (internalizarea) reprezintă modul prin care această cunoaștere obiectivizată (cazul 2) poate fi însușită de indivizi (devenind cunoaștere tacită). Cazul 4 (combinare) se referă la reconfigurarea cunoașterii explicite (dar prin medierea acțiunii oamenilor - deci a cunoașterii tacite). Rezultă că la dispoziția întreprinderilor se află procesele de tipul 1 (prin contactul „față-în-față” dintre salariați și „educatori” - unele cadre tehnice, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
celor psiho afective. Cazul 3 (internalizarea) reprezintă modul prin care această cunoaștere obiectivizată (cazul 2) poate fi însușită de indivizi (devenind cunoaștere tacită). Cazul 4 (combinare) se referă la reconfigurarea cunoașterii explicite (dar prin medierea acțiunii oamenilor - deci a cunoașterii tacite). Rezultă că la dispoziția întreprinderilor se află procesele de tipul 1 (prin contactul „față-în-față” dintre salariați și „educatori” - unele cadre tehnice, de cercetare, învățământul permanent, reciclarea și reprofesionalizarea etc.), cele de tipul 3 (prin mijloacele de documentare puse la dispoziția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și reprofesionalizarea etc.), cele de tipul 3 (prin mijloacele de documentare puse la dispoziția salariaților) și, parțial, de tipul 2 (prin experiența organizației) puse la dispoziția salariaților. Un alt model pornește de la ipoteza conform căreia un anumit tip de cunoaștere tacită există (nu numai „în capul oamenilor”) și în unele grupuri sociale (Spender, 1996) (Tabelul 2). Tabelul 2. Tipuri de cunoaștere generică Nivel Individual Social Cunoaștere explicită Cultură însușită 1 2 Cultură obiectivată Cunoaștere tacită Autonomie 3 4 Cultură colectivă Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
căreia un anumit tip de cunoaștere tacită există (nu numai „în capul oamenilor”) și în unele grupuri sociale (Spender, 1996) (Tabelul 2). Tabelul 2. Tipuri de cunoaștere generică Nivel Individual Social Cunoaștere explicită Cultură însușită 1 2 Cultură obiectivată Cunoaștere tacită Autonomie 3 4 Cultură colectivă Ceea ce aduce nou modelul este teza că individul intră în raport cu stocul de cunoaștere exterior lui (sub forma cunoașterii explicite sau tacite a altor oameni) doar prin medierea cunoașterii explicite. Cu alte cuvinte, raportul elev-profesor implică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cunoaștere generică Nivel Individual Social Cunoaștere explicită Cultură însușită 1 2 Cultură obiectivată Cunoaștere tacită Autonomie 3 4 Cultură colectivă Ceea ce aduce nou modelul este teza că individul intră în raport cu stocul de cunoaștere exterior lui (sub forma cunoașterii explicite sau tacite a altor oameni) doar prin medierea cunoașterii explicite. Cu alte cuvinte, raportul elev-profesor implică externalizarea cunoașterii tacite de către profesor (așa cum am menționat și noi anterior). În orice cadru conceptual am judeca, întreprinderea trebuie să asigure transferul de la un tip de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
4 Cultură colectivă Ceea ce aduce nou modelul este teza că individul intră în raport cu stocul de cunoaștere exterior lui (sub forma cunoașterii explicite sau tacite a altor oameni) doar prin medierea cunoașterii explicite. Cu alte cuvinte, raportul elev-profesor implică externalizarea cunoașterii tacite de către profesor (așa cum am menționat și noi anterior). În orice cadru conceptual am judeca, întreprinderea trebuie să asigure transferul de la un tip de cunoaștere explicită (strategia sa, programele de acțiune, dispozițiile manageriale, normele de activitate etc.) spre cunoașterea tacită a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cunoașterii tacite de către profesor (așa cum am menționat și noi anterior). În orice cadru conceptual am judeca, întreprinderea trebuie să asigure transferul de la un tip de cunoaștere explicită (strategia sa, programele de acțiune, dispozițiile manageriale, normele de activitate etc.) spre cunoașterea tacită a salariaților. În această activitate este necesar a lua în considerare specificul cunoașterii tacite (existentă în „capul oamenilor” sau „în grupuri”) de a avea o puternică coloratură subiectiv-afectivă, axiologică (bazată pe valori și norme însușite), personalizată (pe baza experiențelor unice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
am judeca, întreprinderea trebuie să asigure transferul de la un tip de cunoaștere explicită (strategia sa, programele de acțiune, dispozițiile manageriale, normele de activitate etc.) spre cunoașterea tacită a salariaților. În această activitate este necesar a lua în considerare specificul cunoașterii tacite (existentă în „capul oamenilor” sau „în grupuri”) de a avea o puternică coloratură subiectiv-afectivă, axiologică (bazată pe valori și norme însușite), personalizată (pe baza experiențelor unice, individuale). Transferul acestei cunoașteri nu poate fi decât parțial, tot așa cum însușirea cunoașterii explicite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sau „în grupuri”) de a avea o puternică coloratură subiectiv-afectivă, axiologică (bazată pe valori și norme însușite), personalizată (pe baza experiențelor unice, individuale). Transferul acestei cunoașteri nu poate fi decât parțial, tot așa cum însușirea cunoașterii explicite (transformarea sa în cunoaștere tacită) poate fi tot parțială. Pregătirea întreprinderilor pentru postaderarea competitivă Ce tip de întreprindere dorim să avem? Nu există un unic răspuns care să profileze un singur tip de întreprindere care ar putea fi competitivă după aderare. Sunt câteva cerințe generale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Turcia, Norvegia, Elveția, Islanda, SUA și Japonia - egal 33). *** Persistent Gap. (2006). Euroabstracts, 2. Este vorba de realizarea performanțelor inovative medii ale Uniunii Europene. Cunoașterea explicită, externalizată, obiectivizată este acea cunoaștere prezentă în cărți, articole, expuneri, programe, strategii etc. Cunoașterea tacită - „din capul oamenilor” - este cea posedată de fiecare individ, însușită pe baza experiențelor personale, cuprinsă în mentalități, opinii, comportamente, know-how. „Lumea a treia” a lui K. Popper. Este vorba de aplicarea a două principii complementare: a) a gândi global-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
micile mele contribuții de salariat începător nu le ajungeau să cumpere plusul de produse în completare pentru atingerea cuantumului cotelor pretinse de stat. A fost, de altfel, măsura cea mai barbară prin care răzeșimea românească a fost înfrântă prin sărăcire tacită (confiscarea pământului în contul achitării dărilor la stat), sau prin reprimare fizică a celor care nu înțelegeau să tacă în fața nelegiuirilor (prin închisori sau prin muncă forțată la canal, în ocne ori în alte munci epuizante până la deces). Cu astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de Ishiguro în ultimul lui trans-roman, Never Let Me Go. Cu el și nu numai cu el narațiunea s-a mutat definitiv din basm în coșmar. Ce mai contează o intrigă bine făcută, un personaj îndrăgostit? Le putem îngădui, susține tacit romancierul, fiindcă noi nu romanțul îl desființăm ci chiar substratul lui. Să nu mai acuzăm intrigile bine făcute, să lăsăm romanul să captiveze și să dea pâine, circ și basm (iubire și promisiunea de viață eternă). Ceea ce ineviatbil o să fie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]