2,970 matches
-
Desigur, Eliade oferă și unele inovații față de tragedia clasică : el introduce personaje noi, ca Ulise, Chrysis sau șeful muzicanților, și le elimină pe altele, ca micul Oreste - devenit inutil, de vreme ce Ifigenia nu mai caută să-și înduioșeze tatăl prin evocarea tandrei atmosfere familiale din copilărie. De asemenea, el schimbă ordinea unor evenimente, cum ar fi momentul întâlnirii Clitemnestrei cu Ahile, survenită de data aceasta după, iar nu înainte ca regina să afle că nunta plănuită a fost o simplă capcană. Modificarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ciudată... Căci poate, totuși, mi-a fost ursit mie să-l îndrept pe drumul adevăratului său destin (I 3). Eroina își presimte sfârșitul apropiat și îl acceptă pentru că îi înțelege semnificația adâncă. La început, Ifigenia lui Euripide e o copilă tandră și neștiutoare, grăbită să-și salute cea dintâi tatăl iubit, iar dialogul dintre ea și Agamemnon, purtătorul unui secret apăsător, devine ambiguu tocmai prin contrastul dintre ignoranța ei nevinovată și cunoașterea lui nefastă. Ifigenia lui Eliade știe însă mult mai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dotă și să posede un certificat de botez, altfel nu poți întemeia o familie. Și totuși, exemplul căpitanului stă mărturie că iubire și patrie nu sunt obligatoriu incompatibile. Și, luându-și rămas bun de la perechea legitimă care rămâne în cadrul ușii, tandru înlănțuită, fără măcar să-și ascundă nerăbdarea de a-și regăsi cât mai repede intimitatea conjugală, locotenentul apreciază încă o dată la justa ei valoare această fericită împreunare, în care voluptate și interese de stat se împletesc în pace și onor. S-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se ridică de cum încerci să-i culci: Vrei să-ți cânt ceva?" Mi-ai face o mare plăcere. Învățătorul își scoase din cutie vioara și atinse ușor corzile cu arcușul. Câteva clipe de concentrare și apoi, închizând ochii, își culcă tandru obrazul pe vioară ca pe o coapsă de femeie. Melodia se ridică blând, ducând cu ea clinuri însorite, miresme de tufișuri și tineri păstori urmăriți de fatalitate. Însuși sufletul Carpaților, sublimat de poezia populară, suia pe scara tristeții, căutând sprijin
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și privirea îi deveni sclipitoare. O urcă în șa. Ce vastă era perspectiva de pe spinarea calului! Aerul primăvăratic, marea care strălucea cu toate luminile ei, peisajul curățit, de culoarea nisipului, unde numai mugurii de salcâm puneau o bănuială de verde tandru, îi purtau pe cei doi prieteni, legați printr-un pact indestructibil, în miezul celei mai pure frumuseți. Tăceau înmărmuriți. Doar Hector făcea, lătrând în fața lor, un du-te-vino vesel. Fericirea nu are nevoie de cuvinte, îi este destul un surâs. Bugazul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
metri ai potecii care străpungea un gard viu către bulevardul animat, în afara câmpului ei de vedere. Și, imediat, caleidoscopic, pe deasupra anotimpurilor, încadrărilor în spațiu, scene boeme din vacanțele de odinioară la "2 Mai", destinate a se amesteca ulterior, într-o tandră devălmășie, cu fragmente epistolare legate de un turneu al lor în Normandia, o reproducere după trecerea printr-un muzeu berlinez de antichități egiptene sau un mic semn cu parfum de Orient îndepărtat, cules din celebra colecție Guimet. Toate, la distanțe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Neculce anticipau perechea-nepereche Eminescu-Creangă, urmată de o altă celebră pereche Ibrăileanu-Sadoveanu. Un Al. O. Teodoreanu cultiva cu bonomie logosul tradițional într-un acut simț umoristic. Romantism și voluptate, un melanj al cugetării care înnobilează și conferă substanță operei creatorului, o tandră oscilație între drumul către sine și misterele naturii, între voia-bună și tristețe, până la pura visare și sentimentul relativului. Cum să ignorăm o asemenea epocă? Umaniștii dintr-o similară perioadă ieșeană nu credem că și-ar fi dorit un alt mediu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mult lăsate în veghea unor subterane vieți. Orașul și lumina cu sclipiri răsfrânte de oceanul de ziduri în zile solare. Acum putem vedea și ceea ce nu se vede, acum profunzimile lui nu mai sunt doar iluzii, acum ochiul inert devine tandru, sensibil dar și lucid. Și tot acum poate să înceapă visul nesfârșit despre începuturi, ușor, ușor desprins dintre pietrele de temelie ale edificiilor, estompate de timp, de slaba noastră plăsmuire sau de memoria scurtă. Și tocmai când nu ne așteptăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de "căsnicii" nefericite adesea între marxism și feminism, în timp ce alte tipuri de teorii feministe au recurs la psihanaliză pentru a analiza experiența de oprimare a femeilor și pentru a contribui la procesul de formare a unor individualități mai sensibile, mai tandre, mai mature. Iată cum, ca și în cazul marxismului, au apărut o sumedenie de teorii feministe, adesea în conflict unele cu celelalte, dar și cu discursurile de sorginte masculină. Grupurile anterior marginalizate au încercat să-și afle o voce proprie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
maki”, a căror ingerare le va asigura purificarea trupului, aducându le vitalitate. Setsubun e ultima zi a anului care a trecut... Valentine’s day” 14 februarie. De ziua îndrăgostiților japonezii devin romantici. De fapt, femeile sunt cele care inițiază gesturi tandre: sunt foarte drăguțe, dulci, calde, oferind ciocolată bărbaților cunoscuți, colegi de muncă, prieteni și soți. „Hinamatsuri” (sărbătoarea fetițelor) 3 martie. Este un festival tradițional numit și „Nomo no sekku”, adică „festivalul piersicuțelor”. Sunt soiuri de piersici sau pruni („ume”) care
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
două în aer liber, unde te poți îmbăia la 40 de grade Celsius, tot timpul anului. Este o adevărată desfătare să faci o baie fierbinte, în aer liber, îmbrăcată doar în „costumul Evei”, iar fulgii de nea să te mângâie tandru cu mătasea lor răcoroasă. Contrastele de fierbinte și rece, creează o senzație greu de descris. În jurul băii, vântul se strecoară, neauzit ca un „samurai”, printre brazi, îmbătându-ne cu mireasma cetinei și a aerului curat de munte. „Hanul” semăna cu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
primele trei. În primul rând, e vorba de „formula” în care călătorim, o formulă inedită, denumită „formula patru”. Sunt însoțită de cei trei fii: Cristian, Dragoș și Alexandru, un grup „forte”... deoarece suntem patru personalități diferite. Cristi e un „rac” tandru, sensibil, dar pătimaș. Este ceea ce se numește „latin lover’’. Din când în când îl mai numesc “filosoful” familiei. Dragoș este un „scorpion” elegant, radical, mândru și senzual. Dragoș e atras de mister, îi place să pătrundă în esența lucrurilor, despicând
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
plouat...În ciuda vremii, nu puteam rata încântătorul festival care e un prilej de sărbătoare pentru japonezii ce se adună, cu mic și mare, să privească dansatoarele, carele alegorice, fetele frumoase și costumația deosebită. Atmosfera este încărcată, intensă, electrizantă... Se împletesc tandru, enigmatic și senzual, dansul, muzica, culoarea...Dansul brazilian are ceva fascinant și distractiv, chiar dacă dansatoarele erau în majoritate japoneze, aducând cu sine ritm, culoare, exotism și veselie. Toată lumea privește și se distrează, indiferent de vârstă. În puținele cuvinte pe care
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
înțeleg. Sau nu vreți să înțelegeți. — Ce contează ? Eu vând iubirea câte-o noapte. Sau o oră. Pot fi orice vă doriți dumneavoastră. Dacă într-adevăr vă place, pot să fiu, cum s-ar spune, emoționată. Și să vă sărut tandru și să mă prefac că sunt vrăjită de romantismul dumneavoastră. Câteva minute, o zi, o săptămână, cât vă permiteți. Dar am fost sinceră și v-am oferit un sărut sincer, ar trebui să fiți recunoscător. — Cred că spunem aceleași cuvinte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
covor pe genunchi spatele zgârâiat până la sânge, intense crampe musculare, ruptură de testicule, urme de supt pe testicule, vase de sânge rupte, vânătăi datorate suptului excesiv, fractură a penisului („S-a auzit un pocnet, urmat de o durere insuportabilă, dar Tandra împachetă niște gheață într-un prosop Ralph Lauren și îl duse pe Mike cu mașina la urgențe“) și, în cele din urmă, deshidratare generalizată. Sună telefonul; am verificat numărul în timp ce mă uitam la computer. Era Binky, agentul meu literar. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de pe Main Street cufundate în întuneric, semaforul legănându-se cu un galben intermitent deasupra intersecției pustii. Eram amândoi mai puțin severi. Devenisem mai simpli, ancorați, nimic nu trepida și nu ne panica aici, eram între noi doi, dorind să fim tandri unul cu celălalt. - La început omul ia o băutură, apoi băutura ia o băutură, apoi băutura ia omul, murmură ea. Am zâmbit în semn de scuză. A comanda ceva de băut constituise un lucru atât de natural încât nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
premiul Nobel și îl și iei...! Cam care ar fi primele fraze ale discursului tău de recepție? (Aplauze prelungite). Uite, asta îmi place mult la tine, că ai umor, acel dulce umor moldovenesc postmodern în care râderea și derâderea sunt tandre, au acea gratuitate și plăcere a amuzamentului fără venin, încât cel care-l percepe e tentat numaidecât să intre în joc spre a com-părtăși la tot felul de scenarii funambulești etc. Așadar, am luat deja premiul Nobel, sunt primul scriitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unei capitale care mima o normalitate de capitală europeană? Pe acel fond ai scris o carte cu un titlu în răspăr: "Orașul cu un singur locuitor". Să însemne asta expresia unei inadaptări? Orașul București nu este, într-adevăr, unul foarte tandru cu provincialii. Eu îl iubeam însă ca un nebun, încă din copilărie, de la vârsta de șapte sau opt ani, când m-a dus prima dată tatăl meu să-mi arate capitala. Am mai vizitat apoi și alte mari orașe din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un atac, nu rostind discursuri incendiare... Și totuși... În acest context volumul Aleidei March de la Torro, soția lui Che, "Evocacion", publicat la Havana de către Casa de las Americas, în 2007, ne oferă o altă fațetă a "Guerilero Heroico": un soț tandru, care oferă soției o sticluță de parfum "Caron", un tată care-și aduce aminte de datele de naștere ale copiilor chiar și în condițiile vitrige din Bolivia... Che nu era doar un militar în sensul general perceput "cazarmă și atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
În volumul ros de molii"), o îmbinare "tipic eminesciană, vecină, ca sursă de trimiteri și iradiații semantico-stilistice, cu galbenele file, dar stârnind, parcă mai abitir, impresia amară cășunată de diferitele întruchipări ale degradării fizice, nu lipsită, totuși, de acea simțire tandră, sfiită, pe care o trăim față de manuscrisele, cărțile, slovele vechimii [...]. Îmbinarea galbenele file cheamă lângă ea, printr-o asociere firească, alta, la fel de "eminesciană", strecurată într-o antologie de portrete din Epigonii: "mucedele pagini stau domniile române" [...] reabilitarea stilistică a unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cos mopolit, de care am pomenit, și pe care mi-l recunosc În tot decursul vieții și, În special, În preferința mea constantă pentru eternul feminin de coloratură semită. Cu David Mitrany, urât, fonf și cu părul roșu, dar serios, tandru și devotat prieten, m-am Întâlnit și mai târziu, la Ideea Europeană, unde i-am cerut colaborarea și unde m-a vizitat după Primul Război european. Locuia de mult În Anglia, al cărei cetățean devenise, redactor pentru probleme de politică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mestec fericit după taler; sau „curelușa“ grasă, „cureaua băr bierului“, fleica mustoasă „de unde suge ursul“, dulci, dar recal citrante cu foalele prea debile; spina de vacă și de purcel cu gustul lor catifelat, rinichii de vițel Îmbrăcați În grăsimea lor tandră și suavă, sau cel de purcel, mirosind ușor a pipi, pe care le dibăceam și alegeam cu ochii și cu unghia la Mura, În uli cioara Sf. Niculae din șelari; acum și antricoatele „cu floare“ de la grătarul „șpaniol“ al lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe măsura și după mintea lui, această pastă informă ce-i stă acum dinainte, transmutând, când socotește el de cuviință, calda Împreunare animală pe alte planuri, mistice sau eroice, pline de Încântări și devotamente, anume pentru ca femeia, supusă unei voințe tandre și ascendente, să-și gă sească, În sfârșit, acea „adâncime care lipsește superfi cia lității ei și În fața căreia să-și poată spune: „Acum lumea a deve nit perfectă!“... „Căci superficialul este sufletul femeii, precum suprafața zbuciumată și zgomotoasă a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ne vedeam mereu, ca deunăzi, când, aproape oarbă, o găsii pipăind soneria ușii mele. E văduvă acum Olga noastră de două ori: după bărbatul luat la maturitate și după amantul iubit din tinerețe, pe care-i confundă În aceeași amintire, tandră și nestrămutată, purtân du-i mereu cu dânsa În geanta cât o valiză, ferfenițată și cârpită ca vai de ea, plină de nimicuri de femeie bătrână, acte vechi și inutile, scrisori Îngălbenite, dar mai ales cu fotografiile celor doi eroi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui taică-său, cochet și frumușel la 58 de ani ai săi, ca unui amant. Mitzura Arghezi se gângurește toată ziua cu taică-său, cu diminutive mângâioase născocite de ei Înde ei, cum i-am auzit adesea șopotind, ca doi tandri logodiți, la telefonul casei mele. Nu este tatăl lor, este „tăticul“ lor. Existența apoi a acelor souteneurs sau maquereaux, sau simpli „pești“ pe românește, de pe lângă prostituatele de joasă categorie, nu se explică prin vreo inaptitudine a acestor indi vizi de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]